KorAP: Find »[drukola/base=coronarian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...179 >

4,463 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

feminin cu o incidență postoperatorie crescută a sindromului de debit cardiac scăzut are la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți: vârsta la operație mai avansată, leziunile tricoronariene și de left main mai severe și mai des întâlnite (121). Prezența leziunilor coronariene distale face de multe ori dificilă, dacă nu imposibilă, realizarea unei revascularizări miocardice complete și persistența în consecință a unor zone de miocard ischemic, fapt recunoscut ca factor etiologic în apariția sindromului de debit cardiac scăzut (122). Disfuncția ventriculului stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ceea ce pune sub semnul întrebării beneficiul by-pass-ului aortocoronarian clasic la această categorie de bolnavi. Cu toate acestea, dacă riscul de deces prin terapie medicamentoasă este mare (> 20% mortalitate la cinci ani) trebuie luate în considerare alte alternative terapeutice (151): chirurgia coronariană pe cord bătând, chirurgia coronariană miniinvazivă, revascularizările hibride, revascularizarea exclusiv percutană. Diabetul zaharat este un factor predictiv pentru tipul I de deficit neurologic ceea ce se explică prin faptul că această categorie de pacienți au de obicei o limitare a fluxului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
beneficiul by-pass-ului aortocoronarian clasic la această categorie de bolnavi. Cu toate acestea, dacă riscul de deces prin terapie medicamentoasă este mare (> 20% mortalitate la cinci ani) trebuie luate în considerare alte alternative terapeutice (151): chirurgia coronariană pe cord bătând, chirurgia coronariană miniinvazivă, revascularizările hibride, revascularizarea exclusiv percutană. Diabetul zaharat este un factor predictiv pentru tipul I de deficit neurologic ceea ce se explică prin faptul că această categorie de pacienți au de obicei o limitare a fluxului sanguin cerebral secundară unei ateroscleroze

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
această direcție. Prezența bolii cerebrovasculare la bolnavii cu cardiopatie ischemică se asociază semnificativ cu apariția tipului I de deficit neurologic. Pe de altă parte, principalul risc la care sunt supuși bolnavii operați pentru stenozele sau ocluziile carotidiene îl reprezintă leziunile coronariene asociate (158, 159, 160, 161). Disputa privind abordul chirurgical al acestor leziuni asociate nu este încheiată. Cu toate acestea, endarteriectomia carotidiană realizată anterior sau concomitent cu revascularizarea miocardică are o rată scăzută a mortalității (3,5%) și o incidență acceptabilă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141). Modificările de tip encefalopatic par a fi datorate schimbărilor survenite la nivelul microcirculației cerebrale apărute, cel mai probabil, după perioade de hipotensiune sau perfuzie inadecvată. Funcția neurocognitivă este frecvent afectată preoperator la bolnavii coronarieni (169). Declinul ei se accentuează și persistă mai mult timp după by-pass-ul aortocoronarian clasic ce utilizează circulația extracorporeală (170), dar după două luni nu există practic diferențe din acest punct de vedere indiferent dacă s-a folosit sau nu by-pass-ul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
după expansionarea plămânului și alipirea lui la peretele toracic. Rareori este necesară montarea mai multor tuburi de dren sau rezolvarea chirurgicală a leziunilor pulmonare, cel mai adesea pe cale toracoscopică (187, 188). Hemotoraxul Revărsatele lichidiene pleurale hemoragice apar frecvent după chirurgia coronariană în special în cazul în care a fost recoltată artera mamară internă (189). Chiar și în cazul în care pleura nu este deschisă poate apărea hemotorax prin trecerea sângelui mediastinal prin mici orificii pleurale. De regulă, hemotoraxul trebuie drenat deoarece

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
nivelul seric al creatininei > 2,6 mg/dL au un risc foarte ridicat pentru dializă cronică după operația de by-pass aortocoronarian. Din acest motiv, la această categorie de bolnavi este recomandată luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice pentru boala coronariană. Factorii de risc preoperatori (227, 228, 229) pentru disfuncția renală postoperatorie includ vârsta avansată, insuficiența cardiacă congestivă moderată sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
urmare a hipoperfuziei cauzate de: presiunea sistemică scăzută; debitul cardiac redus; vasoconstricția cauzată de drogurile vasopresoare și de hipotermie. Alte cauze sunt hemoliza, microemboliile, drogurile nefrotoxice. Insuficiența renală severă apărea la circa 1,5%-4% (230) din bolnavi după chirurgia coronariană și pare să fie influențată de: funcția renală preoperatorie; debitul cardiac postoperator; administrarea preoperatorie a materialelor de contrast radiologic; droguri nefrotoxice; necesitatea transfuziei; folosirea drogurilor vasopresoare; vârsta înaintată; diabetul insulino-dependent; folosirea balonului de contrapulsație intraaortică; debitul urinar scăzut pe durata

