4,884 matches
-
externe. În plus, trebuie luat în considerare și componenta culturală a dezvoltării națiunii române în ultimele secole, tradițional legată de Occident. Alegerea făcută de responsabilii politici români de a se orienta spre N.A.T.O. și Uniunea Europeană este de fapt rezultatul convergenței relațiilor externe care au influențat aceste decizii, atât pe o componentă geopolitică, cât și instituțională. Din punct de vedere geopolitic, noua configurare a sistemului internațional și regional în cadrul tendinței generale de integrare a Europei centrale și de est, nu putea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a mediului de securitate, iar altele au caracter surprinzător, de discontinuitate, fiind însoțite de incertitudini. Potrivit S.S.N.R., mediul de securitate este caracterizat, în principal, de următoarele tendințe: accelerarea proceselor de globalizare și de integrare regională care conduc la fragmentarea statală; convergența eforturilor privind crearea unei noi arhitecturi de securitate, stabile și predictibile, însoțită de accentuarea tendințelor anarhice în unele regiuni; susținerea eforturilor statelor în menținerea influenței lor în dinamica relațiilor internaționale, în paralel cu multiplicarea formelor și creșterea ponderii intervenției actorilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de Dezvoltare (PND) 2007-2013, iar implementarea acestuia se realizează prin Programele Operaționale.<footnote Programele operaționale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizează obiectivele CSNR 2007-2013, prin intermediul unor intervenții specifice. România are elaborate șapte programe operaționale sub obiectivul de convergență: programul operațional dezvoltarea resurselor umane, programul operațional creșterea competitivității economice, programul operațional de transport, programul operațional de mediu, programul operațional dezvoltarea capacității administrative, programul operațional regional, programul operațional asistență tehnică. footnote> Acestea corespund, fiecare dintre ele, cel puțin unuia dintre
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
o serie de metode de aproximare a valorii Ratei Interne de Rentabilitate, prezentate în literatura de specialitate, care vor fi trecute în revistă în mod succint. Valoarea RIR se determină prin această metodă cu un grad de acuratețe arbitrar stabilit. Convergența recurenței prezentate anterior respectă următoarele: dacă funcția ( )VAN i are o singură rădăcină reală r , atunci recurența converge către această rădăcină; dacă funcția ( )VAN i are mai multe rădăcini reale 1,..., kr r , atunci recurența converge către una dintre aceste
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
in Auditing: Evidence from Entry, Exit, and Market Share Mobility in Germany versus The Netherlands”, Contemporary Accounting Research, 15(3ă Chersan, I.-C. (2012ă, Auditul financiar de la normele naționale la standardele internaționale, Editura Tehnopress, Iași Dănescu, T. (2007aă, Audit financiar: convergențe Între teorie și practică, Editura Irecson, București Dănescu, T. (2007bă, Proceduri și tehnici de audit financiar, Editura Irecson, Bucrești Dittenhofer, M. (1994ă, „Strategy for the Internal Audit Engagement”, Managerial Auditing Journal, 9(8ă, pp.13-17 Dowler, F., Harris, E.M. (1912ă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
audit a dezvoltat o serie de programe specifice de luptă Împotriva fraudei, susținute totodată prin efortul comun al unor agenții guvernamentale naționale sau asociații internaționale. În cazul României, practica de specialitate a demonstrat faptul că lupta Împotriva fraudei, din perspectiva convergenței internaționale cu practica de profil, este Încă la Început de drum. În contextul românesc se poate vorbi mai ales despre o emancipare și Însușire a unei culturi antifraudă cel puțin din punct de vedere teoretic, deși practica de specialitate reliefează
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
audit. Auditorul trebuie să aibă În vedere și specificul referențialului contabil ce reglementează raportarea financiară din țările În care firmele auditate Își desfășoară activitatea sau pe ale căror piețe de capital sunt cotate (Jickling, 2009, pp. 17-18ă. Totuși, procesul de convergență și armonizare contabilă, precum și cel de normalizare a unor tranzacții sau operațiuni care erau judecate exclusiv pe baza raționamentului profesional conduc la obținerea unei informații comparabile (Alexander și Nobes, 2007, p. 80ă. Prin sinteză și calcule de specialitate, informația contabilă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
conturînd imagini nu mai puțin tipice pentru o poezie fascinată de mirajul modernității. Acestei „poezii-ecran”, cum o numea În paginile Integralului Stephan Roll, nu-i pot rămîne străine aspectele insolite ale cotidianului citadin, În care Își dau Întîlnire, Într-o convergență complexă, elemente ale cosmosului tradițional al poeziei, cu altele, trimițînd la realitatea imediată, chiar prozaică: „Toate plantele au poposit În acest / Catalog de mașini agricole: Sena” - sună două versuri din prima secvență a poemului ce dă titlul cărții. Iar În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
