1,465 matches
-
M.E. adevăruri cutremurătoare și face loc în cadrul literaturii universale viziunii românești și ortodoxe despre viață și tainele ce ne înconjoară. În ea regăsesc tot ce cred mai intens și iubesc mai pasionat. (...) Surpriză: din nuvelă lipsesc și tehnica indiană a contemplației și motivele mitico-ritualiste și chiar fantasticul. Fantasticul nu apare decât sub ipostaza destinului mereu prezent în cotidian. Eroul: Dumitru, Românul cu nume banal (hramul bisericii românești din New York e Sfântul Dumitru), care-i vorbește pastorului Dugay Martin "cu credința lui
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
puțin sau deloc, versuri. L-au înțeles surorile? Din cinci, nici una n-a cochetat cu poezia. Ajunse învățătoare, primele două, Maria și Aneta, aveau, desigur, o altă viziune asupra vieții decît cea a lui Bacovia. Profesiunea le cerea activism, nu contemplație. De altminteri, începutul carierei lor coincide cu momentul de mari elanuri al reformei haretiste. Deși - pare-se - sensibilă, Elena, a treia dintre surori secretară la Școala Normală de Fete, era excedată de propriile-i probleme (văduvă, recăsătorită, divorțată) pentru a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
limitat, există ca spațiu necesar și iubirii. Dematerializarea iubirii este necesară pentru a-i da totuși unicitate acestei povești ce spune ceva despre drumul ce va fi parcurs. Pământul, cerul, luna nu se oferă În totalitate, dar sunt spații ale contemplației, unde sufletul se poate elibera. Iarba, lacul, copacul, elementele simbolice ale unui decor cunoscut, pentru cei doi, vor constitui elemente de comunicare, iar Îndrăgostiții se vor Împărtăși din fericirea lor. Cu elementele, din nou eminesciene, se crează o altă relație
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
autobuzul supraaglomerat călătorii nu discută, ci se ceartă. „Comunicarea“ lor este interjecțională și impregnată de ură. Ce diferență față de colocviile tihnite din taxi! Aglomerația urbană naște aici nu violență, ci solidaritate; nicidecum luptă oarbă pentru un loc liber, ci o contemplație în doi a valurilor și zădărniciilor vieții. Bineînțeles, contemplația nu e totuna cu pasivitatea. Fiindcă, în timp ce dialogul cu șoferul de taxi se întinde în toate direcțiile (politicienii nesimțiți, băiatul în ultimul an de liceu, nevasta care totuși e un om
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
lor este interjecțională și impregnată de ură. Ce diferență față de colocviile tihnite din taxi! Aglomerația urbană naște aici nu violență, ci solidaritate; nicidecum luptă oarbă pentru un loc liber, ci o contemplație în doi a valurilor și zădărniciilor vieții. Bineînțeles, contemplația nu e totuna cu pasivitatea. Fiindcă, în timp ce dialogul cu șoferul de taxi se întinde în toate direcțiile (politicienii nesimțiți, băiatul în ultimul an de liceu, nevasta care totuși e un om de treabă, ștoarfa aia care uite-o cum se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
asemănări și deosebiri) axată pe tema vânătorii și pescuitului, cu poezia tradiționalistă a lui Ion Pillat, cu lirica de inspirație religioasă aparținând lui Nichifor Crainic și Adrian Maniu, sau cu poezia lui Lucian Blaga străbătută de fiorul cosmic și de contemplație metafizică. Ion N. Oprea aduce în sprijinul afirmațiilor sale opinii critice ale cunoscuților G. Călinescu, Tudor Vianu, Vladimir Străinu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Eugen Simion, Perpessicius, Mircea Tomuș, C.D. Zeletin ș.a. Cel din urmă volum - publicat postum - intitulat „Ultimele sonete închipuite
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a dialogului și participării drept medii în contextul dematerializării proiectului într-un proces social 258, Thomas Hirschhorn nu acordă un statut egal colaboratorilor săi, care devin mai curând "executori" ai lucrării decât co-creatori, expunându-le astfel marginalizarea ca obiect al contemplației exoticității 259. Claire Bishop identifică aceste imperative post-estetice și în cartea lui Grant H. Kester, Conversation Pieces: Community and Communication in Modern Art (2004), potrivit căruia arta consultativă și "dialogică" ar presupune o schimbare a înțelegerii artei de la privilegierea experiențelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Cu atât mai puțin noi, desigur, care-i invidiam întâi și întîi pentru că făceau ce voiau, mutându-se din sat în sat și aducând pe hainele lor pestrițe parfumul depărtării și al necunoscutului. Apoi brusc, înainte de a ne dezmetici din contemplația noastră fascinată, grupul zburătăcit, țipetele ascuțite, amestecate cu bufnituri și icnete, spectacolul terifiant, care ne punea pe fugă: tinerele femei lovindu-se în cap, peste umeri, peste picioare, și peste burtă cu pachetele scoase din traista agățată de gât, proprii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și, în același timp, locul cel mai nimerit al unei participații