1,615 matches
-
învață să ia hotărâri și să răspundă pentru hotărârea luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu iz paternalist. 2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și aspirațiile sale, face ca însușirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
semnificații de către cei ce învață, în mod individual și/sau în grup. Capacitățile cognitive și metacognitive ale individului sunt strâns legate de biografia acestuia. Învățarea este asemenea unui drum netrasat, dar care se conturează în procesul deplasării. Didactica de tip constructivist se bazează pe anumite principii, potrivit cărora: - instructorul/formatorul propune o problemă (de discutat, de rezolvat) cu ajutorul căreia „creează un context incitant (provocator) care pune mintea elevului în mișcare” (Siebert, 2001b, p. 62); - „confruntarea cu problema propusă are loc în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce diferențiază indivizii, dar, în același timp, ea presupune și trăiri consensuale. „Învățarea autodirijată și învățarea socială nu sunt în contradicție.” (Siebert, 2001b, p. 63) 7. Autodirijarea se referă nu numai la metodele, ci și la conținutul învățării Potrivit pedagogiei constructiviste, conținuturile învățării nu sunt date dinainte și transmise de către instructor elevilor, ci se construiesc printr-un proces și o activitate individual(ă) și/sau de grup. Didactica instruirii este înlocuită cu cea a construcției cognitive. Conținuturile învățării sunt constructe a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
religioase diverse. Instruirea lor presupune practicarea unei „pedagogii a diferenței”, care să țină cont de particularitățile, interesele și valorile fiecăruia dintre cursanți. Numai astfel profesorul reușește să-i motiveze pe toți să se angajeze în învățare. 3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățăriitc "3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățării" Concepția despre învățare determină modalitatea de realizare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiecăruia dintre cursanți. Numai astfel profesorul reușește să-i motiveze pe toți să se angajeze în învățare. 3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățăriitc "3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățării" Concepția despre învățare determină modalitatea de realizare a acesteia (procesul învățării). Roger Saljo (apud Dumitru, 2000, pp. 46-47) a identificat mai multeconcepții despre învățare: 1. Învățarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
construire a realității sunt individuale și situaționale” (Siebert, 2001b, p. 31). Procesul învățării este recursiv: se desfășoară pe baza unor structuri mentale existente, care, prin implicarea lor în construirea cunoașterii, se reorganizează, se modifică și evoluează. Realizarea învățării în viziune constructivistă presupune o schimbare de paradigmă: trecerea de la paradigma normativă la cea interpretativă. Este, de fapt, o trecere de la un anumit mod de a înțelege și practica învățarea (bazat pe transmiterea-asimilarea de cunoștințe, pe furnizarea de răspunsuri considerate ca soluții perfecte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autodirijată (pe care individul și/sau grupul o realizează în mod independent, liber, autonom și care răspunde în mai mare măsură nevoilor, intereselor, aspirațiilor, scopurilor celor ce învață) este caracteristică adulților. DeCoR-ul realizării învățăriitc "DeCoR‑ul realizării învățării" Paradigma constructivistă a învățării concepe realizarea efectivă a acesteia ca un proces cu trei faze: a) deconstrucția - punerea în discuție a unor cunoștințe, puncte de vedere, convingeri, credințe, mentalități, reprezentări individuale și/sau colective etc. referitoare la realitate și la cunoașterea acesteia
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în comportamentele și conduita acestuia. Este vorba despre o nouă construcție ce are ca efecte valorificarea potențialului individual și dezvoltarea personală. Deconstrucția, construcția și reconstrucția (care dau titlul acestei secțiuni - DeCoR) stau la baza realizării procesului învățării, în viziunea concepției constructiviste. În procesul învățării astfel conceput, experiențele și amintirile noastre, cunoștințele și rețelele de concepte anterioare, modul și stilul personal de gândire, perspectiva de abordare a unor realități, diferențele și diversitatea soluțiilor propuse pentru rezolvarea problemelor sunt valorificate, exersate și îmbunătățite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
on Adult Age Differences in Cognition”, Developmental Psychology, nr. 30, pp. 240-259. Sava, S.; Ungureanu, D. (2005), Introducere în educația adulților, Editura Mirton, Timișoara. Siebert, H. (2001a), Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Institutul European, Iași. Siebert, H. (2001b), Pedagogie constructivistă, Institutul European, Iași. Sigelman, K.C.; Shaffer, R.D. (1995), Life-Span Development, Brooks Cole Publishing Co., Pacific Grove. Sisco, B.R. (1991), „Setting the climate for effective teaching and learning”, în R. Hiemstra (ed.), Creating environments for effective adult learning, Jossey-Bass Inc. Publishers
