1,710 matches
-
acțiune. Apăru ca ieșită din pământ o armată de douăsute de draci încornorați și păroși. Se lucra silențios. Strigoii erau puși pe fapte rele. Tocmai se pregăteau să-l omoare pe Racoși și să dea foc castelului. când drăcimea cu copite, îi înconjură, îi prinse și-i duse cu ei în întunericul iadului, unde îi puse la treabă. Belzebut se prezentă lui Grațiani: -Mărite împărate i-am arestat în iad. Ce fac cu ei? -Cine-s ăștia Belzebut? -Strigoii iobagilor români, omorâți
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și de viitor. -Dă-i drumu! -Stăpâne al infernului am nevoie de tine-invocă astrologul magician. În odaie apăru un cavaler îmbrăcat în armură neagră, purtând pe cap un coif cu coarne de taur, tuciuriu, păros. cu laba picioarelor despicată în două copite. -Care-ți este porunca? -Adună-ți armata și înconjoară regatul. Omoară și alungă dușmanii care vor să intre în țară. -Mefistofel execută ordinul, dar cine plătește? -Eu-răspunse Petru. -Da? De acord-chicoti Mefistofel, plecând în trombă. Grațiani luă un glob de cristal, ordonând
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
îl încălicam: urcă, băiete, parcă îmi spunea, ești stăpânul meu, te duc unde vrei, în zbor, știu că și tu ai grijă de mine, să pasc, să beau apă și să mă potcovești când încep să-mi cadă caielele din copită... îmi plăceau nopțile când înainte de a adormi afară pe prispă mă uitam cu tata să vedem pe cerul înstelat Carul mare și Găina; auzeam sforăitul cailor. Nu înțelegeam de ce dorm ei în picioare, deși câteodată găseam dimineața unul din ei
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și adumi niște lapte din frigider. Trebuie să fi lins ceva din lichidul ăla din sticle, o să se facă bine. Așa se și Întâmplase. În mersul mașinii și izbiturile purcelușului cu dulăpiorul, sticlele căzuseră pe jos. Ghiță a călcat cu copitele, poate a dat și cu râtul, cert este că unele au crăpat fiind din plastic și lichidul din ele s-a scurs În interiorul portbagajului și apoi din portbagaj, lăsând dâre În urma mașinii. Bănuim că doar a lins ceva din
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
să se teamă de douăzeci de kilometri de mers pe jos. Asta-i tot ce ți se cere. Apoi o să te poți întoarce la elevii tăi și la viața liniștită de până acum. Dincolo de zid, calul sforăi și lovi cu copita în dușumea. Daru privea pe fereastră. Vremea se îmbunătățea, cerul se lumina văzând cu ochii deasupra podișului nins. Când zăpada se va fi topit, soarele va stăpâni iarăși, dogorind ca și mai înainte, câmpiile de piatră. Și iarăși, zile de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
fluviu, al cărui vuiet depărtat ajungea până la spital. Mașina străbătu mai întâi niște străzi noroioase și ajunse curând într-o piață pătrată, destul de mare. Printre bălți, lutul roșu mai păstra încă urme de cauciucuri, de roți de căruță și de copite. De jur-împrejurul pieței se vedeau case scunde, cu tencuiala felurit colorată, iar în spatele lor se înălțau cele două clopotnițe rotunde ale unei biserici în stil colonial, spoită în alb și'ân albastru. Peste acest decor sărac plutea, venind dinspre estuar, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
lucrarea. Azi, înaintea reîntoarcerii, n-am mai fost singur, m-am bucurat cu-adevărat de venirea amicului. Epicureu raționalist ! Aparență burgheză, etanșeizată. Urechile lungi se ridicaseră, primind cuvintele fără uimire. Lumina se schimbase, abdomenul deveni în întregime albicios, pierzând dungile, copitele elegante se înveliseră într-un lac cafeniu. Bucuria acestor zile și acestei nopți te-a ales martor ! Mâine avem o zi grea ! N-ai înțelege decât dacă m-ai însoți acolo, să-ți arăt cu degetul, cine e ăsta, cine
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de bine ne-am reparat balamalele ! Luna coborâse, anunța răcoarea zorilor. Se ridică, împingându-și tovarășul... Cu pas tărăgănat, izbutiră să parcurgă, împreună, limbul de piatră. Marea îi însoți prin ample acorduri. Ajunseră în vârful pantei, întâlniră aleile spre hoteluri. Copitele se urneau greu, în cinstea despărțirii pe care o tot amâna, înțepenise pe pajiștea umedă a parcului și nu mai putea fi mișcat. Coborâse rușinat capul. Demnitatea nu-i permitea să reintre în oraș însoțit de oricine ! Strămoșii aduceau mântuitori
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
contra monotoniei ?“ Duhoarea care a tot fiert și umflat burta de hipopotam a zilei îl trage, îl înlănțuie. „M-a acceptat, m-a acceptat, până la un punct. Până la un punct, apoi paranteză...“ Se-aud, undeva, aproape, lovituri limpezi. Ritmul unei copite de argint pe ghețarul nopții. O dată și încă o dată, cu mari pauze, același tropot. Într-adevăr, în fereastră, capul lunar al asinului. — Nu, nu prea s-a întâmplat nimic, nu se întâmplă nimic. Toate se mișcă și sunt la fel
