1,185 matches
-
înregistrarea activității electrice a scoarței cerebrale prin intermediul unor electrozi situați la nivelul scalpului. Activitatea electrică înregistrată prin EEG reprezintă sumarea potențialelor excitatorii sau inhibitorii la nivelul neuronilor corticali. Anomaliile electrice înregistrate pe EEG reflectă modificări electrice fie la nivelul neuronilor corticali, fie la nivelul aferențelor subcorticale. EEG-ul normal are o amplitudine cuprinsă între 10-100 µV. Principalele ritmuri normale sunt: 1. α (alfa) - cu frecvențe cuprinse între 8-13 Hz - la adult caracterizează starea de veghe cu ochii închiși, la o persoana
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
închiși, la o persoana relaxată atât fizic cât și psihic; este mai accentuat în regiunea occipitală; 2. β (beta) - cu frecvențe peste 13 Hz, reprezintă ritmul dominant la adult în stare de veghe, cu ochii deschiși, exprimând starea de excitație corticală; 3. δ (delta) - cu frecvențe cuprinse între 1-3 Hz - la adult în somnul profund, întâlnindu-se și în stările de anestezie, timp în care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat; 4. θ (teta)- cu frecvențe cuprinse între 4-7 Hz - la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
chirurgicală în rezecția acesteia. În cazul în care informațiile obținute prin aceste metode neinvazive nu converg în delimitarea unei zone epileptogene, este necesară folosirea înregistrării EEG intracraniene - electrocorticografia. Înregistrarea activității electrice intracraniene se poate realiza fie prin electrozi de suprafață corticali fie prin electrozi intracerebrali poziționați prin stereotaxie ghidată RMN. Acești electrozi oferă, de asemenea, posibilitatea stimulării corticale cu scopul fie de a reproduce descărcările epileptogene, fie pentru a mapa (cartografia) zonele elocvente. Alte aplicații clinice ale electroencefalografiei în patologia non-convulsivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
delimitarea unei zone epileptogene, este necesară folosirea înregistrării EEG intracraniene - electrocorticografia. Înregistrarea activității electrice intracraniene se poate realiza fie prin electrozi de suprafață corticali fie prin electrozi intracerebrali poziționați prin stereotaxie ghidată RMN. Acești electrozi oferă, de asemenea, posibilitatea stimulării corticale cu scopul fie de a reproduce descărcările epileptogene, fie pentru a mapa (cartografia) zonele elocvente. Alte aplicații clinice ale electroencefalografiei în patologia non-convulsivă sunt: monitorizarea activității cerebrale în timpul anesteziei („burst supression”), diagnosticul diferențial al encefalopatiilor difuze, criteriu în stabilirea morții
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
potențialelor de acțiune musculară la nivelul mușchilor relevanți. În funcție de necesități înregistrarea potențialelor de acțiune musculară se realizează la nivelul a 4-8 mușchi din teritoriul membrului inferior, superior sau la nivel facial. PEM evaluează integritatea funcțională a sistemului motor de la nivel cortical până la nivel muscular. Potențialele de acțiune pot fi înregistrate și la nivel spinal epidural (în funcție de accesibilitatea acestei locații) - generând așa numitele „unde D”. PEM ca și PESS sunt folosite în monitorizarea intraoperatorie în chirurgia cerebrală și spinală. Trebuie menționat însă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
creierul normal cea mai intensă activitate este prezentă în cerebel. Chiron, în urma studiilor sale, a arătat că la vârsta de 2-3 ani activitatea cerebrală prezintă aceleași pattern-uri ca la adulți. Tehnica „3D surface brain image” măsoară activitatea fluxului cerebral cortical și este utilă în diagnosticul de stroke, a traumelor cerebrale și efectele abuzului de droguri. Tehnica „3D active brain image” este utilă în detectarea ariilor cu hiperactivitate, fiind utilă în diagnosticul convulsiilor, tulburărilor obsesiv compulsive, anxietății și a unor forme
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