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ușoare (creatinină serică între 1,5-2,5 mg%) (233). O mențiune specială trebuie făcută în legătură cu bolnavii aflați în dializă cronică în condițiile în care dezvoltarea centrelor de dializă în țara noastră va atrage cu siguranță necesitatea abordării terapeutice a bolii coronariene la această categorie de bolnavi. În Statele Unite ale Americii incidența bolilor cardiovasculare la pacienții aflați în dializă este de 41%, cu un risc de mortalitate cu 22% mai mare decât la cei fără afectarea funcției renale (234). Principala cauză de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cel mai bun predictor al mortalității la bolnavii aflați în dializă cronică fiind răspunzătoare de 54% din decese (235). Această frecvență crescută a mortalității și morbidității cardiace apărea într-o perioadă în care se constată o scădere a incidenței bolii coronariene în populația generală și este explicată în parte prin caracteristicile pacienților care încep să facă dializă. În prezent mai mult de o treime dintre aceștia au diabet zaharat, vârsta medie depășește 60 de ani și majoritatea dintre aceștia au o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
revascularizare chirurgicală a miocardului (241) a identificat o serie de șapte variabile predictive în ceea ce privește mortalitatea postoperatorie: operația în condiții de urgență, vârsta, sexul, by-pass aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea a fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior intervenției chirurgicale), infarct miocardic recent (< 1 săptămână), tulburări de ritm ventriculare, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
1,5 și 2,0). Ca explicații au fost avansate suprafața corporală mică (245), diametrul mic al arterelor coronare (246), vârsta avansată și gravitatea comorbidităților întâlnite la femei (247). Cu toate acestea, rezultatele pe termen lung sunt favorabile (248). Chirurgia coronariană în antecedente este considerată a fi un factor de risc pentru deces după o nouă intervenție de revascularizare miocardică (riscul relativ 3,0) (249). Riscul crește suplimentar dacă următoarea operație de by-pass aortocoronarian are loc la mai puțin de un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sau PTCA sunt de preferat ca primă atitudine în cazul unui infarct miocardic în evoluție, în timp ce intervenția chirurgicală va fi rezervată cazurilor la care ischemia miocardică continuă să se agraveze cu toate măsurile terapeutice sau apar complicații mecanice ale accidentului coronarian. Diferitele morbidități asociate influențează supraviețuirea după by-pass-ul aortocoronarian: diabetul zaharat (255), boala vasculară periferică (256), insuficiența renală (257). Mortalitatea intraspitalicească a fost raportată ca fiind mai mică în cazul în care s-a folosit pentru revascularizare artera mamară internă (258

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este mare la pacienții cu angină postinfarct în special dacă intervenția chirurgicală a avut loc la scurt timp de la producerea infarctului miocardic (5, 11). Mortalitatea scade semnificativ de la 50% la bolnavii operați în primele 48 de ore de la producerea accidentului coronarian la 7,7% în cazul în care intervenția chirurgicală are loc după 3-42 zile de la infarctul miocardic sau chiar la 2%-3% când by-pass-ul aortocoronarian se realizează după un interval și mai mare de timp, ajungând să fie comparabilă cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a metodelor perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale. Revascularizarea chirurgicală a miocardului va fi luată în considerare la un astfel de pacient în condițiile în care ischemia miocardică nu poate fi limitată și în ciuda măsurilor terapeutice folosite, apar complicații mecanice ale accidentului coronarian acut, există leziune de left main sau leziuni tricoronariene sau tipul leziunii răspunzătoare de evenimentul ischemic nu se pretează la alte forme de terapie. Chirurgia valvulară asociată by-pass-ului aortocoronarian Coexistența leziunilor coronariene și a bolilor valvulare variază în populația generală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
măsurilor terapeutice folosite, apar complicații mecanice ale accidentului coronarian acut, există leziune de left main sau leziuni tricoronariene sau tipul leziunii răspunzătoare de evenimentul ischemic nu se pretează la alte forme de terapie. Chirurgia valvulară asociată by-pass-ului aortocoronarian Coexistența leziunilor coronariene și a bolilor valvulare variază în populația generală. Tabloul clinic depinde de boala care inițiază apariția primelor simptome, dar și de vârstă, sex și de factorii de risc la care este supusă persoana respectivă. Incidența afectării concomitente a valvei aortice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
simptome, dar și de vârstă, sex și de factorii de risc la care este supusă persoana respectivă. Incidența afectării concomitente a valvei aortice la pacienții ce urmează să fie supuși revascularizării chirurgicale a miocardului este mai mică decât incidența leziunilor coronariene la bolnavii la care este necesară înlocuirea valvei aortice. În general, incidența leziunilor coronariene la pacienții cu angină pectorală propuși pentru protezare valvulară aortică variază între 40%-50%, aceasta scăzând semnificativ la aproximativ 25% în cazul bolnavilor cu dureri toracice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
supusă persoana respectivă. Incidența afectării concomitente a valvei aortice la pacienții ce urmează să fie supuși revascularizării chirurgicale a miocardului este mai mică decât incidența leziunilor coronariene la bolnavii la care este necesară înlocuirea valvei aortice. În general, incidența leziunilor coronariene la pacienții cu angină pectorală propuși pentru protezare valvulară aortică variază între 40%-50%, aceasta scăzând semnificativ la aproximativ 25% în cazul bolnavilor cu dureri toracice atipice și sub 20% în absența durerii (13, 14, 15, 16). De obicei, leziunile