colective conforme cu expresia finalizată a acestei realizări interioare. În consecință, activitatea în tărâmul eticii presupune temeinică pricepere noetică și o corespondentă disponibilitate aperceptivă, reunibile în actul unei înalte contemplații (acesteia din urmă rămânând să-i fie conferit statutul unei supreme demnități: "activitatea a ceea ce este mai elevat este ea însăși superioară și deci cea mai aptă să aducă fericirea"57). Capitolul 5 Reflexivitate și adevăr. Ecoul interior al valorilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interior al valorilor teoretice " Această viață dedicată rațiunii este într-adevăr singurul bun care nu ne poate fi luat, iar oamenii sunt de acord în a spune că rațiunea și binele nu pot fi despărțite."58 Aristotel Practica perseverentă a contemplației, ca întruchipare a supremului efort cognitiv și chintesență a demersurilor aprehensive orientate către regiunile cele mai încărcate de sens ale realului, conduce de cele mai multe ori la înțelepciune, la încununarea pe jumătate înzestrată concluziv și pe jumătate deschisă aptitudinal a unui
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un concept care pare menit unei sistematizări esențializate a praxisului, însă, înțelepciunea cuprinde prin anvergura obiectelor vizării sale și o mare parte a domeniului științelor teoretice (chiar dacă uneori nu se află în aceeași rază de utilitate cu acestea). Ea întoarce contemplației care a construit-o minuțios serviciul unei abstracte metodologii cognitive și permite o eficientă exercitare investigativă în numele competenței sale neîngrădite și cu avantajul oricând actualizabil al unei viziuni globaliste ce poate ghida demersurile punctuale ale cunoașterii. Ea este legată prin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe care sinteza suprastructurantă îl construiește prin supraîncărcare), chiar dacă predispune în virtutea definiției lui caracteristice către aneantizarea determinărilor de individualitate care-i sunt categorial opozabile. În plus, fiecare personalitate are un rezervor teoretic în ea (o înclinație spre abstracție sau spre contemplație), care, cultivat în maniera cuvenită, conduce la un tip de succes cognitiv în mare parte străin distribuirii aplicative neutre a inteligenței (devenită instanță operațională rece). Această înclinație omniprezentă aspiră energii afective generatoare de valorizări noetice și plasează opțiunea științifică hotărâtoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din viața autorului ei, este retrăită diferențiat de fiecare dată că un receptor preia în autentică asimilare mesajul acesteia. Aici se vădește folosul inutil de reconfirmat al interiorității în orizontul unei cuprinderi care pare a fi rezervată observației reci. Numai contemplația de factură teoretică are această caracteristică a detașării pe care o impune tipul rațional egalitar al inteligenței. În cazul receptării operei de artă, ceva din natura obiectului determină acea "pătrundere dincolo" a privirii (de care a vorbit atâta estetica teoretică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
plenară de experiențele unice încercate de creator și așteaptă răbdător clipa iluminării contemplative pe care o urmărește fiecare admirator al artei dedicat asimilării consubstanțiale cu opera. Conștiința de sine intervine în receptare tot cu puterea răgazurilor sale reflexive, subîntinzând demersul contemplației pe tot parcursul desfășurării sale (deoarece "procesul receptării operei se continuă mult după aceea [după prima impresie] și se îmbogățește treptat"84). În distanța pe care și-o acordă interior stă puterea de prelungire a evaluării calificate a creației, cele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
opusă Sanksarei, ce reprezintă netihna și neliniștea), adică la starea supremă care încheie șirul reîncarnărilor în și pentru suferință. Nirvana este eternitatea, inexistența, adică antipodul lumii lucrurilor schimbătoare și nu poate fi corect reprezentată mental. Poți ajunge prin asceza și contemplație la ea, iar atunci te eliberezi de grijile zilnice ale vieții și de propriile suferințe. Fiind o stare de fericire supremă, Nirvana nu poate fi explicată, ci doar trăită, din motivul că și creierul uman este un instrument perisabil al
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
vie, a fost foarte impresionat, și de muzică, și de poezie... Eu eram subțirică, m-am dus repede până în beci să iau niște vin, ce știu eu, a fost fulgurat de gleznele mele albe și a scris o superbă poezie, "Contemplație. Domnișoarei Cortez": Era o podgorie, poate un han, Era și o hrubă acolo cu vin. Scobită-n adânc, cu trepte-n declin Era o podgorie, poate un han. și poate visam, dar cred că priveam Două glezne-n adânc, două
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