memoria inventatorului computer tomografiei, aceste unități se numesc unități Hounsfield. Datorită dezvoltării noilor secvențe, rezonanța magnetică (RMN) are un rol tot mai mare în evaluarea timpurie a traumatologiei cerebrale. Leziunile de trunchi, leziunile axonale difuze (LAD), traumatologia vasculară și contuziile corticale hemoragice sunt foarte bine evidențiate prin tehnica RMN. Unii autori recomandă ca toți pacienții cu leziuni posttraumatice medii și severe să fie evaluați prin RMN, într-o perioadă de aproximativ două săptămâni după traumatism [4-6]. FRACTURILE CRANIENE În TCC, fractura
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
posttraumatic sau după degradarea unui hematom (fig. 3.19 și 3.20). LEZIUNI INTRA-AXIALE CONTUZIA CEREBRALĂ Contuziile cerebrale reprezintă leziuni traumatice primare ce afectează substanța cenușie superficială, pot fi edematoase sau hemoragice. Sunt produse prin impactul direct al suprafetei corticale de un relief osos. Leziunile sunt multiple, pot fi edematoase sau hemoragice și cu dimensiuni variabile, între 2-4 cm [1]. Anatomopatologic, leziunea este formată din peteșii hemoragice, edem, necroză și tinde să se extindă spre substanța albă. Zonele de creier
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ajunge până la nivelul nucleilor bazali. În general, examenul CT și RMN au sensibilitate egală în depistarea contuziei hemoragice. Totuși, în faza supraacută, contuzia edematoasă poate fi decelată cu acuratețe prin imagistica RMN. Examinarea CT evidențiază în stadiul precoce leziuni hipodense corticale difuze cu arii hiperdense în interior (aspect dat de hemoragiile peteșiale). În stadiul acut (24-48 ore) se vizualizează multiple leziuni hipodense, însoțite de accentuarea edemului cerebral, care poate exercita efect de masă asupra structurilor cerebrale adicente; hemoragiile peteșiale se transformă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
În stadiul cronic leziunile devin hipo- sau izodense cu parenchimul cerebral și de obicei se asociază cu atrofie cerebrală focală (fig. 3.21). Examenul RMN permite evidențierea leziunilor edematoase acute, care apar în hipersemnal FLAIR și DWI, leziunile hemoragice acute corticale apar în hiposemnal accentuat pe secvența T2- ponderată și secvența echo de gradient. În stadiul subacut se vizualizează cel mai bine leziunile hemoragice, care apar în hipersemnal T1, datorită efectului paramagnetic al methemoglobinei. În stadiul cronic se vizualizează zone în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
98% din cazuri în primele 12 ore de la sângerare, 94% la 24 de ore, 50% în ziua a 7-a și 20% în ziua a 9-a de la sângerare. Sângele hiperdens este vizibil în cisternele bazale, interemisferic, valea Sylviană, șanțurile corticale și intraventriculare. Pe investigația CT axială în cazul anevrismelor multiple sângerarea poate fi cea care ne orientează spre anevrismul care s-a rupt. În sângerările perimezencefalice există posibilitatea să nu fie puse în evidență anevrisme ale arterei bazilare. Cu cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fig. 3.51). Angiografia DSA evidențiază arhitectura malformației și a celor trei componente (aferențele arteriale, nidusul și drenajul venos); 27-32% din MAV prezintă supleere arterială pială și durală (supleerea durală se face prin anastomoze leptomeningeale sau anastomoze transdurale cu artere corticale normale). Frecvența anastomozelor transdurale crește cu vârsta pacientului și volumul MAV. Identificarea anastomozelor transdurale influențează decizia terapeutică (embolizare sau chirurgical) [2]. Recomandări imagistice: de elecție DSA cu cateterizare supraselectivă [2]. Ca și alternativă examenul RMN cerebral și angio-RMN post SDC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
embolizare sau chirurgical) [2]. Recomandări imagistice: de elecție DSA cu cateterizare supraselectivă [2]. Ca și alternativă examenul RMN cerebral și angio-RMN post SDC, pot să pună în evidență malformația vasculară. FISTULA ARTERIO-VENOASĂ CRANIO-DURALĂ Tomografie computerizată: - În cazul absenței refluxului venos cortical FAVCD este practic nediagnosticată pe examenul CT. - În cazul unei FAVCD agresivă (cu reflux venos cortical) investigația CT fără contrast pune în evidență hipodensități ce reprezintă zone de edem sau ischemii venoase. Venele piale dilatate pot fi puse în evidență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
