2,717 matches
-
cu evidentă creștere a cantității de matrice extracelulară nefibrilară. Tunica medie a prezentat hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară. Componenta fibrilară colagenică, organizată în manieră cordonală, în fascicole compacte, cu rare fibrocite asociate, a inclus uneori vase de tip capilar (posibil neoformate prin angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venos și insuficiența valvulară secundară), considerați a acționa inițial și individual de fiecare teorie clasică în parte (Psaila, Melhuish, 1989, Clarke et al., 1992). Dezvoltarea tehnicilor de biologie celulară și moleculară au permis aprofundarea modificărilor structurale ale componentelor tisulare endoteliale, conjunctive și musculare din peretele venos, având drept rezultat un concept modern al etiopatogeniei bolii varicoase (Bergen, Pascarella, 2007). Structurile morfologice la nivelul cărora se instalează leziuni majore sunt tunica intimă și tunica medie. Modificările morfologice principale care caracterizează boala varicoasă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
etiopatogeniei bolii varicoase (Bergen, Pascarella, 2007). Structurile morfologice la nivelul cărora se instalează leziuni majore sunt tunica intimă și tunica medie. Modificările morfologice principale care caracterizează boala varicoasă sunt rezultatul interferențelor între lezarea endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel. În
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fragmentări a continuității celulelor musculare, un proces de transformare fibroasă. Patologia celulelor musculare netede din venele varicoase se caracterizează prin date contradictorii. Câteva studii au evidențiat creșteri ale numărului sau activității celulelor musculare netede, asociate sau nu cu dezorganizarea țesutului conjunctiv (Svejcar et al., 1963, Prerovsky, 1981, Browse et al., 1988, Obitsu, 1990, Travers et al., 1992), în timp ce alte studii raportează reducerea numărului celulelor musculare netede datorate înlocuirii de țesut conjunctiv (Rose, Ahmed, 1986). Separarea celulelor musculare netede prin zone colagenice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
activității celulelor musculare netede, asociate sau nu cu dezorganizarea țesutului conjunctiv (Svejcar et al., 1963, Prerovsky, 1981, Browse et al., 1988, Obitsu, 1990, Travers et al., 1992), în timp ce alte studii raportează reducerea numărului celulelor musculare netede datorate înlocuirii de țesut conjunctiv (Rose, Ahmed, 1986). Separarea celulelor musculare netede prin zone colagenice, fibroase, împiedică funcționarea tunicii medii ca un întreg, ceea ce determină scăderea tonusului peretelui și conduce la apariția de dilatații patologice (Rose, Ahmed, 1986), deoarece contracția eficientă nu poate avea loc
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Sumner, 1981), echilibrul dintre presiune și rezistența opusă de medie fiind modificat în cazul bolii varicoase (Travers et al., 1996). Mai mult, relaxarea celulelor musculare netede asociată cu degradarea lor structurală progresivă și forța și elasticitatea scăzută a fibrelor țesutului conjunctiv pot fi responsabile pentru întinderea și dilatarea excentrică a venei (Lengyel, Acsady, 1990). Unul dintre studiile menționate anterior, dedicate structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) susține că celulele musculare netede, prin capacitatea de fagocitoză a fibrelor elastice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medii, procesele de hipertrofie și hiperplazie pot asocia modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și atrofie la nivelul peretelui venos este considerată ca o reacție la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tisulare ale peretelui, comparativ cu statusul de normalitate. Consecutiv, dovezile histopatologice identificate susțin teoria deficienței primare a rezistenței peretelui, ca și cauză de apariție a varicelor (Elsharawy et al, 2007). Literatura de specialitate include rezultate contradictorii asupra concentrației de țesut conjunctiv în venele varicoase, în comparație cu venele normale. Astfel, există date care susțin reducerea cantității/proporției colagenului (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Psaila, Melhuish, 1989, Jurukova, Milenkov, 1982), creșterea cantității/proporției colagenului (Rose, Ahmed, 1986, Maurel et al., 1990
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fi dezvoltate și în alt context patogenic (Elsharawy et al, 2007), sau prin posibilitatea existenței unor diferențe segmentare, deși cantitatea totală, absolută, este crescută (Travers et al., 1996). Laminina, moleculă glicoproteică de adeziune prezentă în matricea extracelulară amorfă a țesutului conjunctiv, este recent introdusă în sfera de interes a bolii varicoase (Kirsch et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), evaluarea profilului său contribuind la înțelegerea modificărilor structurale care pot fundamenta patogenia apariției și progresiei varicelor. 7.3.2