stării de spirit despre care vorbeam. Căci nu precizia realistă contează aici, cît „masca” pur lingvistică a mișcării, analogia, ca „formă a expresiei”, cu „formele conținutului”, ținînd de unitatea „tematică” a poemului. Analizate mai Îndeaproape, versurile 4-5 descoperă o asemenea convergență la nivel fonetic, dar și sintactic dezvăluind În plus ceva din mecanismul producerii textului: VÎntul se regăsește În cuvintele, reverențele fac ecou În sonurile „arbitrarului” trei(oprit, nu Întîmplător, totuși, la această silabă rămasă suspendată la capăt (de vers), pentru ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la cadrul de discuție presupus mai sus. Schimburile de opinii care aveau loc pe parcursul acestor întâlniri săptămânale au fost extrem de importante în menținerea interesului nostru pentru acest proiect, în dezvoltarea abilităților de intervievare și ne-au încurajat șiîmbogățit pe toți. Convergența sau divergența punctelor noastre de vedere - femei de diferite vârste, cu experiențe de viață dintre cele mai variate, cu un grad de experiență diferit în cercetare și studii (psihologie clinică, psihologie socială, psihologia dezvoltării și educație) - a format terenul fertil
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
socio-relaționale 81 3.3. Dimensiunea socială 83 3.3.1. Clasa ca grup social 83 3.3.2. Structura informației în grupul-clasă 85 3.4. Dimensiunea normativă 88 3.4.1. Normativitatea în clasa de elevi 89 3.4.2. Convergența norme clasă - cultură școlară 91 3.5. Dimensiunea operațională 92 3.5.1. Proceduri și strategii de intervenție ale cadrului didactic 93 3.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasa de elevi 95 3.6. Dimensiunea inovatoare 97 Bibliografie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sau instituționale (cu referire la specificul instituției), iar, după un alt criteriu, implicite și explicite. Normativitatea, s-a constatat în urma cercetărilor, poate să afecteze atitudinea elevilor față de procesul de instruire și chiar performanțele lor școlare. Climatul grupului școlar depinde de convergența dinamică a tipologiilor normative din clasa de elevi. Vom rezerva în legătură cu problematica normativă în clasa de elevi un subcapitol special în paginile care urmează. Coeziunea grupului se referă la gradul de unitate și integrare a colectivului școlar, cât și la
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
analizei tuturor acestor variabile anterior prezentate se poate desprinde concluzia certă că rolul de manager al cadrului didactic în situații care solicită un asemenea tip de intervenție poate fi elementul de care depinde echilibrul și sănătatea grupului-clasă. 3.4.2. Convergența norme clasă - cultură școlartc "3.4.2. Convergen]a norme clas\ - cultur\ [colar\" Multiple investigații asupra grupului-clasă încadrează cercetările anterior evocate domeniului de studiu cultura organizațional-grupală (Dijmărescu, 1996). Sistemul normativ al clasei de elevi constituie stratul superficial al culturii grupale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ei se află un fel de „ou” mic și transparent - cristalinul -, care joacă rolul unui zoom: într-adevăr, cristalinul, această „lentilă” convergentă, se contractă sau se lărgește mai mult sau mai puțin sub acțiunea mușchilor ciliari, pentru a determina variația convergenței (acomodării). De exemplu, dacă obiectul este aproape, cristalinul se va bomba, pentru a face mai mică o anumită imagine. În fața cristalinului există o „diafragmă” formată din mușchi circulari - irisul -, care dă culoarea ochilor. Orificiul format de iris este pupila; deși
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
se micșorează atunci când luminozitatea este prea puternică (pentru a nu arde retina), iar în condiții de penumbră se mărește. Concluzie De structura globului ocular depind un număr foarte mare de fenomene, cum ar fi miopia, provocată de o prea mare convergență a ochiului. Dacă nu ați studiat optica în școală, priviți cu atenție schema de mai sus. Propagarea razelor luminoase în linie dreaptă prin lentilă determină imaginea obiectului să se inverseze pe ecran (în ochi, pe retină). Cu toate acestea, noi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pare și el conștient de avantajele pe care le poate aduce apelul la paradigma cinegetică sau indiciară 122 pe care o analizezează pe larg în capitolul consacrat „Arhivei”. Pornind de la întrebarea firească dacă într-adevăr există utilizări ale indiciului cărora convergența să le permită regruparea într-o paradigmă unică, Ricoeur găsește răspunsul chiar în textul lui Ginzburg: evocarea unui amator de artă - faimosul Morelli de la care se reclamă Freud în studiul său Moise de Michelangelo - care a recurs la examinarea unor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pot lipsi (disputa dintre referențialiști și convenționaliști se dovedește totuși inutilă, sterilă, irelevantă), în absența recunoașterii întreaga construcție tinde să se năruie. Căci, după cum observa autorul Metaforei vii, doar recunoașterea poate alătura reapariția și apariția prin mijlocirea dispariției. Stranie, neașteptată convergență, la acest punct, între Barthes și Ricoeur! Dacă, referindu-se la proza realistă, prin sintagma efect de real, Barthes nu înțelegea atât plăcerea dépli-ului, cât intruziunea unui detaliu gratuit, nefuncțional și greu de integrat în ansamblul descrierii, în eseul consacrat
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
