33,831 matches
-
însoțit de un profil bio-bibliografic cu rol nu numai de prezentare, ci și de recuperare. Căci acesta mi se pare a fi meritul de excepție al antologiei italiene: relansarea pe piața occidentală și rediscutarea, în noul context axiologic al poeziei contemporane, a unei voci lirice aparținând nu numai spațiului sud-est european, dar și generației lirice a anilor șaizeci, supusă la noi unor reevaluări și chiar contestări. Cu acest scop pe jumătate mărturisit, traducătorii au ales poezii reprezentative pentru teme care, în
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
care zace în adâncurile Cuvântului. Apariția antologiei în limba italiană Un tempo gli alberi avevano occhi aproape concomitent cu volumul de versuri inedite de la editura Humanitas, Refluxul sensurilor, poate semnifica o frumoasă, mult așteptată reîntoarcere a Anei Blandiana în poezia contemporană.
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
Ilie Constantin Impresionant este portretul unui scriitor ce ne-a fost drag multora dintre noi, Poetul F. M. Despre Florin Mugur, criticul Grigurcu a scris adesea (numai în tomul II din Poezie română contemporană, 2000, sunt cuprinse șase texte) - aici ne aflăm în fața unui poem: Poetul F. M. Cu barba lui inocentă / ca un trandafir răsturnat // vorbește gesticulează înfulecă / bucăți de pâine și de text / bea mici înghițituri de ambrozie / înghite iarăși vorbește surâde / însă
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
pieptu-mi să tresară/ Una este mamă, alta este țară." Iar formula lui Ilie Constantin: "multă vreme reușitele macedonskiene în poezie sunt rare, aproape inexplicabile, iute sufocate de o logoree de tip avocățesc" apare și mai tranșantă. La clasici, precum și la contemporani, metoda pretinde o lectură integrală a operei, cu prezentarea pieselor de maximă evidență, material vorbind parcurgerea cronologică a volumelor, pretinzând erudiție chiar și în privința comilitonilor, luând în considerație extrem de bogata recoltă de după 1964. Când, adică, poeții cu câte un volum
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
ce se motivează această enormă nedreptate pe care o săvârșește E. Lovinescu în 1915 la adresa excelentului debut al lui Gala Galaction. Desigur că atunci, în 1915, E. Lovinescu nu avea de unde să știe că acesta va rămâne, nu numai pentru contemporani, dar și în posteritate, cel mai bun volum de proză al productivului Gala Galaction. Subiectul unui debut, oricare ar fi fost el, nu avea ce căuta în rândul revizuirilor, după un articol despre dominația tiranică a sămănătorismului și înaintea unui
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
-ți garanta apărarea împotriva asasinatelor în masă. Adică de a fi cel mai tolerant dintre calamitarele regimuri politice care au însîngerat secolul XX. Poate că nu-i prea mult, dar nici foarte puțin. Meritul lui Paul Cornea în cultura română contemporană prezintă și o dimensiune discretă aproape invizibilă, dar după părerea mea esențială. Adevărul trebuie spus pînă la capăt. Profesorul face parte din acel grup de cetățeni români care ar fi putut părăsi oricînd țara, din 1947 și pînă astăzi; ar
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
23 August, intenționez să scriu câteva schițe cu tematică actuală și câteva despre evenimentele petrecute acum cincisprezece ani." Petru Dumitriu: "În cinstea lui 23 August 1959, mă voi strădui să duc la bun sfârșit publicarea primelor două volume din Biografiile contemporane. 23 August e o dată importantă și încerc să tipăresc în cinstea ei o lucrare în care să dau tot ce pot mai bun." După cum se vede, de Anul Nou toată lumea vorbește despre 23 august. Alunecare în absurd care, în această
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
spune Sorin Toma, și un precursor: Buharin." Părerea lui Sorin Toma este împărtășită azi chiar de personalități credibile ale istoricilor comunismului românesc. În anii cincizeci însă, Ana Pauker era un personaj odios , așa că tânărul Marin Preda putea fi, în fața unor contemporani, absolvit de păcate. În 1952, Desfășurarea pare, totuși, un text eliberator. Ca și alte texte ale lui Marin Preda, dar mai decis ca altele, evoca dezvrăjirea lumii: eliminarea unui duh rău. Sau cum va spune Lucian Raicu într-o cronică
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
fi binevenite: lector dr. la Facultatea de Litere a Universității "Transilvania" din Brașov (unde, am aflat, ține în prezent un curs de folclor), ea are vechime într-ale scrisului. În 1999, a publicat volumul O nouă viziune asupra prozei românești contemporane, în 2000, o monografie dedicată lui Ștefan Agopian, iar în 2002, a coordonat un foarte interesant volum-dicționar - prețios instrument de lucru pentru studenți /elevi, dar nu numai - , intitulat 111 romane celebre într-o singură carte - dicționar de autori și opere
