1,533 matches
-
începută în 28 iunie 1883. Un Eminescu dublu sacrificat și conștient întrutotul de sacrificiul său (marea idee a cărților citate) pune într-o altă lumină multe din cele ce se știu despre poet, modifică "pattern"-ul relațiilor lui Eminescu în contemporaneitate, ridică multe semne de întrebare asupra unor "adevăruri" (în realitate opinii) ce păreau bătute în cuie și stabilite pentru multă vreme. Convingerea care ordonează cartea lui Th. Codreanu este și îndrăzneață și bine argumentată... Așa, lectura acestei ultime cărți a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
indiscutabil, prerogativele unei cărți de referință, paradigmatică, pentru înțelegerea celui mai discutat, cred, episod din istoria literaturii autohtone, o adevărată pată oarbă în biografia marelui poet. Demersul lui Theodor Codreanu, unul dintre cei mai autentici istorici și critici literari ai contemporaneității, nu se bazează pe negarea contribuțiilor anterioare, ci, abordând metodologia dublului referențial, se orientează către un traiect al complementarității. Autorul nu contestă referențialul maladiei lui Eminescu, dar nici pe cel opus, susținut de acei investigatori biografici considerați că ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literare de forță care se pot detecta și în literatura română din dreapta Prutului. Cartea În oglinzile lui Victor Teleucă are rolul de a prezenta cititorului și cercetătorilor de literatură română un nume de scriitor ce s-a impus profund în contemporaneitatea noastră imediată drept o conștiință puternică, un om cu vaste studii de filosofie și de teorie literară, un scriitor percutant și adesea novator de formule literare. Iată și o strofă din lirica pe care a scris-o Victor Teleucă: "E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
timpului, p. 21-23; Încercări de clarificări istorico literare Sorin Toma și Tudor Arghezi, p. 112 114, în nr.20, decembrie 2011; *Remember. Alexandru Mânăstireanu, nr. 1-2 (77-78), 15 ianuarie-1 martie 2012, p. 178-179. *Norman Manea - o mare conștiință morală a contemporaneității, nr. 3-4 (79-80), 2012, p.70-74. *La Târgu-Mureș și în Harghita Despre Vasile Voiculescu, nr. 5-6 (81-82), 2012, p. 94-96. *Remember, Dumitru Alistar, nr. 7/8(83-84), 2012, p. 86-88. 9.LUCEAF)RUL Botoșani, fondată 2009. *Mihai Munteanu evocat dar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Toma și Ilie Rad în dialog despre poeți, poezie, viață, nr.2, noiembrie 2011; * Trei plăci comemorative evreiești la Răducăneni... * Leon Volovici și Întâlnire cu prieteni la Ierusalim, nr.3-4, decembrie 2011-ianuarie 2012; *Norman Manea - o mare conștiință morală a contemporaneității, nr. 5, 2011, p. 30-36. Cine se ocupă de oesemintele lor ?nr. 6-7, 2012, p. 98-99 *Prietenie, nr. 10-11 (iulie-august), 2012, p.57; * Încă un medic bârlădean scriitor, nr. 10-11 (iulie-august), 2012, p. 84. * Interferențe culturale. Reflecții: N. Steinhardt - 100
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
culturale. Reflecții: N. Steinhardt - 100 de ani, nr 12, septembrie 2012, p. 26-27. Revista mea - Israel, Tel Aviv * Răsfoind în arhive. Bine cuvântați fie acei... (70 de ani dela pogrom), 21 iunie, 2011. *Norman Manea - o mare conștiință morală a contemporaneității, 24 mai, 2012. 15. ARHEU, revista Centrului „Mihai Eminescu”, Bârlad, nr. 1, 2012: *Dr. C. Teodorescu un susținător al culturii la Bârlad, nr. 1, 2012, p. 30-32. 16. ONYX, revistă de literatură, civilizație și atitudine, editată de Centrul Cultural Român
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nivelul pietrelor unghiulare ale memoriei naționale românești: originea, vechimea, continuitatea, spiritualitatea, unitatea și independența poporului român în decursul istoriei. Analiza va acoperi o perioadă de două secole de existență a ideii naționale, de la începutul secolului al XIX-lea, până în plină contemporaneitate. Memoria națională românească începe să prindă contur începând cu această perioadă, urmând ca până la sfârșitul secolului acest proces de profilare a memoriei naționale să fie în mare parte finalizat. Demersul analitic desfășurat în cele ce urmează este tributar teoriei cadrelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a