2,168 matches
-
structurală a tuturor realităților. Interpretarea romană pe care o urmărim îndeaproape aici, cu caracter colectiv (ritualic), se va situa la antipodul acestei viziuni, mai aproape de practicile funerare ale Greciei decât de filosofii ei. În legătură cu imaginarul − noțiune mai curând dedusă din corelativele ei lexicale, imaginație și imagine, decât cu o istorie referențială proprie −, E. Moutsoupoulos, ca cercetător al neoplatonismului, notează (ne putem păstra o anumită rezervă în ce privește utilizarea cuvântului "imaginar", căruia îi este atribuită o semnificație dedusă, nu existentă în mod explicit
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sensibilitățile comune: mișcarea, repaosul, configurația, mărimea, numărul, unitatea (Despre suflet 425a14-15), la care se adaugă și timpul (Della memoria e della reminiscentia. Opere 4. 451a17 și 452b7-9). Dar, spre diferență de predecesorul său, Aristotel realizează o hermeneutică a senzației și, corelativ, a imaginației. Conferă importanță rolului mediului prin care o senzație se exercită, simțului comun și relației sale cu fiecare simț în parte, specializat. La baza percepției prin simțuri stă mișcarea; și cum natura însăși e principiul mișcării, iar viața face
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care să se poată obține adeziunea comunității la dispozitivul ei instituțional. A crede și a te supune, preceptele puterii creștine derivate din teoria lui Eusebiu din Cesareea și componente ale unui dublet simbolic și spiritual, s-au estompat în favoarea dubletului corelativ practicat de instituții, a crede și a guverna. Fundamentul acestei noi viziuni a puterii este atacat vehement în textele iconofile, care contestă nu dreptul credinciosului de a refuza reprezentarea sacrului, ci dreptul de a guverna un stat creștin în absența
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe cetățeni și îi califică pe cei virtuoși pentru activitatea de conducere, în spiritul binelui comun. Pentru a avea și relevanță individuală, demersul lor politic trebuie să fie o acțiune validă în slujba "vieții bune" a fiecărui membru al comunității. Corelativ cu această sarcină definitorie pentru rolul de conducător politic, un destin individual se împlinește doar dacă scopul acțiunilor sale îi aduce fericirea, înțeleasă ca onoare și faimă. Acest principiu etic, care, conform lui Aristotel, ghida viața cetățeanului atenian, nu se
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Subînțelesul este că ei sunt inferiori, că n-au o facultate dominantă ("la qualité maitresse" a lui Taine), adică o personalitate, împrumutînd doar succesiv aspirațiile vremii. Cam în această categorie pare a pune Ibrăileanu pe Vlahuță și pe Gherea. Metoda corelativă acestei teorii e următoarea: criticul va studia opera în sine sub raportul conținutului și al însușirilor creatoare (stadiul estetic maiorescian). Apoi vor fi arătate cauzele într-un sens cu totul exterior, fiindcă scriitorul "se naște". Criticul va introduce opera în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scriitorul ia poziție contra rasismului german și împotriva naționaliștilor care propun eliminarea evreilor creștini și refuzul botezului. "Biserica e deschisă tuturor." Deși nu se spune pe față, se subînțelege că un evreu botezat devine român, Nație și Religie fiind noțiuni corelative. Astfel se reeditează teoria "ralierii" a lui Ibrăileanu, cu acest paradoxal rezultat că un alogen ortodox "cu preocupări de Biserică" ajunge a fi mai specific decât un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de altfel destui evrei raliați, adică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Wellek acest concept ? În studiul citat din Concepts of Criticism el optează pentru "formalismul organic", deși cu unele rezerve. Ralierea lui Wellek la această mișcare se poate însă face numai după unele explicații preliminare. "Opera reprezintă un sistem de factori corelativi. Corelația fiecărui factor cu ceilalți este funcția sa în raport cu sistemul *2", spunea I. Tînianov în 1929 (2), dar și în unele teze publicate împreună cu Roman Jakobson în 1928. 11 Definirea conceptului de structură era, teoretic, înfăptuită ! Practica cercetătorilor arată difuziunea
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
continuu continuu (în mod flexibil și continuu) contradictoriu contrar controlat convenabil convențional convingător (în mod atractiv și convingător) coordonat copios copleșitor corect corect (în mod corect și consecvent) corect (în mod corect și unitar) corect (în mod normal și corect) corelativ corespunzător creator credibil critic cumulativ (în mod cumulativ, integral sau parțial) curajos curajos (în mod curajos, dar abil) curent curent (în mod curent și obișnuit) curios cvasiautomat cvasiobiectiv de sine stătător decent decis decisiv declarat declarat (în mod limpede și
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
adaptarea lui la condițiile de mediu intern și extern al pacientului. Pentru toate experimentele, nivelul de durere a avut, În general, valori corespunzătoare ameliorării, dacă tratamentul aplicat a fost combinat: farmacologic și non farmacologic (Grafic 7.21). De asemenea, analiza corelativă ( Tabel 7.15.) Între nivelul inițial de durere și valorile Înregistrate pentru pragul de durere În urma experimentului C are un prag semnificativ de corelare (0,01), ceea ce Înseamnă că pragul de durere este influențat foarte mult de situațiile (condiții de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
modula după voie în nenumărate chipuri. Keats și-a făurit și cizelat propriul idiolect poetic tocmai aprofundînd engleza medie a lui Chaucer și "arhaismele fantastice" din opera lui Chatterton (cf. Gigante 2011: 265). Pe de altă parte, un concept precum "corelativul obiectiv" (objective correlative) - propus de T. S. Eliot (1888-1965) în eseul intitulat Hamlet and his problems / Hamlet și problemele sale (1919) (expresia "corelativ obiectiv" apare anterior în lucrarea lui Washington Allston Lectures on art, 1850; cf. E. Vivas; apud R.