comportamentul firmei, output-ul social, depinde de modul În care această multitudine este structurată, adică tocmai de specificitatea proceselor interne. Organizațiile se constituie așadar În domeniu de studiu de sine stătător În științele sociale și, mai mult decât atât, produc convergențe disciplinare Între sociologie și economie, dar și știința politică. Aceste convergențe se exprimă deopotrivă În spațiul obiectului de studiu al acestor științe, dar și În cel metodologic. Organizațiile sunt o „cale de mijloc” Între preocupările economiei pentru studiul pieței și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
multitudine este structurată, adică tocmai de specificitatea proceselor interne. Organizațiile se constituie așadar În domeniu de studiu de sine stătător În științele sociale și, mai mult decât atât, produc convergențe disciplinare Între sociologie și economie, dar și știința politică. Aceste convergențe se exprimă deopotrivă În spațiul obiectului de studiu al acestor științe, dar și În cel metodologic. Organizațiile sunt o „cale de mijloc” Între preocupările economiei pentru studiul pieței și cele ale sociologiei vizând societatea În ansamblu; de asemenea, organizațiile reprezintă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
estomparea acesteia și producând un dialog Între cele două științe, fertil teoriei sociale. Motto-ul ce prefațează aceste lucrări este elocvent pentru clivajul clasic ce a caracterizat economia și sociologia, dar, În același timp, constituie punctul de plecare pentru o convergență instituționalistă a științelor sociale. Lucrarea de față se plasează În acest context teoretic și metodologic, deși, concepția pe care vom Încerca să o conturăm nu se identifică În totalitate nici cu neo-instituționalismul sociologic, nici cu neo-instituționalismul economic. Vom considera ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
teoriei costurilor tranzacționale În privința explicării emergenței organizațiilor ca actori colectivi și, În particular, eludarea problemei oportunismului În interiorul organizației. În știința economică, problema oportunismului În interiorul organizației a fost abordată În cadrul teoriei agent - principal. Teoria agent - principal urmărește instituțiile interne ce determină convergența intereselor angajaților și patronilor sau a agenților și principalilor În generarea cooperării În cadrul organizațiilor. În cele ce urmează vom considera problematica cooperării și a oportunismului În interiorul organizației, precum și soluțiile neoclasice și instituționaliste avansate. IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
spus, legitimarea nu este numai o chestiune de „valoare” - ea implică Întotdeauna În primul rând și „cunoaștere”. Instituțiile sunt astfel constituite cognitiv și abia apoi devin coercitive normativ. Producerea cunoașterii este rezultatul activității umane, este independentă de un proces de convergență a semnificațiilor umane individuale. Acțiunea socială este producătoare de sensuri, de cunoaștere, În funcție de interesele grupului sau indivizilor care o dezvoltă. Astfel, În reconsiderarea relației instituții - acțiune trebuie să ținem seama de interdependențele reciproce dintre acțiune și instituții. Această reciprocitate se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structură socială constituită din instituții și rețele; comportamentele cooperatoare sunt facilitate de consecvența dintre capitalul cultural (instituții, norme) și capitalul social generat de rețelele sociale. Stabilizarea câmpurilor reprezintă structurarea relațiilor dintre actori coroborată cu emergența unor practici instituționalizate ce presupun convergența percepțiilor deținute de actorii sociali asupra mediului. Preluând definiția lui Lin, „capitalul cultural conține valori, reguli, norme sancționate de câmpul instituțional dominant”, iar „capitalul social reflectă extinderea conexiunilor sociale În care resursele implicate pot fi folosite pentru a menține sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivel cultural-cognitiv câmpul organizațional, respectiv legitimează și stabilizează relațiile dintre actori, dar și logica strategiilor folosite de aceștia, „rețetele sociale” disponibile În câmpul respectiv. Firmele constituind câmpul organizațional „funcționează ca un soi de comunități cognitive care sugerează un grad de convergență tot mai ridicat În percepțiile și convingerile administratorilor respectivi” (Scott, 2004:171). White (1981) vorbește de apariția unei structuri de roluri diferențiate ale producătorilor de bunuri și servicii; diferențierea se realizează pe baza veniturilor și a volumului produs, pe de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
al acțiunilor strategice, pe de o parte, dar și al presiunilor izomorfe, pe de altă parte. Managerii organizațiilor din industria confecțiilor care produc pentru export În sistem lohn constituie, la nivel cognitiv, o categorie distinctă ce evidențiază un grad de convergență a percepțiilor decidenților. Categoria se diferențiază, la nivelul practicilor adoptate, de celelalte organizații ale aceluiași sector economic. Organizațiile dominante, moștenitoare ale unor importante capacități de producție socialiste, impun o concepție asupra controlului, o strategie practică, axată pe exportul capacității de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]