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
Când l-am văzut, am trăit câteva clipe de euforie. Blocajul fusese spart. Am început să public cu regularitate, la scurte intervale de timp, un șir de medalioane, consacrate toate unor mari personalități din domeniul artelor plastice europene, moderne și contemporane. Stimulentul la care m-a supus Virgil prin "îndărătnicia" lui a fost atât de puternic, încât i-am rămas recunoscător toată viața. în comparație cu tot ce i-a precedat atitudinea și gestul, meritul său iese cu atât mai pronunțat în evidență
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
rațe, pui de găină, pomi, castele ș.a.m.d. Un cioban cîntînd din fluier în fața unor ipotetice oi evadează, prin titlul desenului, în zone mai elevate: Le berger et ses moutons! Dar iată că, în plin univers infantil, irupe istoria contemporană: una din imagini este intitulată Votarea Constituții șsicț M. S. Regele Carol II. Ne găsim la 27 februarie 1939, prima aniversare a noului act fundamental, care instituise dictatura regală. "De mic copil - spune G. B. Shaw - am fost silit să
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
plescăi sufletul ca pe-o limbă-n sosul picant al lecturii. * La Istoria lui Călinescu am adăugat, pe masă, drept în față: Aventurile lui Tom Sawyer și Aventurile lui Huckleberry Finn. În „Biblioteca pentru toți copiii!” * Din articolul Modalități lirice contemporane, al lui Andrei Roman (articol din care cel mai bun fragment e citatul din dumneavoastră) remarc lipsa flagrantă a lui Leonid Dimov! Cu stimă și stupefacție, Emil Brumaru 13.IX.1980
Îmi plescăi sufletul ca pe-o limbă-n sosul picant al lecturii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12950_a_14275]
-
redacții, miezul de noapte prinzîndu-i �în scîrțîitul mărunt al peniței". Aici apare în 1921 primul număr al revistei Gîndirea, cu Gib Mihăescu printre întemeietori. Lipsit de convingeri ideologice, autorul Rusoaicei lasă impresia că pune patimă numai în ficțiune. Văzut de contemporani într-o �imagine perfectă a omului bun" (O. Șuluțiu), �un om absent și lipsit de vigoare" (Oscar Han) �pe care nu putea să-l urască nimeni" (G. Călinescu), Gib Mihăescu duce o viață exterioară lipsită de �întîmplări". Asemenea lui Ionel
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
cărților, extrem de numeroase demonstrează și ele noua fază mentală pe care acest cititor continuu o atinge în Portugalia. Prezența lui Kierkegaard rămăne perpetuă, argument, interogație și consolare: notațiile kierkegaardiene pot compune ele-ănsele un volumaș extraordinar. |i citește pe scriitorii francezi contemporani cu oarecare reticență și antipatie, dar nu se poate sustrage fascinației lor; în schimb, desperarea lui Léon Bloy și intransigența acestuia i se par un etalon greu de atins, dar spre care ar trebuie să tindem cu toții. Reflecții pline de
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Mircea Eliade, “este cel mai sublim prinos pe care îl aduce sufletul poporului nostru” Fecioarei Maria. După opinia unui istoric al religiilor, menționăm una a unui critic literar, anume a lui Alexandru Dima, care, în Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană (1936), citind legendele pe care le-a studiat S. Fl. Marian, (“tărâm de vis și sfințenie”) din cartea pe care o evocăm, nu este stăpânit de fiorul mistic pe care l-a pus sufletul nordic în legendele pe tema vieții
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
se dă în poemă semnificația personajului de contrast, o paradigmă. În raport cu faptele lui, detaliate narativ în registru grav, se relevă eroicomicul unei umanități instinctuale, ridicolă prin pretenții, incapabilă de acțiune ordonată, inconștientă, manipulată de forțe supramundane care figurează puteri politice contemporane. Când își încredințează destinul, succesiv, unui alt și alt conducător, mulțimea întărește legea universală, veche și nouă totodată, dezvoltată de Dostoievski în paginile despre Marele Inchizitor. Ultima sextină nu mai este ironică. E vizată direct realitatea crudă: murmurul mulțimii, în
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
sale profesionale, ierarhiile ei, diferite de cele oficiale, în lumea socialismului omogenizator al diferențelor. Iată lucrarea vreme de multe și agitate decenii a revistei Uniunii Scriitorilor, revistă cu profil ireductibil. Literatura nu trebuie să se supună, într-o viziune modernistă, contemporană, insinuau steliștii anilor ’50, ’60, “comenzii sociale”, adică unui eticism ideologizat, nici etnicului transformat în patriotism demagogic. Ea, literatura, are propriile legi ale creșterii și descreșterii valorice, tematice, orizontul său este mereu în mișcare, fluid, nu poate încremeni în forma
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