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
are nevoie de cuvinte. Cei vechi te-au ales pivot al calendarului. Neîncrezători în uniformitatea și permanența soarelui. Te schimbi doar pentru a tutela schimbările sufletului nostru slab. Capul alb al asinului nu mai luminează cerul. Se aud totuși sfintele copite... Calcă în străchini, calcă în străchini, repetă somnambulul, bolborosind, cu privirea între des chisă, sau doar ascultându-și gândurile, amețit de legănarea nopții în care cutreieră, din nou, întinerit, țărmul asediat de furtuna mării. Se bucură : sihastrul a răspuns chemării
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sau doar ascultându-și gândurile, amețit de legănarea nopții în care cutreieră, din nou, întinerit, țărmul asediat de furtuna mării. Se bucură : sihastrul a răspuns chemării, a revenit, îi regăsește tăcerea, supremația. Calcă în străchini înțeleptul, se împiedică, ba în copitele din față, ba în cele din spate, prea grăbit, emoționat... Erbivorul reapăruse, iată, într-un elegant frac violet și nu i se vedea chipul. Capul adânc împovărat, ascuns în reverele fracului care fulgeră, la fiecare mișcare a aripilor, luminând drumul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Filozofezi prea mult. Țâșnise, brusc, suprem superb saltimbanc : adevărat maestru ! Dublu triplu multiplu salt fatal : arena înmăr murise. Capul asinului sărea de pe un birou pe altul, țop țop țop, trupul pornise pe scări, în salturi, step spirale, toctoctoc, tictactactac, ciocăneau copitele, călcâiele arse, iritate, rostogolite de pe o treaptă pe alta, de la un etaj la altul, prin poarta larg deschisă a zilei. În stradă, în cenușa amurgului, care își aduna fantomele. Pelicule de ploaie și gheață acoperă geamurile, tot mai opace. Răsuflarea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
alții, precum păunii. Gloria este precedată și urmată de imense neplăceri. Geniile - acești minoritari sublimi și turbulenți. Gloria are un singur cusur : incomodează atât pe posesor cât și pe cei din jur. Zbate-te pentru glorie! Dar ferește-te de copita ei. Râvnim podiumul regal al artei. Nu și urcușul până acolo. Noi, românii, suntem înșurubați în univers prin speranța fără de sfârșit a lui Brâncuși. Capodoperele se spală pe mâini cu ifosele timpului. Oamenii de geniu nu pot intra în uitare
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu apostolii pe cruce. Când îți trăiești mai intens clipa, și destinul ți se pare mai darnic. Suntem coautori ai tapiseriei vieții noastre. Destinul - această gaură neagră care ne vămuiește energiile. Potcoava poate fi norocoasă când ajunge la tine fără copită. E un sentiment tonic să știi că destinul tău și cel al omenirii poartă aceeași semnătură. Destinul intervine, de regulă, pe post de pilot automat. Până în clipa fatală, destinul se poartă cu noi ca pisica cu șoarecele. Zilnic simțim în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
doar câteva secole, aberanta centură de castitate a dispărut din muzee. Nu putem defini timpul pentru că înotăm în el. La tinerețe, optimismul frizează impertinența. Și tot luându-ne noi cu vorba, iată că am trecut în mileniul trei... Ajuns sub copitele prezentului, orice viitor dezamăgește. Viața - un zbucium între două enigme. Începi să îmbătrânești când oglinda are alte impresii decât ale tale. Longevitatea poate fi și pedeapsă. Fiecare zi e un dar de care uităm să ne bucurăm. Spațiul îmi prisosește
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bronz. De obicei oglinda liniștită a apei din bazin nu era tulburată de nicio tresărire aruncând străluciri adânci învăluite în mistere rezolvate din viața elevilor... cunoștea fântâna atât de bine! Pan imperturbabil cânta melodii neauzite în timp ce silfidele extaziate îi mângâiau copitele, nepăsătoare la agitația din jur.... semizeul din bronz și acum face în ciudă trecătorilor, cântându-le din nai frumoaselor despuiate din jurul său și tratând cu indiferență capriciile anotimpurilor. Cealaltă latură a Teatrului era în stăpânirea unor decoruri uriașe din placaje
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
tălmăci pe șoptite. Sutașul înțelese. Se înțepeni în fața soldaților și vorbi răstit: - Bine! Acest sclav se va duce în Marele Oraș să aducă dezlegare de la strălucitorul Puarem. Dar tu, câine cules din smârc (și privi spre ajutorul de sutaș),, tu, copită de bou, tu, rât de porc, ai să plătești scump!... Rânduiți armele și faceți tabără. Numaidecît! Obosiți de greutatea armelor, soldații se supuseră bucuroși. Numai ajutorul de sutaș întrebă încurcat: - Vrei să ne ții jumătate de lună până se va