examenul RMN cerebral și angio-RMN post SDC, pot să pună în evidență malformația vasculară. FISTULA ARTERIO-VENOASĂ CRANIO-DURALĂ Tomografie computerizată: - În cazul absenței refluxului venos cortical FAVCD este practic nediagnosticată pe examenul CT. - În cazul unei FAVCD agresivă (cu reflux venos cortical) investigația CT fără contrast pune în evidență hipodensități ce reprezintă zone de edem sau ischemii venoase. Venele piale dilatate pot fi puse în evidență prin modificarea de semnal vis à vis de parenchimul cerebral. La investigația cu SDC se vizualizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Unii autori clasifică fistula carotido-cavernoasă în cadrul fistulelor durale arterio-venoase. Imagistica CT: - CT cerebral nativ este adeseori normal; - examinarea CT cu SDC: poate fi normală sau poate evidenția următoarele aspecte: sinus dural lărgit, ectazia venei oftalmice superioare (în fistula carotido-cavernoasă), vene corticale de drenaj lărgite; - angio-CT poate fi util în evidențierea arhitecturii vasculare. Imagistica RMN: - examen RMN nativ și cu SDC poate evidenția sinus dural lărgit, dilatarea venei oftalmice superioare, vene corticale lărgite; - angio-RMN nativ și post SDC ajută la identificarea arhitecturii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
dural lărgit, ectazia venei oftalmice superioare (în fistula carotido-cavernoasă), vene corticale de drenaj lărgite; - angio-CT poate fi util în evidențierea arhitecturii vasculare. Imagistica RMN: - examen RMN nativ și cu SDC poate evidenția sinus dural lărgit, dilatarea venei oftalmice superioare, vene corticale lărgite; - angio-RMN nativ și post SDC ajută la identificarea arhitecturii grosiere a fistulei (fig. 3.52, 3.53). Recomandări imagistice: de elecție este DSA supraselectivă, dar sunt utile și RMN craniu nativ și cu SDC, angio-RMN. MALFORMAȚIA DE VENA GALEN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
infiltra pereții ventriculilor laterali [2,3] (fig. 3.78). e. Tumora neuroepitelială disembrioplazică (DNET) are o structură mixtă cu prezența elementelor gliale și neuronale. Aparține unui grup de tumori benigne situate la nivelul cortexului și sunt însoțite de o displazie corticală. Este frecvent diagnosticată în aria temporală (hipocamp, nucleu amigdalian) și este observată în special în primele două decade de viață. Tumora este formată din multiple chisturi de dimensiuni variabile, limitate la un girus sau în limitele unui lob. Calcificările nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
heredodegenerative ale SNC (boli genetice cu aspect anatomo-patologic de tip degenerativ): a) sindroamele de ataxie progresivă (ataxiile spino-cerebeloase - boli genetice cu cel puțin 33 de variante cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cea mai frecventă fiind ataxia Friedreich; ataxiile cerebeloase corticale; ataxiile ce rebeloase ereditare și sporadice asociate și cu alte manifestări neurologice); ... b) sindroame cu deficit motor și atrofii musculare neurogene lent progresive (scleroză laterală amiotrofică - SLA și variante înrudite, atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate și cu alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261646_a_262975]
-
heredodegenerative ale SNC (boli genetice cu aspect anatomo-patologic de tip degenerativ): a) sindroamele de ataxie progresivă (ataxiile spino-cerebeloase - boli genetice cu cel puțin 33 de variante cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cea mai frecventă fiind ataxia Friedreich; ataxiile cerebeloase corticale; ataxiile ce rebeloase ereditare și sporadice asociate și cu alte manifestări neurologice); ... b) sindroame cu deficit motor și atrofii musculare neurogene lent progresive (scleroză laterală amiotrofică - SLA și variante înrudite, atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate și cu alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261645_a_262974]
-
demențe atrofico-degenerative (demență senilă, demență în boala Alzheimer,boala Pick), boli care afectează primar, direct și selectiv creierul, caracterizate prin: - pierderea abilităților intelectuale suficient de severă pentru a interfera cu activitățile sociale și profesionale; - deteriorarea gândirii abstracte; - tulburări ale activității corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultăți construcționale; - modificarea personalității; - starea de conștiență clară. Demența presenilă-degradarea progresivă a funcțiilor cognitivă, volitivă și prosexică fară triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie) - se consideră demență presenilă atunci când tulburările apar după vârsta de 40-45 de ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
