2,406 matches
-
și hipertext], pasaje ale aceluiași text [corespunzătoare intratextului pe care îl vom numi prozastic] și fragmente din alte texte [libertate de "plimbare" (Leyla Perrone-Moisés) între intrași intertexte], toate acestea alese dintr-un corpus de referință, care antrenează, prin opțiunea făcută, corpusul de lucru. În articolul sus-menționat, autorul Semanticii interpretative explică modul în care se manifestă intertextualitatea: Fie că este vorba despre contextualizare sau recontextualizare, în orice caz, practica apropierii unor texte generează sens, de o manieră inevitabilă, dacă nu compulsivă, în virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sunt puse alături, elemente de semnificație (seme). Acest schimb le determină sensul, prin actualizare sau prin propagarea de trăsături aferente (Rastier et Pincemin, URL). Pe același model este formulat, pentru un nivel superior, principiul arhitextualității, articulat prin raportarea fragmentelor la corpusul de texte. Mitul operează la rândul lui transformări, dar de o cu totul altă natură: elaborarea unui sistem semiologic secund îi va permite mitului să evite această dilemă: silit să dezvăluie sau să lichideze conceptul, el îl va naturaliza. Ajungem
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
constituie operă eminesciană, in nuce, adică nu putem reduce creația în proză la cele două, dar, fără ele, cartea eminesciană ar pierde trei sferturi din înțeles și valoare. Concluziile analizei variantelor finale, din manuscrise ori publicate, vor confirma coeziunea acestui corpus restrâns, consecință mai ales a bunei funcționări a mecanismului intratextual. Atributul scrierilor în cauză are legătură cu organicitatea întregii opere, subliniată și de istoricul literar D. Vatamaniuc, îngrijitorul ediției integrale Mihai Eminescu la ale cărei volume am apelat pentru studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
scenarii; pentru ochiul critic, contează modul în care un scenariu (récit) dintr-o operă consacrată este prelucrat în paginile unei cărți noi. Pentru prezentul studiu, articularea intratextului vizează puncte esențiale ale cugetării eminesciene. Nu se întâmplă ca un text din corpusul supus analizei să remonteze întreg scenariul dintr-o altă nuvelă. Nici măcar în variantele rămase în manuscris nu vom găsi variațiuni ale întregii poveștii din operă. Sunt cel mult variante parțiale. Proza, antumă și postumă, gravitează în jurul anumitor nuclee intratextuale care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nu se abate de la textul și mai ales de la spiritul cărții tălmăcite. Eminescu traduce din pasiune, iar când acest demers intertextual vizează poezia (Fr. Schiller), repetarea inter textuală este învinsă de diferire și poetul naște o creație nouă. Bibliografie primară Corpus restrâns: proza lui Mihai Eminescu Corpus de lucru: Opere Mihai Eminescu Ediția integrală Opere Mihai Eminescu București: Editura Național, 2011 Ediție îngrijită, studiu introductiv, notă asupra ediției D. Vatamaniuc Textele ediției citate sunt grupate în următoarele secțiuni: Volumul I Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mai ales de la spiritul cărții tălmăcite. Eminescu traduce din pasiune, iar când acest demers intertextual vizează poezia (Fr. Schiller), repetarea inter textuală este învinsă de diferire și poetul naște o creație nouă. Bibliografie primară Corpus restrâns: proza lui Mihai Eminescu Corpus de lucru: Opere Mihai Eminescu Ediția integrală Opere Mihai Eminescu București: Editura Național, 2011 Ediție îngrijită, studiu introductiv, notă asupra ediției D. Vatamaniuc Textele ediției citate sunt grupate în următoarele secțiuni: Volumul I Poezia publicată în timpul vieții și din manuscrise
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