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
semne: angajarea unui membru (în reținerea unilaterală) cu prezentarea jaretului prin flexare în cavitatea pelvină. remedierea: -fixarea cu frânghiuță a membrului angajat, -respingerea corpului fetal în uter, prinderea de la nivelul metatarsului și ridicarea membrului reținut în sus și median, prinderea copitei în palmă și dirijarea în conductul pelvin. B.2. Distocie cu prezentarea feselor semne: neangajarea membrelor în conductul pelvin, prezentarea feselor (în reținerea bilaterală). remedierea: respingerea corpului fetal în uter, prinderea tibiei cu mâna și închiderea articulației prin transformarea distociei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetusului sunt parțial angajate în conductul pelvin, remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal rotirea corpului fetal în poziție eutocică, C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială dreaptă semne: -angajarea fătului în conductul pelvin pe o latură (stânga sau dreapta), copitele cu fața palmară orientate spre stânga sau dreapta remediere : rotația corpului fetal -respingere, -tracțiunea fătului spre conductul pelvin . C.3. Distocie prin poziție lombo-pubiană semne: poziția corpului fetal lombo -pubiană, membrele sunt parțial angajate și întinse, -lichidele fetale sunt scurse
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ironie aici. Un pic cam tristă. Dar senină. Hippocren și haiku Hippocrenul este o specie a enigmisticii. Numele l-a primit Însă de la fîntîna sacră a muzelor de pe muntele Helicon, din Grecia, izvor ivit acolo unde Pegasul a lovit cu copita piatra seacă și cunoscut ca unul din care se adapă inspirația poetică. În cazul nostru, el numește Însă enigma În care soluț ia (o zicală sau o expresie cunoscută) este găsită prin citirea unei ilustraț ii. De pildă, imaginea În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care se înghite la repezeală. Dar, deși de natură diferită, ele păstrează în comun proprietatea materială de a frapa privirea din exterior. Proiect mai puțin ambițios ori mai ambițios decât a nu știu câta estetică de filosof. Mai puțin, deoarece copitele conceptului ar răvăși răzoarele gustului, unde nu-s îngăduite decât piciorușele de porumbel. Dar poate mai ambițios, dacă, dincolo de inexorabila demistificare a imaginilor, urmărim o mai bună înțelegere a ochiului, a plăcerilor și a onoarei lui. Se va fi înțeles
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să privească adevărul, că pe temeiul jertfelor de care vorbește legea se deosebesc în chip tainic iudeii cei mulți și 86 ereticii de dumnezeiasca Biserică. (...) Scriptura spune că sunt curate și bine primite de Dumnezeu animalele de jertfă care au copita despicată și rumegă (Lev. 11, 3-4; Deut. 14, 6); aceste animale simbolizează pe drepții care, prin credință, merg la Tatăl și la Fiul - acest lucru îl arată stabilitatea animalelor cu copita despicată - care cugetă ziua și noaptea (Ps. 1, 2
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
bine primite de Dumnezeu animalele de jertfă care au copita despicată și rumegă (Lev. 11, 3-4; Deut. 14, 6); aceste animale simbolizează pe drepții care, prin credință, merg la Tatăl și la Fiul - acest lucru îl arată stabilitatea animalelor cu copita despicată - care cugetă ziua și noaptea (Ps. 1, 2) la cuvintele lui Dumnezeu (Rom. 3, 2; Num. 24, 16), care socotesc și resocotesc în vasul sufletului lor învățăturile; această socotire și resocotire este un împreună-exercițiu gnostic, simbolizat de lege prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sufletului lor învățăturile; această socotire și resocotire este un împreună-exercițiu gnostic, simbolizat de lege prin rumegatul animalelor curate. Animalele, care n-au aceste două însușiri sau una din ele, sunt îndepărtate ca necurate. Astfel, animalele care rumegă, dar nu au copita despicată, arată acoperit pe iudeii cei numeroși, care au în gură cuvintele lui Dumnezeu, dar nu au fixate în adevăr credința și mersul, care duc prin Fiul la Tatăl. De aceea astfel de creaturi alunecă ușor, că n-au copita
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
copita despicată, arată acoperit pe iudeii cei numeroși, care au în gură cuvintele lui Dumnezeu, dar nu au fixate în adevăr credința și mersul, care duc prin Fiul la Tatăl. De aceea astfel de creaturi alunecă ușor, că n-au copita despicată și nici nu sunt fixate pe doimea credinței. Scriptura spune: Nimeni nu cunoaște pe Tatăl decât Fiul și căruia Fiul îi va descoperi (Mt. 11, 27; Lc. 10, 22). Și, iarăși, necurate sunt de asemenea toate animalele câte au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]