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu mai predă adevărul care este discutabil și poate fi repede perimat, ci demersul său e pentru a le facilita o manieră critică și analitică de învățare, de receptare și filtrare a informațiilor ce îi bombardează; cu alte cuvinte, abordarea constructivistă și cea colaborativă în predarea-învățarea la adulți sunt cele care trebuie să primeze. Aceasta reclamă noi metode de predare și învățare (de exemplu, predare și învățare bazate pe probleme și practică, mentoring etc.), dar și îndeplinirea unor „roluri” într-o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu ruși, cu sârbi sau cu evrei. Cam așa s-a petrecut despărțirea mea de naționalism, care m-a făcut să-mi reevaluez și moștenirea transilvană. Dintr-un naționalist român tipic, „practicant” și primordialist, am ajuns un adept al teoriilor constructiviste În materie de Înțelegere a fenomenului național. Mica mea iluminare ideologică se petrecea tocmai prin 1983, când În Occident apăreau cărțile lui Gellner, Hobsbawm și Anderson. Evident, nu lectura acestor studii teoretice (de care habar nu aveam pe vremea aceea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sensibilitate. De aceea, pot să Înțeleg punctul de vedere al naționaliștilor, chiar dacă nu le Împărtășesc opiniile, și m-aș bucura să fiu tratat și eu la fel de către aceștia. Nu nutresc nici un fel de pasiune de neofit, Îndreptată În direcția teoriilor constructiviste și „invenționiste”. Cu toate acestea, În meseria pe care o fac, avatarurile mele ideologice mi-au fost adeseori de folos și m-au ajutat să Înțeleg trecutul mai bine. Nu e obligatoriu să fii ardelean sau naționalist român ca să scrii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în anii treizeci ca din pământ și dau seama mai degrabă despre un mod de viață al boemei aristocrației tinere decât despre vreun "proiect total, politico-estetic, de rescriere a realității", așa cum definea undeva Boris Groys încercarea avangardei -a celei arhitecturale constructiviste în primul rând - de a inventa, construind pe ruinele celei vechi, o realitate alternativă. Cu perspectivele lor lungi date de benzile continui de ferestre, cu garsonierele lor duble, fără bucătărie (blocul Scala) sau cu intrare separată pentru servitori (în blocurile
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
fi facilitate prin realizarea de activități didactice desfășurate prin antrenarea și stimularea gândirii și creativității, bazate pe metodele consacrate, pe jocuri plastice și experimente-joc, prin abordări inter-, pluri și multidisciplinare: Unele metode, situații de Învățare și experimente creative au caracter constructivist, altele solicită gândirea analogică, simbolică, imaginația, inteligența emoțională, sinele, conștientul, subconștientul, altele au caracter ludic accentual, altele sunt colective, altele individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, Însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată În continuare câteva
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Mondială, organizații nonguvernamentale având sediul central în statele occidentale), toate privite din perspectiva politicilor pe care le promovează oarbe la diferența de gen și, uneori, prin această orbire, dăunătoare femeilor și chiar dinamicii interne, intraorganizațională, a raporturilor de gen. Feminismul constructivist este al patrulea curent teoretic important în studierea relațiilor internaționale, caracterizat în principal prin abordarea problemelor identității în politica internațională, a mecanismelor de producere a identităților colective și instituționale și a implicațiilor interacțiunii internaționale pentru construirea, recunoașterea sau infirmarea identităților
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
în studierea relațiilor internaționale, caracterizat în principal prin abordarea problemelor identității în politica internațională, a mecanismelor de producere a identităților colective și instituționale și a implicațiilor interacțiunii internaționale pentru construirea, recunoașterea sau infirmarea identităților asumate pe plan extern. În literatura constructivistă a Relațiilor Internaționale găsim cercetarea unor probleme precum identitatea statelor ca mari puteri, neutralitatea istorică a unor state, statele buni cetățeni internaționali (de exemplu, statele scandinave) în general, discursul despre stat ca prezență pe scena internațională și identitatea statală construită
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
neutralitatea istorică a unor state, statele buni cetățeni internaționali (de exemplu, statele scandinave) în general, discursul despre stat ca prezență pe scena internațională și identitatea statală construită prin acest discurs, rolul identităților naționale, construirea rolurilor specifice organizațiilor internaționale ș.a. Feminismul constructivist preia dihotomiile esențiale peste care s-au construit relațiile de gen (masculin-feminin, rațional irațional, autonomie-dependență, ordine dezordine) și relevă modul în care cei doi termeni se construiesc și se intercondiționează reciproc și, implicit, generează ierarhii de valoare, precum și impactul lor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