unui spațiu; b) unitatea primordial-politică, idee susținută de existența unui precedent istoric al unității politice (în cazul românilor, vechiul regat al Daciei va îndeplini rolul acestui antecedent istoric pe care naționaliștii pașoptiști îl vor solicita a fi actualizat în contemporaneitate); c) unitatea etnică, dată de originea comună a tuturor membrilor populației celor trei Țări Române; d) unitatea de destin istoric, conferită de experiența în decursul timpului a acelorași suferințe și fericiri colective; e) unitatea politică, revendicată pe baza elementelor anterioare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ibidem). Este evidentă în această portretizare existența unui "efect de oglindă", întrucât descrierea se potrivește mai degrabă lui Heliade însuși decât conducătorului dac. Această independență primordială, exprimată de spiritul dacic de neatârnare, își găsește împlinirea supremă în actualizarea sa în contemporaneitate, fapt ce se petrece prin Războiul de Independență prin care principatul România își dobândea autonomia în fața Imperiului otoman. Ideea de libertate națională, strâns înșurubată cu cea de unificare, devine principiul prim în funcție de care este organizată epopeea istorică românească. Xenopol împarte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formă de "locuri ale memoriei" încărcate cu semnificații împărtășite colective, concentrarea temporală generează repere în timp sub forma unor "zile memoriale". Odată instituite, acestea vor reclama comemorări, aniversări și ceremoniale prin care semnificațiile asociate evenimentelor celebrate vor fi actualizate în contemporaneitate și reafirmate public. Data de 10 mai este produsul unui astfel de proces de concentrație simbolică. Tripla conjuncție evenimențială în data de 10 mai îi conferă acesteia calitatea unui moment axial în ordinea temporală a societății românești, pe baza căreia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evenimentelor politice, în special cu Marea Unire din 1918, urmată de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în comunism rămâne încă unul ancorat în spațiul postcomunismului. Puternica nostalgie populară după comunism, o perioadă după care sondajele de opinie publică arată că jumătate din populației încă tânjește retrospectiv, certifică ideea că, în fond, postcomunismul românesc se prelungește în contemporaneitate. 3.6.2. Sistemul educațional Proiectul modernizator, a cărui finalitate a fost proiectată în crearea unui sistem de învățământ public de masă care să înregimenteze întreaga populație de vârsta școlarizării, a fost completat de către comuniști. Cantitativ, în anii național-comunismului, efectivele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Istoria românilor. Manual pentru clasa a VIII-a (Lazăr și Lupu, 2000); Istorie. Manual pentru clasa a IV-a (Giurescu et al., 2006). La acestea se adaugă ultima generație de manuale aflate în vigoare, al căror mesaj produc efecte în contemporaneitate, intitulate monotipic Istorie. Manual pentru clasa a XII-a (Bozgan et al., 2003; Barnea et al., 2007; Băluțoiu și Grecu, 2010; Petre et al., 2008). Logica postnațională de periodizare a trecutului românesc I. Discursul monofonic (1991-1997). Colapsul regimului comunist prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
II î.Hr. Antichitatea 3200/3000 î.Hr. Sec. VIII î.Hr. 82 î.Hr. (statul dac sub Burebista) Evul Mediu Sec. III d.Hr. 476 d.Hr. 602 d.Hr. ("când dispare granița dunăreană a Imperiului Roman Creștin") Epoca modernă 1492 1453 1600 Contemporaneitatea 1789 1789 1918 Aceeași schemă este reprodusă și de manualul semnat de L. Lazăr și V. Lupu (2000), cu diferența că din periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a epuizat forța de capacitare politică a maselor. Postnaționalismul nu trebuie confundat cu ideea de "postnațional", acesta din urmă conținând în sine ideea mult mai tare potrivit căreia națiunea - ca o categorie politică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul simbolic de penitență publică la care statele naționale se autosupun în vederea reconcilierii prezentului cu trecutul. Regretul a fost instituit astfel ca principiu politic al noii etici
