2,265 matches
-
semnificației globale, găsirea unui sens al evenimentului și concentrarea asupra beneficiilor percepute. Autorii descriu procesul de semnificare ca depinzând de interacțiunea dintre istoricul de viață, trăsăturile de personalitate, specificul experienței traumatice, și contextul sociocultural în care trauma a avut loc. Constructe învecinate cu cel de semnificare sunt beneficiile percepute și creșterea posttraumatică. Ultimul concept este mai amplu decât celelalte înglobând toate procesele care ajută persoana să se refacă după un eveniment traumatic și să obțină o serie de beneficii personale în urma
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sau ineficiente. Încercările individului de a rezolva sarcinile interne sau externe ce par a depăși resursele de care acesta dispune la un moment dat, sunt integrate în cadrul conceptului de burnout. Deși aparent ușor de înțeles și definit, burnout-ul este un construct controversat iar literatura de specialitate lansează idei diferite în încercarea de a-l operaționaliza. Skinner et al. (2003) au realizat un inventar critic al sistemelor de clasificare a strategiilor de burnout. Au analizat peste o sută de astfel de sisteme
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
directly lived by the person. Vicarious trauma is defined as the transformation of the specialist's interior experience as a result of empathic engagement to the survivors' of traumatic events and their traumatic material (Saakvitne & Pearlman, 1996). Burnout is a construct used to describe emotional exhaustion and depersonalisation as negative reactions to professions with important interpersonal tasks. Burnout is not limited to professionals who work with traumatised persons. Prevention and intervention efforts require a good knowledge of risk and protective factors
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
FURIA E O SUBSTANȚĂ CARE SUBORDONEAZĂ FUNCȚIILE "SUPERIOARE" ALE CORPULUI FUNCȚIILOR "INFERIOARE". Însă și această metaforă se integrează, la rândul său, într-o alta, mai generală, potrivit căreia FURIA E O SUBSTANȚĂ CARE DEPOSEDEAZĂ INDIVIDUL DE PROPRIUL SĂU CORP. Ultimul construct conceptual înglobează nu doar metafora precedentă, ci și structuri precum FURIA ESTE O BOALĂ/NEBUNIE, FURIA ESTE O SUBSTANȚĂ MURDARĂ și FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ. De aceea, chiar dacă acceptăm necondiționat "modelul prototipic" propus de Lakoff și Kövecses pentru engleza
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deuxième sexe: "Nu te naști, ci devii femeie". Uitându-mă în oglinda acestei reflecții, mă întreb în ce măsură mă regăsesc în adevărul ei. Care este acest adevăr? Că a fi femeie nu este un dat sau un fapt biologic, ci un construct cultural. Cu alte cuvinte, nu contează (absolut deloc?) că în unele aspecte evidente și esențiale trupul meu are un kit care diferă de cel al unui bărbat. Dar nu este vorba numai de trup, deși până și trupul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai subtile cu lumea și a unui mod polimorfic de reflecție. De la Beauvoir și de la alte feministe aflu și a trebuit să aflu că într-adevăr kit-ul meu biologic contează infim de puțin în comparație cu importanța pe care o are constructul cultural al feminității mele, cu toate dezavantajele și încărcătura negativă atribuită de cultura dominant masculină, pe care tot feminismul mi le explică. Teoria feministă mă informează despre o întreagă imagologie a feminității pe care culturile andro/falo/logo-centrice au împovărat
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
textualitatea care îl reflectă se interpune între mine și dezordine. Descopăr astfel că literalmente "locuiesc" în acel spațiu dintre mine și oglindă, un spațiu în care se "petrec" reflecțiile. În acest spațiu, care este de fapt imaterial, ce fel de construct voi fi fiind eu nu mai contează deloc. Plonjând în timp, reflectez pentru a scrie sincer despre ceea ce am devenit, cum s-a întâmplat într-o succesiune de "momente" și cum a decurs devenirea mea. M-am format în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
între rolurile de gen devin din ce în ce mai vizibile, mai pregnante și capătă din ce în ce mai mult teren... Privindu-mă din nou în oglinda textului, încerc să citesc proiecția. Eu sunt cea care am reflectat până acum, chiar și reflecțiile altora. Totul este un construct. Eu mi-am construit argumentul și l-am deconstruit în același timp. Pe lângă faptul că nu sunt feministă, nu mă ocup nici de studii de gen, nu sunt nici sociolog. Nu am la îndemână statistici pe care să le analizez