verticală": filiația intratextuală sau autogenerarea 212 4.2.2.1. Sărmanul Dionis și variantele...................................229 4.2.2.2. [Archaeus]. Alegoria intertextualității 232 4.3. INTRATEXTUALITATE TRANSGENERICĂ. AL TREILEA MODEL COSMOLOGIC, EINSTEINIAN 250 4.4. INTRATEXTUALITATE TRANSAUCTORIALĂ 268 BIBLIOGRAFIE PRIMARĂ CORPUS RESTRÂNS: PROZA LUI MIHAI EMINESCU.....289 CORPUS DE LUCRU: OPERE MIHAI EMINESCU.............285 BIBLIOGRAFIE CRITICĂ INTERTEXT/INTERTEXTUALITATE ȘI ALTE NOȚIUNI 286 BIBLIOGRAFIE MIHAI EMINESCU 294 DICȚIONARE, ANTOLOGII, PERIODICE...............................................................................301 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ. RESURSE WEB (URL) 306 ÎN LOC DE ÎNCHEIERE 309 RÉSUMÉ 311
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
2.2.1. Sărmanul Dionis și variantele...................................229 4.2.2.2. [Archaeus]. Alegoria intertextualității 232 4.3. INTRATEXTUALITATE TRANSGENERICĂ. AL TREILEA MODEL COSMOLOGIC, EINSTEINIAN 250 4.4. INTRATEXTUALITATE TRANSAUCTORIALĂ 268 BIBLIOGRAFIE PRIMARĂ CORPUS RESTRÂNS: PROZA LUI MIHAI EMINESCU.....289 CORPUS DE LUCRU: OPERE MIHAI EMINESCU.............285 BIBLIOGRAFIE CRITICĂ INTERTEXT/INTERTEXTUALITATE ȘI ALTE NOȚIUNI 286 BIBLIOGRAFIE MIHAI EMINESCU 294 DICȚIONARE, ANTOLOGII, PERIODICE...............................................................................301 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ. RESURSE WEB (URL) 306 ÎN LOC DE ÎNCHEIERE 309 RÉSUMÉ 311 ABSTRACT 316 DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
căruia aduce jertfe grele interpretarea de text". Cu dihotomiile putem fi mai înțelegători. 47 B. Bommier-Pincemin Diffusion ciblée automatique d'information : conception et mise en oeuvre d'une linguistique textuelle pour la caractérisation des destinataires et des documents [(i) un corpus existant, correspondant aux textes accessibles dont il peut disposer, (ii) un corpus de référence, constituant le contexte global de l'analyse, ayant le statut de référentiel représentatif, et par rapport auquel se calcule la valeur de paramètres (pondérations...) et se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
înțelegători. 47 B. Bommier-Pincemin Diffusion ciblée automatique d'information : conception et mise en oeuvre d'une linguistique textuelle pour la caractérisation des destinataires et des documents [(i) un corpus existant, correspondant aux textes accessibles dont il peut disposer, (ii) un corpus de référence, constituant le contexte global de l'analyse, ayant le statut de référentiel représentatif, et par rapport auquel se calcule la valeur de paramètres (pondérations...) et se construit l'interprétation des résultats, (iii) un corpus de travail,ensemble des
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
peut disposer, (ii) un corpus de référence, constituant le contexte global de l'analyse, ayant le statut de référentiel représentatif, et par rapport auquel se calcule la valeur de paramètres (pondérations...) et se construit l'interprétation des résultats, (iii) un corpus de travail,ensemble des textes pour lesquels on veut obtenir une caractérisation.] ("Des genres à l'intertexte" publicat în Cahiers de Praxématique no. 33/1999, "Sémantique de l'intertexte", pp. 83-111, extras din teza de doctorat realizată sub îndrumarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
être qu'un monstre, qui aurait tout lu et tout retenu, une sorte de bibliothèque Babel ambulante.L'inexistence de ce lecteur idéal condamne d'ailleurs une partie de la littérature à perdre sa dimension hypertextuelle.] 11 Ibidem [À vouloir constituer un corpus d'intertextualité explicite, on ne tarde pas à chercher un ordre, un loi. [...] Périodiquement dans l'histoire littéraire, des textes semblent rompre avec le monolithisme du sens et de l'écriture, habités par la prégnance culturelle de textes antécédents. [...] Le
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