operațiuni", purtate la 7000 metri, nu au durat decât câteva secunde. După acest succes căpitanul Vizanty se retrage din vâltoarea în care piloții grupului său luptau cu pricepere și eroism, făcând și ei victoriile lor, acordându-și câteva minute de contemplație, timp în care observă felul de luptă al subalternilor săi. La un moment dat observă un bombardier american în viraj, oarecum detașat de formația sa. Se repede asupra lui, îl surprinde net și-l incendiază". Pe Popești-Leordeni, este o atmosferă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
întors la Cluj, amintirea lui Dan mi-a stârnit încă multă vreme nostalgia urbei dunărene, pe care n-aveam s-o mai revăd vreodată. Aici s-au continuat tertipurile cinefile deprinse la Cluj: furișatul în sală în pauză și confortabila contemplație de după pauză. În afară de Țara surâsului de Lehár, cu tenorul cel scund Joseph Schmidt, îmi aduc aminte de alte două filme: Victoria și al ei husar (melodramă probabil tot austriacă - mă încânta husarul...) și Iancu Jianu, film românesc, în care vibram
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
plăcut de „modernismul“ unei Maternități de Eugène Carrière, cu conturele ei vagi, fumurii, dizolvându-se în neant, sau de liniile ferme și sumare ale unui Dans de Henri Matisse, cele câteva femei goale prinse într-o horă sălbatică. Trăiam o contemplație pură, de estet, nu ca ceva mai târziu, când arta mi-a intrat în viață, prin reproducerile în culori ce-mi serveau de excitant al practicilor solitare: La Source și Le Bain turc de Ingres. CAPITOLUL 2 Convocat la director
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
stabilirea întregului determinism propriu și distinct al fenomenelor psihice. Eventualele slăbiciuni și limite ale gândirii lui Wundt vor fi mereu contrabalansate și scuzate de accentul pe care l-a pus pe însemnătatea experimentului psihologic. Prin el psihologia iese din domeniul contemplației, spre a se așeza pe tărâmul confirmării experimentale, pe verificarea experimentală a postulatelor sale teoretice. În accepțiunea lui Wundt orice experiment psihologic este în același timp și experiment fiziologic. Astfel, aceste legi din psihologie își declară apartenența la legile științelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ar putea spune că prin cădere omul și lumea lui se condamnă la o funcționare de tip individual-general. Ieșirea din Paradis înseamnă ieșirea din teritoriul universalului, unde îndeletnicirea firească a omului originar consta în contemplarea Unului. în regim mundan, această contemplație devine trudnică, supranaturală, nu ne mai stă la îndemînă, trebuie cucerită. Finitudinea, diferențierea potențial conflictuală, legile de tip concurență, ale naturii și ale societății, sînt cele care ne stabilesc din afară portretul. Lupta ascetului sau a omului spiritual constă în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alta. Recurgînd la o etimologie care deriva cuvîntul suflet (psyché) din psychros (rece), Origen considera că fiecare ființă avea în sine posibilitatea de a arde în contemplarea Unului, dar avea și posibilitatea de a se răci, de a neglija această contemplație, de a se plictisi ori sătura de ea. Amorțirea, coagularea mai mare ori mai mică provocată în ființe de intelectul lor răcit, care devenise astfel doar suflet, produsese multitudinea eurilor individuale, reconfigurase ființe mai mult sau mai puțin zgribulite asupra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine asupra comunității lui Israel, e avertizat de Dumnezeu să nu-și ducă contemplația pînă la cufundarea totală, fără întoarcere, în Ocean. Aceeași temă se regăsește la contemplativi musulmani. Ibn Arabî, în Revelațiile de la Mecca I : Cufundă-te în oceanul Coranului dacă ai un suflu destul de puternic. Dacă nu, mărginește te la studiul lucrărilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și s-au cufundat acolo pentru veșnicie (cf. Michel Chodkiewicz, Un océan sans rivages. Ibn Arabi, le Livre et la Loi, Seuil, Paris, 1992). Așadar, chiar în cazul experienței unitive se păstrează distincția dintre o unio verticală definitivă și o contemplație care evită anihilarea, din grijă față de lume, istorie, temporalitate. căci nu e vorba în primul rînd de stadii ale unei religii, ci de atitudini spirituale, de dominante ale doctrinei și ale vieții religioase, iar combinațiile lor în multe variante și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
intimă și tainică a lui Dumnezeu”, e „transfigurarea trupului nostru din omenesc în duhovnicesc”, a naturii noastre „din creată în divină”. E inundarea ființei noastre de lumina dumnezeiască a Taborului. „Lumina taborică e centrul de atracție al acțiunii și al contemplației ortodoxe” (Op. cit. pg. 218). Faza aceasta se întemeiază pe dumnezeiasca Euharistie, fiind o asimilare simțită a ființei noastre în corpul mistic al lui Iisus Hristos, participarea la dumnezeire prin omenitatea Fiului lui Dumnezeu. Prezența intimă 18 Nichifor Crainic a lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]