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
-l aducă în corp, conceptul nu se referă la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? Inutil să dezbat aici
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? Inutil să dezbat aici ce rezonanțe și conotații extraordinare și pozitive avea conceptul de androginie în epocă. Minți de cele mai diverse orientări s-
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
târziu a asociat splendoarea ei cu fuziunea androgină. Spiritualitatea androginiei, cel puțin așa cum a conceput-o Woolf, nu mă sperie. Nu mă îngrijorează abandonarea materialității trupului. Până la urmă acceptăm cu atâta entuziasm atâtea "dematerializări"! Domeniile socio-umane vehiculează și dezbat idei, constructe, reflecții. Iată de ce mi s-a recomandat titlul eseului de la sine, ca o acumulare a unor exerciții mentale de zi cu zi. Toate sunt până la urmă speculații și, dacă interogăm etimologic acest cuvânt, dacă ne gândim că în latină "speculum
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mult cu cât permite ieșirea din paradigma gândirii masculin-femininului în opoziție, gândire care alimentează radicalismele și segregarea genurilor. Femeia subiect este acea conștiință feminină ce se dezvoltă într-un spațiu eliberat de limitări și autolimitări 11: • diferită de "femeia obiect", construct al paradigmei dominației masculine, "proiectată" pentru a servi unor roluri predeterminate într-o lume a bărbaților; • nu este modelul femeii subordonate bărbatului și concepută de el; • nu este modelul femeii "emancipate" după modelul de succes masculin; • nu trăiește din/pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
-l aducă în corp, conceptul nu se referă la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? (Dana Bădulescu). Dincolo de predeterminări
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? (Dana Bădulescu). Dincolo de predeterminări sociale și culturale sau despre flexibilitatea rolurilor și relațiilor de gen: În cadrul stagiilor universitare efectuate la Konstanz sau la Dresda
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o „restaurare goetheană”, adică o recuperare pe verticală, în diacronie, a modelelor unei epoci trecute, exemplare (cea a lui Goethe și Schiller), o epocă clasică și istoric, și tipologic. „Modernismul” lor e așadar, de fapt, un fel de clasicism: un construct, un program estetic larg ce filtrează întreaga creație majoră a umanității, pentru a reține în el, ca modele, momentele ei exemplare. În alt loc, I. Negoițescu va vorbi de „euphorionism”: „Ca fiu al Elenei și al lui Faust, în Euphorion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Reprezentarea socială contextualizează istoric, temporal și spațial profilul personajului. Reprezentarea romanesca a personajului este cea prin care personajul devine relevant că un construct literar. Reprezentarea mitică asigura trăsăturile "canonice" ale personajului, legate de ceea ce perpetuează un anume mit cultural. Reprezentarea teatrală decurge din imanenta personajului și dezvăluie identitatea să ascunsă. Investigația are ca punct de plecare delimitarea celor două moduri de reprezentare din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
măsura pînă la trupul Iașul, sufletul-fîntînă, biserica albă a comunei suburbane arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, trei turle Bartolomeu Anania, "Cluj Napoca Est", Sînnicoară peisajul mereu aluvionar, cele mai potrivite fragmentările în nume propriu de înscrisuri și de firme, "Tom/haus/construct" și "Tom/haus/leasing", "Termoplast", "Porotherm", "Velux", coadă prea lungă a șopîrlei clujene, capul îl întinde pe dealuri, Apahida mișcă spațiul om în infinitezimal, doi miei ținuți la iesle, arătură pe lotul de lîngă casă, oprește tractorul, maneta la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ultimul din opt, 69, în fiecare zi la ștrand la Geoagiu, ape termale, întorsul fînului dintre porumburi, Aiud blocul în blocul blocurilor cu lemn de expresie omagiu pe martirii închisorii, soarele galben napolitan, bătrîna din Gura Arieșului, țara rarefiată în construct cultural, Luduș/Marosludos personalul spre Lechința Bistrița Nord, personalul de Războieni două vagoane suficiente și în general Ardealul funcțional pe bun simț, luna Bogata Mureșului, tînărul răspunde pe românește, căpița prinsă cu apă în sticle de plastic. Duminică, 26 august
