10,085 matches
-
descopere realitatea printre rânduri, să caute subtextul. Cartea are 21 de capitole: sunt 21 de fețe ale răului lumii și cea mai puternică legătură între ele este absurdul. Un narator sau, mai des, o naratoare anonimă consemnează scene de viață cotidiană. Lumea e schimbată, de nerecunoscut, în cel mai concret mod cu putință: munții dispar, căci totul trebuie să fie nivelat, fără relief, oamenii au nevoie de alte capete ca să trăiască mai departe, plasa de interdicții riguroase și permisiuni bine delimitate
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
o voce. Imobil, grav, Dieudonné Niangouna povestește o istorie africană de azi cu personaje și aventuri bizare, cînd comice, cînd neliniștitoare. Auzindu-l, privindu-l, avem sentimentul că în el se reunesc o clipă arhaicul focului circular și modernitatea aventurilor cotidiene. El e un totem al zilelor noastre și atunci mă gîndesc la Brook căruia, sunt sigur, i-ar fi plăcut acest eveniment african. într-un alt spațiu marginal, într-o pivniță de la mînăstirea din Villenuve des Avignon, Christine Dormoy pune
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
e că a se găsi pe sine e și mai important. însă, soluție admirabilă, actorul se rătăcește nu numai datorită colaborării, ci și a imperativului profesional de a-și împleti viața cu destine fictive căci, soluție subtilă, aici toate situațiile cotidiene se joacă în spectacol în relație cu scene din Hamlet sau Faust, Romeo și Julieta sau Livada cu vișini. în afara presiunii puterii, actorul se uită în personaj... cum să se regăsească? Există morala actorului, dar cel mai adesea el e
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
muncă și de viață impuse de dezvoltarea societății. Se urmărește prelungirea perioadei de viață activă, prevenirea proceselor degenerative ale organismului, a involuției unor funcții, datorate lipsei de solicitare, consecință a limitării mișcării și efortului fizic din procesul muncii și preocupările cotidiene ale omului contemporan. Dezvoltarea echilibrată (fizică și psihică), armonioasă și multilaterală a organismului, prelungirea vieții active generează preocupări și căutări destinate lărgirii și perfecționării gamei de activități preventiv - compensatorii și de fortificare destinate apărării sănătății și creșterii capacității de muncă
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
pot părăsi respectivele poziții; (3) stipularea acțiunilor care le sunt cerute, permise sau interzise participanților; (4) stipularea rezultatelor care le sunt cerute, permise sau interzise participanților” (Ostrom, 1986, pp. 5-6). De pildă, regulile pe care indivizii le respectă în viața cotidiană includ legile și codurile juridice, hotărârile de guvern, regulamentele interne din cadrul unor organizații private, precum și orice alte tipuri de acte normative emise de stat sau în cadrul unor organizații legal constituite. Atât regulile, cât și normele produc predictabilitate, cooperare socială și
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
departe de strategia zicalelor prin care înțelepciunea defensivă, tradițională, cocoloșește individul până la îndobitocire. * Zădărnicia - câtă desăvârșire spirituală, când toate pot dispărea ca să rămână acest gând al teoreticii divine. Faptul că în partea de lume civilizată cruzimea a dispărut din obiceiurile cotidiene ale individului dovedește că numai o parte a speciei va continua opera „progresului“, de care a priori ne credem contaminați. Astfel, numai unii dintre noi vor vedea sfârșitul definitiv, ceilalți vor rămâne convinși că omul va fi părăsit universul acesta
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
și să-și prelungească viața, în timp ce urmașii ard de nerăbdare să intre în posesia moștenirii. Sfat Înainte de a-ți pune pirostriile sfătuieștete și cu rațiunea, nu ține seama numai de îndemnul inimii. Trăinicie Traiul în comun, confruntarea cu dificultățile vieții cotidiene, creșterea și educația copiilor, toate acestea pun la încercări trăinicia vieții de familie. Dragoste și ură În această viață agitată și dură E prea puțină dragoste și prea multă ură. Inspirația În creația artistică inspirația nu vine în sprijinul celor
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
cursurilor de măiestrie. Se ating nivelele cele mai înalte ale performenței. întâlnirile muzicale, comunicarea directă, ședințele de lucru, cunoașterea reciprocă pe parcursul actului însuși al realizării artistice aduc bucurii atât muzicienilor înșiși, cât și publicului meloman, numeroșilor vizitatori ce alimentează fluxul cotidian, în parte internațional, al turiștilor. Aici muzica își dă întâlnire cu istoria, de-a-lungul secolelor de cultură europeană ale Transilvaniei; viața de zi cu zi a curs și decurge și astăzi sub semnul bunelor vecinătăți etnice locale. Sașii au plecat. Izgoniți
Academia muzicală de la Sighișoara by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9432_a_10757]