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la pacienții cu angină pectorală propuși pentru protezare valvulară aortică variază între 40%-50%, aceasta scăzând semnificativ la aproximativ 25% în cazul bolnavilor cu dureri toracice atipice și sub 20% în absența durerii (13, 14, 15, 16). De obicei, leziunile coronariene sunt mai puțin frecvente la bolnavii cu insuficiență aortică decât la cei cu stenoză aortică, în parte și ca urmare a faptului că primul tip de leziune valvulară este întâlnit mai des la persoanele tinere (13, 14, 15, 16). Stenoza

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dacă revascularizarea a redus gradul insuficienței sau pentru a aprecia eficacitatea corecției chirurgicale. Rezultatul suboptimal va avea drept consecință reinstituirea circulației extracorporeale și efectuarea corecțiilor necesare. Bolnavii cu leziuni ale valvei mitrale de etiologie nonischemică care au asociate și leziuni coronariene vor beneficia de protezare valvulară mitrală sau de un procedeu reconstructiv la care se va asocia by-pass-ul aortocoronarian pentru stenozele coronariene semnificative (> 50%). Variabilele care influențează rezultatul acestui tip de intervenție chirurgicală combinată sunt vârsta > 70 ani, sexul feminin, insuficiența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
extracorporeale și efectuarea corecțiilor necesare. Bolnavii cu leziuni ale valvei mitrale de etiologie nonischemică care au asociate și leziuni coronariene vor beneficia de protezare valvulară mitrală sau de un procedeu reconstructiv la care se va asocia by-pass-ul aortocoronarian pentru stenozele coronariene semnificative (> 50%). Variabilele care influențează rezultatul acestui tip de intervenție chirurgicală combinată sunt vârsta > 70 ani, sexul feminin, insuficiența cardiacă avansată, disfuncția severă a ventriculului stâng, afectarea plurivalvulară (17). Există diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce și tardivă când leziunea valvulară asociată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a acestor bolnavi. Într-un studiu ce a analizat datele a 1000 pacienți (20) cu anevrism de aortă abdominală, boală cerebrovasculară, arteriopatie a membrelor inferioare, s-a constatat că 14% din bolnavii fără semne clinice de cardiopatie ischemică aveau leziuni coronariene severe și indicație de revascularizare miocardică în timp ce la 34% din pacienții simptomatici (angină pectorală) s-au identificat leziuni coronariene ce puteau beneficia de by-pass aortocoronarian. Mortalitatea după chirurgia vasculară reconstructivă periferică a fost mai mică la pacienții la care s-

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
boală cerebrovasculară, arteriopatie a membrelor inferioare, s-a constatat că 14% din bolnavii fără semne clinice de cardiopatie ischemică aveau leziuni coronariene severe și indicație de revascularizare miocardică în timp ce la 34% din pacienții simptomatici (angină pectorală) s-au identificat leziuni coronariene ce puteau beneficia de by-pass aortocoronarian. Mortalitatea după chirurgia vasculară reconstructivă periferică a fost mai mică la pacienții la care s-a practicat mai întâi revascularizare miocardică, iar beneficiul pe termen lung mai mare (218), în special la bolnavii cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
42% și cu 22% la 10 ani. Absența stenozei proximale pe LAD se asociază cu o reducere relativă a riscului de deces după intervenția chirurgicală de 34% la 5 ani și 10% la 10 ani (12). La pacienții cu boală coronariană și fracție de ejecție normală a ventriculului stâng, revascularizarea chirurgicală nu influențează semnificativ supraviețuirea, spre deosebire de cei cu disfuncție de VS la care beneficiul este cu atât mai mare cu cât funcția este mai alterată (13, 14). Atenția acordată înlăturării simptomelor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]