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
scleroproteine dure, inelastice, fibrilare, de natură glicoproteică. Multiplele tipuri de colagen existente constituie aproximativ 20% din proteinele prezente în organism. Pe baza datelor moderne de analiză fizico-chimică s-au putut constata diferențe în colagenul extras din diverse varietăți de țesut conjunctiv. Ulterior, s-a demonstrat că în cadrul familiei proteinelor colagenice există un determinism genetic, propriu pentru fiecare membru. Elementul comun caracteristic familiei este organizarea moleculară a lanțurilor α în triplu helix și diferențele constau în compoziția și secvența aminoacizilor în cadrul acestora
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
deschidă direct în lumen; în schimb există venae vasorum izolate care se deschid individual în segmentele terminale ale ramificațiilor mari. Peretele venos nu conține limfatice. În statusul de normalitate, vasa vasorum se organizează sub forma unei rețele ramificate în țesutul conjunctiv lax al adventicei, și care se continuă în medie, capilarele cele mai interne fiind localizate în zona limită dintre cele două straturi ale tunicii medii (intern, mai lax, extern, mai dens). Venele varicoase cu leziuni incipiente prezintă, în schimb, dilatații
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fiind un efect, și nu o cauză patogenică. 7.5. EVALUAREA METALOPROTEINAZELOR ȘI A INHIBITORILOR SPECIFICI 7.5.1. REPERE FUNDAMENTALE La nivelul venelor varicoase apare un dezechilibru major în sinteza și degradarea componentelor structurale ale matricei extracelulare a țesutului conjunctiv prezent la acest nivel, în cele trei tunici. Pierderea tonusului venos, urmată de dilatare și elongare venoasă, poate fi cauzată de acest dezechilibru. În procesele de sinteză și degradare a proteinelor matriciale, metaloproteinazele matriceale (MMPs) și inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
intensitate moderată și crescută, în toate cele 8 cazuri (tabel 50). Din punctul de vedere al localizării, reacțiile au fost identificate la nivelul endoteliului și țesutului subendotelial, în jurul celulelor musculare din tunica medie și adventiceal, în vasa vasorum și celulele conjunctive adiacente. Nu au fost observate diferențe majore de intensitate și localizare între crosă, vena safenă internă, pachetul varicos gambier și venele perforante. 7.5.3.2. EXPRESIA MMP-2, MMP-9, TIMP-1 ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE COMPLICATE -STADIUL CEAP 4-6 Reacțiile pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
au fost negative în 3 din cele 5 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 51). Pozitivitate de intensitate scăzută și medie a fost prezentă în celelalte două cazuri, în capilarele de neoformație dezvoltate în intimă și în țesutul conjunctiv al mediei, și la nivelul vasa vasorum adventiceale. Reacțiile pentru MMP-9 și inhibitorul specific, TIMP-1 au fost prezente în toate cele 5 cazuri, intensitatea fiind variabilă (tabel 51). MMP-9 a fost pozitiv la nivel endotelial, discotinuu, intensitatea de colorare fiind
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul vasa vasorum, cât și în celulele de tip fibroblastic. Consecutiv, apreciem că la nivelul adventicei modificările matriceale sunt mai puțin influențate de acțiunea MMPs și TIMPs, între care există încă un echilibru. Totuși, urmare a acțiunii MMPs, țesutul conjunctiv adventiceal va evolua spre transformare de tip fibros. Din compararea rezultatelor obținute pentru lotul 1 și, respectiv, lotul 2, a rezultat absența unor diferențe semnificative între profilul MMPs și TIMPs, pentru varicele simple și varicele complicate. Este astfel susținută ideea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
citosolului, citocromul C leagă și activează Apaf-1, legând astfel și activând pro-caspazele 9 care, la rândul lor, activează proteincaspaza 3 (Hakem et al., 1998). 7.7. EVALUAREA POPULAȚIEI MASTOCITARE 7.7.1. REPERE FUNDAMENTALE Mastocitele (Lullmann-Rauch, 2008), componente ale țesutului conjunctiv definite ca celule migrate, prezente în asociere cu vasele sanguine și limfatice, sunt caracterizate prin prezența granulațiilor metacromatice citoplasmatice, rezultat al unei activități de sinteză și stocare a unor produse biologic active, ulterior eliberate prin exocitoză. Din punct de vedere