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite ca monumente marmoreane ale trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezultatele pe care le-am obținut din studiul "New Europe Barometers", confirmând faptul că tinerii sunt mai degrabă "prezentiști" decât nostalgici. Puși în situația de a compara perioada actuală cu perioada comunistă, un procent de 59,7 la sutăacordă întâietate contemporaneității, în timp ce doar 35,8 la sută consideră că perioada comunistă este preferabilă. Deși minoritar, procentul de 35,8 la sută este unul surprinzător de mare pentru adolescenți care nu au luat pentru niciun moment contact direct cu realitatea pre-decembristă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transformării ei istorice trebuie să ia în considerare și celelalte expresii ale memoriei colective. Sub aspect metodologic, imputabilă este absența exhaustivității. Acoperind un interval de timp atât de întins, deschis de publicarea primului manual specializat de istorie în 1839 până în contemporaneitate, analiza nu a putut procesa toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Totuși, nu trebuie uitat că în ambele cazuri este operantă regula întocmirii discursurilor tematice și monumentalizante, rămânând în afara vederii tocmai diferența dintre ipostazele gândirii. Pentru unii dintre noi, nu ar mai fi timp de îndelungă privire către "lucrurile însele" de vreme ce "contemporaneitatea" se constituie din amenințarea sfârșiturilor și turnurilor de toate felurile și trebuie monumentalizat (mumificat) totul, chiar și rezultatele îndoielnice ale unor încercări de a ieși de sub greutatea monumentalizărilor de până acum. Graba de a obține un "produs" robust și rezistent
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Convenția finală ce consfințea încheierea delimitării granițelor Bucovinei 44. În felul acesta, cedarea teritoriului Bucovinei din trupul Moldovei, de Poarta otomană către Imperiul habsburgic, văzută ulterior, pe bună dreptate, în istoriografia română, ca un act de nedreptate făcut românilor, în contemporaneitate a pus cu pregnanță în fața elitei politice românești problema necesității schimbării statutului politico-juridic al Principatelor Române, necesitate aflată în strânsă corelație cu diminuarea sau, chiar, abolirea legăturilor cu puterea suzerană otomană. II.3. Instituirea Administrației militare Noua achiziție teritorială austriacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
astfel de subiecte În spatele zidurilor lungi dar vechi ale Constantinopolului pe care 5.000 de lefegii le apărau În fața a 250.000 de turci... Și Îmi exprim gândul că ceva de același fel ne deturnează atenția de la adevăratele probleme ale contemporaneității: O fi etic a face un transplant ori, dimpotrivă, a scurta zilele incurabilului? Dar cred că omul nu e programat să trăiască cât Matusalem, ci vreo 30 de ani acolo, așa cum făcea atunci când s’a născut această specie, când acela
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e treaba lui. Istoricul actualizează. Și așa, romanul i-a romanizat pe daci, chiar și pe aceia din nordul sau estul extrem, unde nu i-au călcat sandalele, doar pentru a explica o unitate a românimii și pentru că au văzut contemporaneitatea rusificării, de exemplu. Inginerul modelează. Și așa, pentru toate mințile Renașterii, cu toatele - omit retoric scriitorii - și Înainte de toate inginerești, omul era un mecanism, chiar dacă tare complicat, iar aștrii un fel de felinare agățate de un complicat sistem de pârghii, scripeți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În lumea animală, mama Însăși Își gonește din cuib puii deîndată ce simte că aceia Își pot purta singuri de grijă. Creație colectivă? Pe mine! Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai În măsura În care generații succesive pot fi aduse În aceeași contemporaneitate; ceva cam anapoda, a pune În același rând oameni (vii) și ciolanele celor morți dacă nu cumva aceștia au fost mâncați - deh! drumul spre umanizare l’ați Început prin a fi canibali - și au devenit astfel „moțuri“, bașca omul actual
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]