-
rapid, fără organicitate și, de cele mai multe ori, chiar fără reflexe urbanistice. Contradicțiile și tensiunile rezolvate în Occident într-o istorie urbană îndelungată au fost preluate aici aproape în simultaneitate și ele au determinat direct configurația spațiului, dezvoltarea lui, viața sa cotidiană și chiar aspirațiile asunse. Cel care, în final, i-a temperat excesele și i-a defrișat drumul, i-a construit fizionomia, i-a precizat psihologia și i-a conturat noua mitologie a fost Artistul: arhitectul, pictorul, sculptorul, graficianul, actorul și
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui criteriu axiologic. Dacă un scriitor se abate cumva de la norma apriorică a infirmității cotidiene și se dovedește un om de acțiune și o conștiință practică foarte dinamică, în mod subit calitatea inspirației lui este privită cu mefiență, iar vigoarea estetică a textului devine și ea suspectă. Sub incidența aceleiași vigilențe intră, conform unui mecanism
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
siccare) are, pe lângă sensurile "a usca", "a goli de apă" etc. și pe acela de "a plictisi, a irita"; evoluția semantică nu e foarte clară, dar semnificația este foarte veche, bine atestată în literatură și în dicționare. În italiana familiară cotidiană, replica mi secca "mă enervează; nu-mi place" este foarte frecventă. Italiana nu reprezintă, desigur, în momentul de față, o sursă de împrumut și de calc la fel de importantă pentru română ca engleza, dar contactul cu limba vorbită este foarte răspîndit
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
carte, realizînd unitatea ei romanescă; Gheorghe Crăciun nu scrie treisprezece "nuvele", ci tot atîtea fragmente dintr-un "roman autobiografic" în care obiectivul esențial este reconstituirea veridică a procesului devenirii scriitorului (omul "ridicat la putere"), trecerea ființei din structura existenței sale cotidiene într-un regim textual. Iar prima țintă a scriitorului este viața omului; fapt remarcat și altădată, proza generației ^80 recuperează banalul ca spațiu epic și, în același timp, ființa care trăiește în limitele acestuia. Devenit personaj literar, banalul se cere
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
de autor, restructurat în toate compartimentele sale, faptul de viață trecînd în text fără a-și pierde autenticitatea: persoanele de pe stradă sînt personajele textului, ceea ce este "efectiv" devine "fictiv", autorul trăind pe stradă "literatura" propriei sale vieți, cu acel "eroism cotidian, anonim și pedestru". Această raportare la banalul cotidian explică, într-o primă instanță, și titlul volumului; o conversație de pe trotuar, de pildă, este reluată în textul care "copie" astfel realitatea și, trecînd-o în literatură, o "legalizează", dar acea conversație, acel
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
Cronicar Seriozitatea plăcerii Numărul din iunie 2007 al Convorbirilor literare găzduiește o inspirată cronică a lui Antonio Patraș ("Moartea cotidiană") pe marginea volumului de poezie a lui Ioan Es. Pop, intitulat No exit. O citești cu încîntare și cu conștiința că ai sub ochi un text cu adevărat reușit, semn că autorul ei (Antonio Patraș) comunică afectiv cu poezia pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
găsit, parcurgînd mapele I. V. Socec de la Biblioteca Națională, fondul St. Georges, mai multe scrisori adresate de Iacob Negruzzi între 1917 și 1923 nepotului său, Jean Socec, librarul. Le reproduce în revistă fiindcă sînt foarte interesante ca document despre viața cotidiană în timpul Primului Război, ca analiză politică făcută de un conservator filogerman guvernului liberal intrat în luptă de partea Antantei și, nu în ultimul rînd, ca portret psihologic al epistolierului. Aflat în refugiu în Moldova natală, la moșia Lungani, scriitorul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
o mare învățătură: "cum să scriem, pentru a ajuta cu scrisul nostru la realizarea cât mai grabnică a socialismului în patria noastră" (ibidem, p. 150). Era de așteptat ca scriitorul să condamne formalismul și evadarea din realitate, să elogieze eroismul cotidian, chemările spre înălțimi, visurile care se împlinesc etc. Pentru "un artist al vremii noastre", adică al vremurilor din anii 1950, totul trebuie să se desfășoare "în limitele realismului". "Scriitorii nu se rușinează să învețe de la Balzac sau Tolstoi, de la Shakespeare
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
convingerea că adevărata solicitudine față de studenți constă în felul în care noi, ca profesori, reușim să facem trecerea de la cunoștințele noastre la problemele lor, de așa manieră încît ceea ce noi le putem da să-i ajute efectiv în experiența lor cotidiană. Raportul dintre teorie / cultură generală pe de-o parte și practică / învățămînt profesional pe de alta. Imperativul momentului pare a fi acela al unei formații profesionale care să-i faciliteze absolventului o inserție rapidă pe piața muncii. Drept care învățămîntul dispensat