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului de colagen din intimă și migrarea celulelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de stress-ul hemodinamic devine ulterior dependentă de gradul de hipoxie consecutivă stazei venoase. Mai mult, identificarea unor leziuni izolate semnalează declanșarea procesului patogenic pe toată lungimea venei, fapt care impune o revizuire a concepțiilor terapeutice. Asociată evaluării endoteliale, analiza țesutului conjunctiv subendotelial a relevat creșterea cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară, cu rezultat în hipertrofia intimală. În condițiile în care afectarea endotelială progresează și devine severă, datele publicate în literatură (Wali, Eid, 2002, Somers, Knaapen, 2006, Elsharawy et al., 2007
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
expus fluxului sangvin, fapt care favorizează aderența celulelor sanguine (trombocite, eritrocite) și a lipidelor, care penetrează în perete - localizarea lor intracelulară sugerând un mecanism de fagocitoză. Perturbarea metabolismului endotelial duce la alterări ultrastructurale care determină restructurarea peretelui vascular. În țesutul conjunctiv subendotelial apar modificări ale matricei extracelulare, structura continuă a laminei elastice interne se dezorganizează, și celule musculare netede distorsionate și degenerate migrează la acest nivel (Unni et al., 1974). Când celulele musculare netede intră în contact direct cu monocitele sanguine
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
astfel: - se recoltează probe de cel puțin 10 g din mușchii limbii sau din mușchii maseteri. În absență lor, se recoltează o probă din pilierii diafragmatici, la punctul de trecere cu partea tendinoasa. Mușchiul trebuie să fie lipit de țesutul conjunctiv și de grăsime; - dacă se aplică metodă de digestie artificială pe probe colective, conform anexei nr. 1 pct. III și VII, se digera o probă de 5 g de la fiecare carcasa. Pentru fiecare metodă de digestie, greutatea totală a probei
ORDIN Nr. 45 din 29 iunie 1995 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind decelarea trichinei din carnea proaspăta de porcine, vinat (urs, mistret) şi cabaline, şi a Normei sanitare veterinare cuprinzând măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi produsele lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112057_a_113386]
-
Rodica Zafiu Spre deosebire de celelalte limbi romanice, româna diferențiază conjunctivul de indicativ într-un mod foarte clar, prin conjuncția specifică să, opusă în subordonare lui că (știu să aștept - știu că aștept). Formele propriu-zise ale verbului, cu desinențele lor, sînt specifice doar la persoana a III-a (așteaptă / aștepte). Probabil
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
subordonare lui că (știu să aștept - știu că aștept). Formele propriu-zise ale verbului, cu desinențele lor, sînt specifice doar la persoana a III-a (așteaptă / aștepte). Probabil că asemenea particularități formale - dar mai ales repartizarea diferită a valorilor semantice specifice (conjunctivul ca mod al genericului, al non-realizatului, nu al incertitudinii) - fac ca în română să nu se manifeste una dintre tendințele puternice din alte limbi romanice, de pildă din franceza contemporană (ceva mai puțin din italiană): înlocuirea în vorbire a conjunctivului
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
conjunctivul ca mod al genericului, al non-realizatului, nu al incertitudinii) - fac ca în română să nu se manifeste una dintre tendințele puternice din alte limbi romanice, de pildă din franceza contemporană (ceva mai puțin din italiană): înlocuirea în vorbire a conjunctivului cu indicativul. Am observat însă în ultima vreme, în texte românești "oral-scrise", o surprinzătoare prezență a unui fenomen oarecum asemănător: de folosire a formei de indicativ prezent, persoana a III-a, în combinație cu conjuncția conjunctivului, să: "cine e tipul
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
înlocuirea în vorbire a conjunctivului cu indicativul. Am observat însă în ultima vreme, în texte românești "oral-scrise", o surprinzătoare prezență a unui fenomen oarecum asemănător: de folosire a formei de indicativ prezent, persoana a III-a, în combinație cu conjuncția conjunctivului, să: "cine e tipul de la design-kulture care nu știe să vorbește?" (timbru.com). În acest caz, s-ar putea presupune că funcționează analogia: dacă forma verbală e identică la conjunctiv și indicativ la persoanele I și a II-a (că
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
indicativ prezent, persoana a III-a, în combinație cu conjuncția conjunctivului, să: "cine e tipul de la design-kulture care nu știe să vorbește?" (timbru.com). În acest caz, s-ar putea presupune că funcționează analogia: dacă forma verbală e identică la conjunctiv și indicativ la persoanele I și a II-a (că vin / să vin, că vii / să vii), această echivalență s-ar putea în principiu extinde și la persoana a III-a (că vine / *să vine). Cu atît mai mult cu
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]