indice de valoare ridicată. 76 G. D. Pencioiu "Proza lui Eminescu", Antologia Eminescu Pe mine mie redă-mă. Contribuții istorico-literare până la 1939, coord. Mihai Cimpoi și Cristiana Crăciun, Chișinău-București: Editura Litera & David, (1999), p. 72. Articolul este cuprins și în Corpusul receptării critice a operei lui Mihai Eminescu, realizat de Teodor Vârgolici și Ionel Oprișan, București: Editura Saeculum, (2002), volumul 2 (1890-1893). (Conform Amita Bhose, G. D. Pencioiu are [și] meritul de a fi primul critic care a semnalat prezența unor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
canonului și de latura sa funcțională, deci de operele reprezentative, exponențiale, pentru o anumită perioadă sau autor. El identifică, de asemenea, la canonul estetic și o componentă metaliterară critică, recunoscând că: "Problema canonului estetic este, în primul rând, una a corpusului de texte, care îl susțin și îl ilustrează"11 cu mențiunea că "deși el, canonul, se definește, în primul rând, prin operele literare reprezentative, punctele de vedere emise asupra acestor opere sau asupra altora, ideile, concepțiile literare și interpretările critice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
receptării, în genere. Astfel, "canonul nu conține numai lista de opere, ci și principiile după care acestea au fost alese (...). Și, mai departe, nu numai selecția operelor și a autorilor canonici are importanță, ci și interpretarea lor. Așa cum există un corpus de texte literare canonice, există și unul de comentarii critice aferente. Mai mult, interpretările pot intra într-un anumit canon, chiar dacă nu se referă neapărat la acele opere literare, care îl constituie"13. 1.1.2. Tipuri de canon O
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cazuri, putem cita, de exemplu, analize ale literaturii ca discurs; ne-am oprit la două lucrări care, prin titluri chiar, ilustrează complementaritatea (dacă nu similitudinea) domeniilor numite anterior: Dominique Maingueneau, Pragmatique pour le discours littéraire (2005), cu analize pe un corpus de texte literare aparținând unor mari autori francezi din diverse epoci (vezi, de același, Linguistique pour le texte littéraire 4, 2005), respectiv J.Michel Adam, La linguistique textuelle: Introduction à l'analyse textuelle des discours (2007), în care autorul propune
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
être mise en cause : j'ai longtemps pensé aux rêves, qui, pour diverses raisons, me paraissent [...] témoigner sur les conflits père/fils de la seconde jeunesse. Mais divers entretiens m'ont convaincu que je ne trouverai pas pour cette époque un corpus suffisant pour y appliquer les méthodes de l'analyse structurale des récits, les seules susceptibles, à mon avis, d'apporter du neuf dans le domaine onirique. l'étude des rapports père/fils dans la littérature de colportage me paraît aujourd
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
2000, p. 240. 129 Michel Crozier, "La rationalité du décideur", in La décision, Presses universitaires de Lyon, 1983, pp. 29-46. 130 Michel Winick, 1789. L'année sans pareille, éditions Olivier Orban, 1988, p. 134. 131 Charles Renouvier, Uchronie, Arthème Fayard ("Corpus des oeuvres de philosophie en langue française"), 1988. 132 Henry Ashby Turner, Jr., Hitler janvier 33, Calmann-Lévy, 1997. 133 Mark Walker, Nazi Science, Plenum Press, New York, 1995; German National Socialism and the Quest for Nuclear Power 1939-1949, Cambridge University Press
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de mișcare ce guvernează evoluția fenomenelor economico-sociale. Doctrina economică reprezintă teoria economică activată. Ea este o teorie sau un complex de teorii, un sistem care nu se mulțumește cu o prezentare pur scientistă, abstractă și neutră a realității, ci activează corpusul de idei ce dă consistență sistemului teoretic respectiv, exprimă aprecieri, realizează judecăți de valoare, recomandă proiecte de reformă, politici economice de urmat. Pe scurt, teoria ne spune ce este; doctrina ne spune ce trebuie să fie, ce trebuie făcut și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