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
arhaismele fantastice" din opera lui Chatterton (cf. Gigante 2011: 265). Pe de altă parte, un concept precum "corelativul obiectiv" (objective correlative) - propus de T. S. Eliot (1888-1965) în eseul intitulat Hamlet and his problems / Hamlet și problemele sale (1919) (expresia "corelativ obiectiv" apare anterior în lucrarea lui Washington Allston Lectures on art, 1850; cf. E. Vivas; apud R. W. Stallman, ed., The critic's notebook, 1950) - pare a fi derivat în cele din urmă tocmai din această idee modernă a lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Stallman, ed., The critic's notebook, 1950) - pare a fi derivat în cele din urmă tocmai din această idee modernă a lui Chatterton de transfer al emoției prin cuvînt, acesta din urmă fiind o entitate cu dimensiune muzical-picturală. Ideea de "corelativ obiectiv" apare la mulți alți autori, printre care Menand (1993: 848) menționează pe romanticii Schiller și Coleridge, și pe victorianul Pater. Iată cum definea Eliot noțiunea sa: "singura cale de a exprima emoția în forma artei este prin găsirea unui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
obiectiv" apare la mulți alți autori, printre care Menand (1993: 848) menționează pe romanticii Schiller și Coleridge, și pe victorianul Pater. Iată cum definea Eliot noțiunea sa: "singura cale de a exprima emoția în forma artei este prin găsirea unui "corelativ obiectiv"; cu alte cuvinte, un set de obiecte, o situație, un lanț de evenimente care vor fi formula acelei emoții anume, astfel încît, atunci cînd sînt date faptele externe, care trebuie să se termine în experiență senzorială, emoția este numaidecît
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
vor fi formula acelei emoții anume, astfel încît, atunci cînd sînt date faptele externe, care trebuie să se termine în experiență senzorială, emoția este numaidecît evocată". În acest context, Menand (1993: 848) observă corect faptul că prin această noțiune de "corelativ obiectiv" de fapt modernismul se alinia valorilor estetice ale secolului al XIX-lea [moștenite de la romantici și de la Chatterton] pe care dorea să le înlocuiască; definiția lui Eliot nu făcea altceva decît să reproducă o definiție standard a imagismului din
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat utilității practice a cercetărilor de dinamică a limbii (concluziile rezultate din monitorizarea principalelor posturi de radio și de televiziune), restul capitolelor urmează organizarea din GALR, pe clase
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
aceleia a gânditorului marxist e conceptul de mimesis, fundamental în sistemul lui Lukács. După opinia lui T., acest concept ar fi, în ultimă instanță, sinonim cu cel crocean de „idealitate” a artei. E o opinie discutabilă, de vreme ce ele pof fi corelative, dar nu identice. Adevărat că Georg Lukács înțelege prin „reflectarea realității” (mimesis) un proces antropomorfizant ce implică absorbția obiectivității în subiectivitate, proiecția realului în idealitate, așadar „viziunea”, „intuiția”, „expresia”, dar condiționarea valorii exemplare a oricărei opere de „reflectare”, raportarea la
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
În minus, ca o retragere: o modernitate Îmblînzită, devitalizată: degrebată de conflicte, degrevată de obligații: o modernitate soft. Ultrași soft sînt Însă complementare, pentru că fiecare particulă este asociată unei alte realități: ultramodernitatea este aceea a civilizației materiale, ticsite de obiecte, corelativă agoniei tuturor realităților culturale al căror principiu se sprijină pe diferența dintre vizibil și invizibil. Adevărul literaturii, acela niciodată dezvăluit tocmai pentru că locuiește În limbajul literar, În interiorul unui limbaj de ne-explicat, a ars și a lăsat doar cenușă. Adevărul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