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
intelectual și cît în tensiune erotică. Tonul lui Heidegger e senin și sobru, acuzînd o tentă protocolară și o ariditate ce ține neîndoielnic de uzanțele de adresare ale epocii, și chiar și atunci cînd îi mărturisește Elisabethei neliniștile și grijile cotidiene, frămîntările lui sunt bine ținute în frîu de crusta convențională a unor formulări neutre. Blochmann, la rîndul ei, scrie cu o afecțiune a cărei tonalitate e una precumpănitor amicală, nimic din timbrul vorbelor sale nedepășind pragul afectiv al unei camaraderii
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
transformă în depozit și nobilul meșteșug al cioplirii în manoperă de fierar-betonist. Numai că această mutație adîncă în practica artistică și această deplasare a interesului din cadrul cosmic și esențial în acela, aparent derizoriu, al produsului industrial și al gesticii umane cotidiene nu sînt nicidecum o abandonare a preocupărilor majore și cu atît mai puțin un act degradat. Dimpotrivă, ele constituie o formă de asumare a realului în toate dimensiunile sale și o tentativă de recuperare a reziduului într-un alt cîmp
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
contemporan și din nou rezultatul este remarcabil. Vava Ștefănescu a creat pentru sine și, în seara când am văzut eu spectacolul, pentru actrița Irina Wintze, o suită de partituri coregrafice, pornind, ca și în Dezastrele amorului, de la gestul mărunt, obișnuit, cotidian, învestit însă cu capacitate de expresie artistică. De astă dată însă, având ca parteneri artiști de forță evocatoare a suferinței, dar și a dragostei de viață, precum Ioan Pop, Anuța Pop, Voichița (ce rezonanță au și numele lor) Tepei, Ioachim
Cale coregrafică inedită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9527_a_10852]
-
de prin 1965, cu dese întoarceri în urmă, ajungând până la doi-trei ani după 1990, când este ucisă într-un hotel de pe litoral. Fundalul comunist apare din frânturi bine regizate, aducând contextul necesar. Romanul reprezintă foarte bine secvențe alternative din viața cotidiană: instantanee din copilăria anilor '60, viața în internatul unui liceu de provincie, viața unei tinere sportive (Leontina e baschetbalistă de performanță), viața unei studente la București, viața unei tinere activiste UTC, simulacrul de viață casnică. Partea cea mai interesantă ține
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
numit astfel după șoseaua ce urmărește estuarul fluviului Tejo până la vărsarea acestuia în Atlantic - propune muzici atractive, inteligente, deloc superficiale (chiar dacă eludează elitismul), din zona de interferență a jazzului mainstream cu forme evoluate de blues, rock sau pop. O demonstrație cotidiană, oră de oră, că un radio comercial poate să aibă succes, chiar fără concesii comerciale în plan estetic. Punctul maxim de interes este atins sâmbăta la orele prânzului, când se difuzează emisiunea Os Cariocas, dedicată deliciilor muzicale braziliene. Reconfortanta mixtură
Frânturi lusitane - Numere de înmatriculare și ambient muzical by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9556_a_10881]
-
al Caietelor e atins atunci când personajul, mască a scriitorului, "modifică realitatea imediată și, ca în teatrul antic, sonorizează adevărul intern" (excepțională observație!). Cioran este compus, aici, din trei proiecții, trei personaje legate, dar și disociate între ele. Primul e omul cotidian, cu viața sa personală, cu problemele obișnuite, mai rar expuse. și mai greu de văzut, de găsit e omul de adâncime, compus din pulsiuni și tendințe. El e acoperit, la Cioran, cu fraze și imagini disparate, contradictorii, în care criticul
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
forează pentru a-l găsi și dezvălui. Nu mai puțin importantă este a treia figură, masca cea mai groasă: imaginea despre sine a lui Cioran, felul atât de surprinzător în care el se prezintă în ochii cititorului. și fiindcă omul cotidian, efemer, lipsește de regulă din paginile Caietelor, obligația pe care Livius Ciocârlie și-o impune este aceea de a căuta, pe sub exhibițiile histrionice ale lui Cioran, tendințele omului adânc. Citindu-i în paralel cărțile publicate și aceste Caiete, realizăm că
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
proza Norăi Iuga. Ca și acolo, dar fără problematizarea, tensiunea emoțională și organizarea materiei după principiul dicteului automat, este vorba despre combustiile unui suflet pus în fața spectacolului vieții și a fascinantelor povești din lumea literaturii. În amețitorul ritm al vieții cotidiene, scindat între lumea reală și lumea fictivă, poeta este incapabilă să își găsească eul intim. Scopul final al poeziei, ultima patrie, devine până la urmă anticul îndemn la descoperirea propriului sine. O spune explicit autoarea într-un poem profesiune de credință
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]