se poate, în fine, apela la observațiile lui T.W. Hutchinson, în termenii lucrării sale Révolutions et progrès dans la connaissance économique (1978). El este de părere că economia a devenit prea "masivă" prin efortul său de cercetare, prin dimensiunile corpusului său științific, pentru ca o revoluție în termenii teoriei generale (sau ai economiei ca tot, ca întreg) să mai fie azi posibilă. În mod cert, evaluarea teoriilor este dificilă și fragilă, mereu susceptibilă de a fi repusă în cauză prin evoluțiile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de poétique transculturelle, Paris, Harmattan, 1999 * Sibony, Daniel, Entre-deux: l'origine du partage, Paris, Seuil, 1991 * Starobinski, Jean, La Suisse romande et sa littérature, (La Licorne), no. 16, Université de Poitiers, 1989 * Tournier, Michel, Le vent Paraclet, Paris, Gallimard, 1979 Corpus de texte: * Alexander, Tudor, Vizitatorul, Iași, Junimea, 2011 * Bel, Hervé, La Nuit du Vojd, Paris, JC Lattès, 2010 / Noaptea lui Vojd, Iași, Junimea, 2012 * Carrère, Emmanuel, Limonov, Paris, P.O.L., 2011 * Chalandon, Sorj, Retour à Killybegs, Paris, Grasset, 2011
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
set clar și precis delimitat de postulate, principii sau poziționări critice, cu toate că există câteva cazuri notabile de încercări de susținere a faptului că, în ciuda diferențelor, traiectoriile disparate ale postmodernismului se unesc într-o nouă paradigmă sau epistemă. Deoarece lipsește un corpus doctrinar unitar, eticheta de postmodern este regăsită pe o pluralitate de teorii extrem de diferite (dacă nu divergente sau chiar opuse), astfel încât deși numărul lucrărilor care se ocupă de acest fenomen a cunoscut o creștere considerabilă, aceasta nu semnifică automat și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca parte a modernismului Matei Călinescu introduce problematica postmodernismului în interiorul discuțiilor mai largi despre modernism și modernitate și în ciuda faptului că postmodernismul a devenit o constantă a scrierilor sale și în general numărul lucrărilor pe această temă poate alcătui un corpus ilustrativ (la care de altfel face referire), rămâne la convingerea că postmodernismul reprezintă doar o "față a modernității", alături de modernism, avangardă, decadență și kitsch. După cum remarcă și Mircea Martin în "Postfață", Matei Călinescu se dovedește "extrem de rezervat în a da
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
distrugeri, al autonegării și al condamnării "propriilor pretenții de validitate"180. Abordând raportul modernism postmodernism, Harvey crede că pe baza cercetării modernismului în artă, literatură, arhitectură, dar și în mișcările sociale și politice, ideile postmodernismului nu se constituie într-un corpus care să justifice perspectiva rupturii dintre cele două curente. Chiar dacă există diferențe semnificative între ele, teza continuității și chiar aceea a crizei în interiorul modernismului i se par mai adecvate realității decât postularea existenței unei ere complet noi, care a eludat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de investigare a unui set de probleme identice de la o perioadă la alta. După cum am arătat anterior, profunda relație dintre postmodernism și postmodernitate justifică existența unor realități diferite, noi, și a unor teme, subiecte, concepte care se alcătuiesc într-un corpus ilustrativ și constitutiv postmodernismului. Chiar dacă stilul este o componentă importantă a identității postmoderne, el nu include tot bagajul conceptual și de sensibilitate propus de către discursul postmodern. 3.3.3. Filosofie sau literatură? De la conceperea postmodernismului ca stil și până la nivelarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]