gen (masculin-feminin, rațional irațional, autonomie-dependență, ordine dezordine) și relevă modul în care cei doi termeni se construiesc și se intercondiționează reciproc și, implicit, generează ierarhii de valoare, precum și impactul lor asupra Relațiilor Internaționale ca practică și domeniu de studiu. Feminismul constructivist reflectează asupra modului în care imaginea anarhiei internaționale este construită prin opoziție cu o presupusă ierarhie internă, prin care regulile sociale care guvernează viața internă sunt anulate pe plan internațional, prin care prezența și acțiunea internațională a statelor este gândită
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
statelor este gândită descriptiv, dar și normativ, ca o sferă distinctă de politica internă, de existențele concrete ale indivizilor, de considerente legale sau morale, chiar distinctă de corporalitatea, particularitatea acelor oameni care de fapt reprezintă statul pe plan internațional. Feminismul constructivist este preocupat de construcția normelor, instituțiilor, identităților pe plan global și de valorizarea lor genizată. Statul, așa cum este el prezentat sau dedus din majoritatea teoriilor relațiilor internaționale, este un construct puternic genizat, o prezență abstractă cu atribute masculine, similare cetățeanului
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
celei internațional-național și construită pe caracteristicile și valorizările dihotomiei public-privat, construirea imaginii războinicului ca un superlativ al masculinității, construirea genizată a imaginii inamicului cu atribute feminizate-inferiorizante (în special în domeniul planificării strategiilor militare) devin toate subiecte de cercetare pentru feminismul constructivist. Feminismul constructivist inovează studierea relațiilor internaționale și prin accentul pus pe rolul limbajului, discursului, normelor în modelarea realității și în construirea ei ca un adevăr acceptat, deci validat de o anumită comunitate, mai restrânsă sau mai largă. Relațiile internaționale sunt
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
și construită pe caracteristicile și valorizările dihotomiei public-privat, construirea imaginii războinicului ca un superlativ al masculinității, construirea genizată a imaginii inamicului cu atribute feminizate-inferiorizante (în special în domeniul planificării strategiilor militare) devin toate subiecte de cercetare pentru feminismul constructivist. Feminismul constructivist inovează studierea relațiilor internaționale și prin accentul pus pe rolul limbajului, discursului, normelor în modelarea realității și în construirea ei ca un adevăr acceptat, deci validat de o anumită comunitate, mai restrânsă sau mai largă. Relațiile internaționale sunt așadar o
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
lor intersubiectivă, între părțile participante. Abordarea istorică a internaționalului are și aici rostul ei generează cunoașterea modului în care s-a construit social, de la o epocă la alta, realitatea internațională, înțelesurile ei și, subsecvent, a evoluat discursul despre ea. Feminismul constructivist nu este atât de mult un curent transformator. Potențialul său normativ și de schimbare vine din înțelegerea implicită a caracterului fluctuant, în continuă construcție și reconstrucție, al realităților sociale (inclusiv cele de gen) și deci a posibilității de modelare, în
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
care transgresează criticile sau le duc mai departe, pentru a propune reteoretizări coerente, fundamentate ale realității internaționale și, chiar mai mult, pentru a genera procese de inovare a practicilor, actorilor și regulilor. Feminismul perspectival, feminismul de inspirație marxistă și cel constructivist sunt cele care au tatonat depășirea criticii în direcția propriei construcții alternative și a transformării. Contribuțiile la această a treia categorie devin, în acest stadiu al subdomeniului, cele mai promițătoare, mai inovatoare și mai importante, etapa criticilor radicale epuizându-și
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
au originea într-o concepție raționalistă asupra statelor, actori suverani care își definesc și urmăresc scopurile într-o manieră conștientă. Capitolul de față va fi dedicat unei instituții pentru a cărei interpretare, în forma sa contemporană, se apelează la concepția constructivistă. După cum s-a văzut în capitolul dedicat acestei teorii, ea pornește de la ipoteza că atât identitatea, cât și interesele participanților la relațiile internaționale nu ar fi prestabilite, ci sunt definite în urma interacțiunii cu ceilalți actori. Definirea conceptului comunitate de securitate
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
al doilea rând, componenții ei trebuie să întrețină o varietate de relații directe; în fine, o comunitate se bazează pe cunoașterea partenerilor de interacțiune ceea ce, pe termen lung, duce la interese comune, reciprocitate în obligații, responsabilitate și chiar altruism. Abordarea constructivistă prin care pot fi studiate comunitățile de securitate este evidentă mai ales datorită accentului pus pe împărtășirea, de către membrii acesteia, a unor identități, valori și înțelesuri. În cazul în care se vorbește despre o comunitate a democrațiilor, faptul este posibil
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]