tinerilor cititori, câteva mari nume de poeți, recitiți, restituiți sistematic, oficial, în Istoria literaturii române între cele două războaie, inițial un curs, 1964, apoi amplificat în cele două tomuri, 1967-1975 ale lui Ovid S. Crohmălniceanu. Reintrarea unor interbelici pe orbita contemporană începe discret în orașul lui Blaga, în anii dinainte de 1960, apoi după, la o revistă unde însuși poetul Poemelor luminii, pus la index, reapare, cu traduceri, apoi cu poemul Lauda semințelor. Nu mai puțin importantă este, ceva mai tîrziu, 1975
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Pop, Corin Braga, Stefan Borbely, Horea Poenar sau Mihaela Ursa, Luminița Urs, cele două laturi, talentul și formația doctă, au coincis. Rubricile unui Gh. Grigurcu, Florin Mihăilescu, Caius Traian Dragomir, Mircea Petean au fost, în intenția revistei, ferestre spre diversitatea contemporană, puncte de vedere nu întotdeauna suprapunându-se peste cele ale redacției. La revistă au fost publicate, mai înainte de a deveni carte, eseurile Ruxandrei Cesereanu despre literatura gulagului, cronicile tânărului Constantin Cubleșan, care sperăm că vor deveni, un serial despre Perpessicius
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
de familie, Niculae Gheran adună acum corespondența cu confrații și nu numai, cu rare excepții, ea având un caracter exclusiv documentar. Scrisorile lui Rebreanu sunt în genere ceea ce numim „lettres d’affaires”, n-au expresivitate și relief în comparație cu ale unor contemporani, precum Tudor Arghezi sau Ion Barbu. Autorul e prin excelență pragmatic, lăsând prea puțin să se contureze portretul său interior și individualitatea stilistică. Ele, de fapt, nu au stil, sunt pur informative, dar nu lipsite de importanță, atât în privința biografiei
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
atotștiutorul Niculae Gheran, la acea dată, când îi scrie editorului Emil Ocneanu (13 dec. 1936), Rebreanu abia se căznea să înceapă redactarea. În calitate de președinte al S.S.R., autorul Pădurii spânzuraților adresează în 1928 o scrisoare ministrului Al. Lapedatu, luând apărarea literaturii contemporane, cerând ocrotirea și încurajarea cărții românești, plata în avans a drepturilor de autor până la vânzarea întregului tiraj. Revine și altă dată asupra acelorași probleme presante și solicită împroprietărirea cu pământ a scriitorilor pentru a le îmbunătăți situația materială. Când Sadoveanu
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
an, autoportretul lui de doi metri făcea coadă. Sfidător la maximum, hipnotic prin crîncenă privire, capul, cu bască rembrandtiană, era în teatrală juxtapunere cu mîna princiară, în prelungirea căreia garoafa cădea aprinsă pe inimă. Fascinant! Zilele trecute, revăzînd, ritualic, secția contemporană a Muzeului ieșean de artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului hidalgo e, văd bine, o Românie cu petala Basarabiei mai aprină decît celelalte. Întîrziată stupoare
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
ideea prin îmbinarea între tradiție și modernitate: motivele, temele clasice, binecunoscute din scenele biblice sînt zugrăvite, pe pereții bisericii noi, într-un stil neconvențional. Interpretarea mai liberă a scenelor și a personajelor biblice înseamnă, de fapt, aducerea mai aproape de înțelegerea contemporanilor. Accesul la metafizic devine posibil mai întîi prin blasfemie. Tehnica folosită de pictor pentru ilustrarea unor astfel de idei este cea a palimpsestului (de pildă, în picturile mai vechi ale artistului, imaginea Madonnei, suprapusă pe imaginea Maicii Domnului). Aceeași tehnică
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
Ștefan Cazimir Între 12-14 septembrie 2003, Zilele culturii călinesciene s-au desfășurat, ca în fiecare an, la Onești (12-13 septembrie) și la Tescani (14 septembrie). Respectând programul, judicios gândit pe teme mari: Repere publicistice, Colocviu de literatură contemporană, Recitalul „Poetul în Cetate”, Cultură și sincronizare, ediția acestui an s-a impus prin trăsătura sa susținută de vie dezbatere. Având ca punct de pornire tema G. Călinescu și critica literară postbelică, moderator Eugen Simion, atmosfera a câștigat atât prin
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
Zub și Const. Th. Ciobanu și, președinte, Nicolae Breban. Înaintea acestui ceremonial și ca o pregătire a lui, Acad. Eugen Simion a susținut prelecțiunea Cultura română în perspectiva globalizării. Festivă, ședința s-a încheiat cu un recital de poezie română contemporană, susținut de actrița Rodica Lazăr, în acompanierea la chitară clasică a lui Ionuț Militaru. Fără să rămână sever monumentală și această întrunire a depășit regula jocului, probând calitatea vie și coerentă a dezbaterii. Sunt de reținut felicitările adresate de Președintele
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]