dominat de tremurătură ce declanșează spasme în musculatură opozițională, de o violență mare, degradare psihică, modificări biochimice (cupremia poate fi scăzută). ┌─────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂȚI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂȚI │ ├─────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională cu │Participare fără restricții, cu obținerea de mijloace de - Disfuncția activității corticale; │ │ │ - CT cerebral (RMN); - Procese expansive cerebrale; Documentele medicale trebuie să obiectiveze: UȘOR DEFICIENȚĂ │Crize generalizate, convulsive sau nu, sub tratament psihoza epileptică, care pune în pericol viața persoanei GRAV │în cauză sau a anturajului său. Capitolul 8 FUNCȚIILE PIELII EVALUAREA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
demențe atrofico-degenerative (demență senilă, demență în boala Alzheimer,boala Pick), boli care afectează primar, direct și selectiv creierul, caracterizate prin: - pierderea abilităților intelectuale suficient de severă pentru a interfera cu activitățile sociale și profesionale; - deteriorarea gândirii abstracte; - tulburări ale activității corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultăți construcționale; - modificarea personalității; - starea de conștiență clară. Demența presenilă-degradarea progresivă a funcțiilor cognitivă, volitivă și prosexică fară triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie) - se consideră demență presenilă atunci când tulburările apar după vârsta de 40-45 de ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]
-
dominat de tremurătură ce declanșează spasme în musculatură opozițională, de o violență mare, degradare psihică, modificări biochimice (cupremia poate fi scăzută). ┌─────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂȚI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂȚI │ ├─────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională cu │Participare fără restricții, cu obținerea de mijloace de - Disfuncția activității corticale; │ │ │ - CT cerebral (RMN); - Procese expansive cerebrale; Documentele medicale trebuie să obiectiveze: UȘOR DEFICIENȚĂ │Crize generalizate, convulsive sau nu, sub tratament psihoza epileptică, care pune în pericol viața persoanei GRAV │în cauză sau a anturajului său. Capitolul 8 FUNCȚIILE PIELII EVALUAREA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]
-
demențe atrofico-degenerative (demență senilă, demență în boala Alzheimer,boala Pick), boli care afectează primar, direct și selectiv creierul, caracterizate prin: - pierderea abilităților intelectuale suficient de severă pentru a interfera cu activitățile sociale și profesionale; - deteriorarea gândirii abstracte; - tulburări ale activității corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultăți construcționale; - modificarea personalității; - starea de conștiență clară. Demența presenilă-degradarea progresivă a funcțiilor cognitivă, volitivă și prosexică fară triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie) - se consideră demență presenilă atunci când tulburările apar după vârsta de 40-45 de ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261796_a_263125]
-
dominat de tremurătură ce declanșează spasme în musculatură opozițională, de o violență mare, degradare psihică, modificări biochimice (cupremia poate fi scăzută). ┌─────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂȚI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂȚI │ ├─────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională cu │Participare fără restricții, cu obținerea de mijloace de - Disfuncția activității corticale; │ │ │ - CT cerebral (RMN); - Procese expansive cerebrale; Documentele medicale trebuie să obiectiveze: UȘOR DEFICIENȚĂ │Crize generalizate, convulsive sau nu, sub tratament psihoza epileptică, care pune în pericol viața persoanei GRAV │în cauză sau a anturajului său. Capitolul 8 FUNCȚIILE PIELII EVALUAREA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261796_a_263125]