modă a autoficțiunii, mi se pare că trebuie, pentru a Înțelege ce Înseamnă autoficțiunea, să ne Întrebăm asupra factorilor care au determinat aparița unei mode a ei. Este desigur corect să plasăm autoficțiune În contextul modernității, al morții lui Dumnezeu corelativă resurgenței și insurgenței subiectului uman În discursul unei ontologii a finitudinii. Este Însă și mai corect să vedem În autoficțiune o practică literară care-și revendică identitatea tocmai din momentul În care literatura a renunțat la ultimele iluzii ideologice - cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
demostra că singurul mod de a menține literatura În viață, la adăpost de forța de asimilare a societății de consum, este de a o Împiedica să se manifeste ca atare, ca literatură. Tot de la Beckett provine cultul francez pentru lucru - corelativ neutru și imun al ființei -, conform convingerii că „accidentul precedă substanța”. De-aici, atenția acordată de Noii Romancieri detaliilor aparent insignifiante, ca revelatoare ale ipostazelor „substanței”, știut fiind că accesul la aceasta este oricum În afara omenescului. Gradul zero este temperatura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Prima ar putea integra realismul secolului XIX, a doua, mare parte din poezia romantică și avatarurile ei moderne. Evident, nu propun o tipologie pură. Tocmai de aceea, mă grăbesc să conced că, o dată cu restrîngerea ariei vitale a individului pe orizontală, corelativă cu extinderea ei În profunzime - astăzi noii preoți sînt psihoterapeuții - literatura care și-a cîștigat prestigiul cel mai mare a fost aceea claustrofilă. I se poate spune și „psihologizantă”. Focalizarea țintește personajul În serii de manifestări mai mult sau mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
considere membru al celui mai celebru club artistic național din lume. Din punctul meu de vedere, cred că victoria culturală anglo-saxonă nu trebuie socotită o Înfrîngere a marii culturi europene, ci pur și simplu semnul unei epuizări de experiență estetică corelativă resurecției altora. V.3. CÎțiva minimaliști Jean-Philippe Toussaint CÎștigător al premiului Médicis În 2005 cu romanul Fuir, Jean-Philippe Toussaint (belgian născut la Bruxelles În 1957) este cel mai cunoscut dintre scriitorii francezi minimaliști. Coleg de editură, fie și doar pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
încă un diagnostic de tulburare de personalitate. Nu trebuie niciodată să se omită că, diagnosticul Axei II din DSM-III și DSM-IV este un indicator pentru ampla problemă a terenului personalistic, ce presupune biografia, structura personalității și nișa lui ecologică umană corelativă (a se vedea capitolul 6Ă. 8.1. Obținerea datelor pentru diagnosticul tulburărilor de personalitate Cu referire strictă la evaluarea psihică a persoanei, Cattel (Feist, 1985Ă menționa deja ca necesare trei seturi de date: - date obținute prin chestionare (Q-dataă; - observația comportamentului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a continuat totuși să fie etichetat drept „imitație”. Cercetări anterioare au generat impresia că imitarea este principala caracteristică a oamenilor răbdători, dependenți, care se conformează, au o inteligență sub medie, nu au încredere în sine, respect de sine. Aceste banale corelative puteau fi obținute în experimente complexe de laborator, unde modelele păreau „răspunsuri ilogice” cu o valoare mică sau nerelevantă pentru subiecții de la care se așteaptă să participe la experimente psihologice. În astfel de situații, principala răsplată pentru subiecții mai „deștepți
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
O altă interpretare care poate fi invocată, cu argumente plauzibile, este cea care face apel la fluxuri migratorii - câștiguri și pierderi de resurse umane, interne și externe - diferite de la o regiune la alta dintre cele considerate. Efectele migrației interne sunt corelative aspectele ipotezelor deja formulate: gradul redus de modernitate a zonei a făcut ca emigrarea temporară, pentru studii, în afara Secuimii - să devină permanentă. În același timp, lipsa de oportunități economice și profesionale din regiune a încurajat emigrarea externă masivă a forței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]