1,450 matches
-
Versuri: Rodica Teșu Muzică: Rodica Teșu Moldovene, măi moldovene Joacă pîn pământu geme Că pe la Cotnari odată ... Se bea vinul din găleată Refren: Că Ștefan cel Viteaz, cel Mare Și el bea Cotnarul din pocale - II - Hai cu mine la Cotnari Să bem vinul din pocal Să uităm de răutate Și să ne iubim, mă frate Refren: Ridicați cu toți pocalu Și să trăiască Cornarul - III - Sus în deal pe Cătălina Să privim împrejurimea Struguri mari de tămâioasă De grasă și
?C?ntecul Cotnarului? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84086_a_85411]
-
fiarbă un clocot în caramel. Se servesc cu puțină frișcă pe deasupra. Fructe gratinate Un măr, o pară, două caise, un kiwi, un grapefruit roșu, struguri, căpșune, patru ouă, patru linguri de alcool, patru linguri de zahăr, patru linguri de vin Cotnari. Ungem o tavă cu unt în care punem fructele tăiate felii subțiri și dăm la cuptor timp de zece minute. Separăm ouăle de albuș. Batem spumă ouăle cu zahăr, adăugăm alcoolul, vinul și punem la fiert pe baie de aburi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Rom pe anul 2005 pentru "Podgoriile și vinurile României" (coordonator și autor); -Premiul de Excelență pentru realizări în domeniul cercetării științifice, conferit de Comisia de cultură a municipiului Iași (2006); -Premiul "Traian Săvulescu" al Academiei Române pe anul 2007 pentru "Podgoria Cotnari" (colaborator); -"Profesor universitar evidențiat", conferit de Ministerul Educației și Învățământului în 1987; -"Profesor emeritus" titlu conferit de Universitatea "Al.I.Cuza" Iași în 1997; -"Diplomă de onoare" conferită de Societatea Națională Română de Știința Solului în 1994; -"Diplomă de activitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1994), Prezența unor paleo-uscaturi intrasarmațiene în cadrul Vorlandului Carpaților Românești, Studii și cercet.de geogr., t.XLL. IONESI L., BARBU N. (1996), Considerații asupra genezei Câmpiei Moldovei, Studii și cercet.de geogr., t.XLIII. COTEA D.V., BARBU N. (1999), Vignoble de Cotnari, Rev. "Académie suisse du vin", nr.37. COTEA D.V., BARBU N., GRIGORESCU C.C., COTEA V.V. (2000), Podgoriile și vinurile României, Ed. Acad. Rom., București (605 p.). FLOREA N., BARBU N. (2002), Învățământul pedologic în universități, în "Știința solului în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
am terminat cursurile în 1949, urma să susțin Examenul de Stat (licența) în primăvara anului 1950. Întrucât pe lângă examenul oral, trebuia elaborată și o teză, prof.I.Gugiuman ... un admirator al podgoriilor și produselor bahice ... mi-a propus ca subiect "Podgoria Cotnari, studiu fizico-geografic". Prof. Mihai David (cum spuneam, îndepărtat din învățământul superior, dar încă prezent la Secția de Geografie, unde i se mai păstra biroul) ... auzind de proxima mea deplasare la Cotnari ... m-a rugat ca, la plecare, să trec pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și produselor bahice ... mi-a propus ca subiect "Podgoria Cotnari, studiu fizico-geografic". Prof. Mihai David (cum spuneam, îndepărtat din învățământul superior, dar încă prezent la Secția de Geografie, unde i se mai păstra biroul) ... auzind de proxima mea deplasare la Cotnari ... m-a rugat ca, la plecare, să trec pe la el să-mi dea o scrisoare pentru o binecunoscută persoană de acolo. Cum scrisoarea era adresată unei domnișoare (Terente) ... despre care mi-a spus doar că este o moștenitoare a celei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la plecare, să trec pe la el să-mi dea o scrisoare pentru o binecunoscută persoană de acolo. Cum scrisoarea era adresată unei domnișoare (Terente) ... despre care mi-a spus doar că este o moștenitoare a celei mai importante vii din Cotnari ... normal că pe loc mi-a sugerat ideea unui posibil mariaj ... benefic pentru ea în plan social ... benefic pentru mine în plan material. Tot mai exaltat de șansa ce mi se oferă ... ajuns la Cotnari și, apoi, în fața vilei Terente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