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
teoria sinelui, ca o explicație alternativă pentru comportamentul organizațional. Specific, teoria identității sociale, teoria auto-prezentării și teoria auto-eficienței, toate sunt fundamental corelate cu conceptul de sine. Ceea ce lipsește este un model al conceptului de sine care să definească clar aceste constructe și care să explice cum pot fi integrate cu modele tradiționale de motivația muncii. Există patru motive pentru a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
procesează informația (feedback, observații, etc.) și utilizeazăn structura conceptului se sine pentru a filtra informațiile din exterior și pentru a traduce aceste informații în acțiuni. Scopul major în dezvoltarea unui model al conceptului de sine este de a furniza un construct unitar, care este capabil să explice atât procesele motivaționale cognitive cât și pe cele necognitive. Motivația bazată pe conceptul de sine poate fi integrată cu alte forme de motivație prin modelul surselor de motivație. Acest model identifică cinci surse de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
internaționale. Această distincție este, pe de o parte, o problemă de incluziune (ceea ce aparține omului), iar pe de altă parte, o chestiune de excluziune (ceea ce este străin omului). Aceeași judecată se poate aplica și la funcționarea statului. Statul, ca un construct de identitate, reprezintă un fenomen de excluziune a celuilalt pentru a-și construi frontierele cu cei incluși în teritoriu. Totodată, statul este un pericol (amenințare, dezordine, anarhie) asupra celuilalt, atunci când intervine asupra locuitorilor unui teritoriu pentru a le afecta identitatea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
forte ale unor centre decizionale cu adevărat eficiente. Studiile de natură constructivistă ale lui Peter Katzenstein, Emmanuel Adler, Michael Barnett, Glenn Chafetz completează înțelegerea conceptului de "securitate" din punctul de vedere al epistemologiei constructiviste, în sensul că securitatea reprezintă un construct social care evoluează în timp, dacă se au în vedere evenimente care au schimbat radical lumea: căderea comunismului, lupta anti-apartheid, revoluțiile din lumea arabă. Literatura de specialitate încadrează comportamentul statelor pe arena internațională prin ceea ce se numește "dilema securității": întărirea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
de gestionare a crizelor (numite "Petersberg")74, astfel: umanitare și de evacuare, menținere a păcii, gestionarea crizelor cu forțe luptătoare, restabilire a păcii. (art. 17 alin. 2 Tratatul de la Maastricht). Tratatul de la Amsterdam (iunie 1997) a constituit mai mult un construct juridic, decât politic, deși s-au reluat unele idei politice europene valoroase din conținutul Actului Unic European și s-au îmbunătățit unele prevederi din Tratatul de la Maastricht. Din punct de vedere juridic, principalul aport adus de acest tratat a fost
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
creanțelor României din Turkmenistan, făcute ca urmare a lucrărilor executate de "Rompetrol" și ARCOM (30 milioane de dolari). A contribuit la obținerea unor proiecte importante în domeniul construcțiilor de locuințe și cultural-sportive în Turkmenistan pentru companiile ARCOM și "Red Point Construct" (2004-2005). În Namibia, Austria, ca și în Turkmenistan, a organizat la sediul Ambasadei și al Misiunii O.N.U. din Viena conferințe de presă, a acordat interviuri, a scris articole și materiale documentare privind evoluția situației din România după 1989
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
că suntem ființe mai ales întrebătoare, ale căror răspunsuri se află încă sub zodia nehotărârii, a spaimelor și trăirilor noastre ancestrale. Reafirmăm părerea lui Sedlacek că " Această credință își păstrează puterea și în economia de azi. Omul economic este un construct mecanic care funcționează după principii matematice infailibile și prin acțiuni pur mecanice, iar economiștii sunt capabili să-i explice până și cele mai intime motivații"831. Savantul român Spiru Haret, la rândul său, "a conceput socialul ca parte intrinsecă a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]