celei mai importante vii din Cotnari ... normal că pe loc mi-a sugerat ideea unui posibil mariaj ... benefic pentru ea în plan social ... benefic pentru mine în plan material. Tot mai exaltat de șansa ce mi se oferă ... ajuns la Cotnari și, apoi, în fața vilei Terente ... bat cu încredere la ușă. În timp ce îmi aranjam ținuta îmbățoșată ... ușa se deschide și apare o ... servitoare bătrână ... abia târându-și niște saboți ... care ... oarecum deranjată ... mă întâmpină cu "ce doriți"? Ofensat puțin de atitudinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
M-a surprins însă curajul ei și când m-am uitat mai bine la ea am văzut că este "al naibii de frumușică". La întrebarea cum se numește ... Ciopron Alexandrina ... mi-am dat seama că este fata fostului primar Vasile Ciopron de la Cotnari și nepoata episcopului Partenie Ciopron (Episcop al Romanului și Hușului). Mi-am zis că parcă-i un făcut să am de-a face numai cu odrasle de prelați (aluzie și la fata preotului de la Vrancea) ... Cum tocmai atunci regimul comunist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la contextul românesc. Apoi le-am prilejuit o Întâlnire cu Vasile Pavelcu În Aula Universității. „Ați venit să Întâlniți istoria psihologiei românești, nu-i așa?”, le-a zâmbit subțire aproape octogenarul profesor. Seara, la un pahar de vin dulce de Cotnari, știam că Îi plac vinurile dulci (doar un pahar, nu prea agrea reuniunile bahice) i-am creat, Împreună cu familia mea, o atmosferă de „intelectualitate ieșeană”, așa cum credeam eu atunci că ar trebui să se Înfățișeze un cărturar moldav unui coleg
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Alinei. Animator cultural fermecător și romantic, poet al conjuncturilor relevante, cronicar al Iașilor boemei superioare, dar și al Bârladului lui Cezar Ivănescu, acesta e Alexandru Tacu-Zeletin. Poezia lui e un album cu imagini de epocă, Îmbălsămate În vinuri rafinate (de Cotnari, de Bohotin, de Huși...). Scriitura alertă, fantezista, parodica, topârceniană. Mai lipsesc doar lăutarii și caleștile poetului demnitar Costache Conachi, spre a stârni, pe ulițele târgului, deopotrivă, admirația cititoarelor și praful (colbul) metafizic al podețelor de lemn domnesc: ,,Noaptea-și duce
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
aproape un mileniu de celebrul cântăreț al deșertăciunii. Umbră lui Îmbibata cu vin, ca remediu universal al tuturor angoaselor, se strecoară În condeiul poetului contemporan nouă și devine un fel de alter ego ce-și mângâie stăpânul cu Grasă de Cotnari. Înaromate cu licoarea lui Bachus, versurile devin zburdalnice. Întreaga carte este o zburdălnicie boema, un chef continuu, un chiuit Învățat În tinerețe, un zbor peste tragismul cotidianului teluric, prin ,,osuare unde pândarii beau În taine”. Însetat În permanență, ,,bea cerul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poate prea mică din suferință lor, mai ales a Alinei, o avem și noi. Toate amintirile pe care le avem Împreună, joggingurile, plimbările prin Grădină Botanica, pescuitul și baia pe care am făcut-o În iaz când am mers la Cotnari, plimbarea cu barca, filmele pe care le-am văzut Împreună și toate celelalte vor rămâne neuitate. Prietenia noastră a trecut că o primăvară care Începea să fie din ce In ce mai strânsă! Aceeași lozinca Îmi este Întipărita În minte, cea spusă de tatăl
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nouă - Dl. Iorgu Burghelea, iubitor al condeiului dar și al adevărurilor din viața muritorilor. Dar pentru adâncirea spuselor, dintr-o stație de tramvai, l-am rugat tot pe trăitorul momentelor evocate să le aprofundeze: „ Anii 1968-1969 la Deleni, localitate aproape de Cotnari, au fost edificatori mie că intelectual și cetățean al localității. Se știe, În existența atât de nesigură și imprevizibilă a poporului român, anul 1968 ne-a înviorat viața cu mutații surprinzătoare, lovind, Într-un fel, În bestiala ordine numerică numită
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Bătrânii Îmbrăcați În costume naționale s-au ridicat În picioare și au plâns. Gestul a fost repetat de Întreaga audiență. - Am cerut directorului Casei de cultură de la Hârlău să difuzam spectacolul la stația de radioficare cu aria de răspândire Între Cotnari și satul Poiana. În toate satele am trezit din inerție o lume reprimata de un sfert de secol. Spectacolul purta numele „Deșteaptă-te române!” Am fost reclamat la Iași pentru agitație contrarevoluționara de inspectorul școlar teritorial Vasile Tătaru, un obsedat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
română, a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale și la crearea unui sistem de învățământ românesc. Alături de școala din Șcheii Brașovului, au mai luat ființă și au funcționat școli asemănătoare la București (Școala de la Biserica Sfântu Gheorghe-Vechi, 1575), Școala Latină de la Cotnari (1561) etc. Învățământul în limba germană s-a dezvoltat în special în Transilvania, în urma răspândirii catolicismului și protestantismului, religii care s-au implicat decisiv în tipărituri, dar și în răspândirea ideilor din Occident. Astfel, prima universitate catolică s-a înființat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ridicarea nivelului de cultură a tinerilor ardeleni. Ființarea unor școli și a unor gânditori umaniști, precum și realizările acestora de ordin cultural, le regăsim în timpul domnilor Eraclide Despotul în Moldova și a lui Petru Cercel în Țara Românească. Școala latină de la Cotnari, amintită deja, a fost înființată în 1562, la inițiativa lui Iacob Eraclide Despotul (1561-1563). Instituția era coordonată de un profesor și director în același timp, Ioan Sommer, poet german de limba latină, care-și descrie activitatea pedagogică în lucrarea sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dar și negustorii, trebuiau să-și însușească cele patru operații aritmetice. Odată cu trecerea timpului sunt create școli de rang mai înalt, în care conținutul învățării este mai bogat și mai diversificat. În astfel de școli, ca, de pildă cea de la Cotnari, din secolul al XVII-lea, activitatea didactică se desfășura după o programă care studia gramatica limbii latine, retorica și dialectica, la care se mai adăugau lecții de religie și astronomie, de biologie și istorie, de aritmetică, geografie și fizică. În cadrul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
asemenea, începe să abordeze un nou domeniu al geografiei, acela al climatologiei, fiind promotorul studiilor de microclimatologie și climatologie urbană din România. Pentru început, elaborează, singur sau în colaborare, o serie de lucrări în care studiază: „Clima și microclimatele Podgoriei Cotnari” (1961), „Clima și microclimatele din zona satului Dumești Iași” (1961),”Microclimatele din zona orașului Iași și împrejurimi” (1962), „Clima și microclimatele din Depresiunea Onești Cașin” (1963) ș.a., în care, pune un accent deosebit pe rolul factorilor geografici locali (variația altitudinii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
1988), printre puținele dicționare geografice ale județelor României. Originile viticole și respectul pentru vin și vie îl determină să se aplece cu delicatețe geografică și modestie asupra celei mai renumite podgorii moldovene: „Contribution a la connaissance geographique du vignoble de Cotnari” (1978). Gândurile de peregrinare nu-i dau pace și își croiește loc prin „Drumeție prin țară” (1981). În același an, va publica un studiu istoric laborios “Mori de vînt în județul Vaslui la sfîrșitul secolului al XIX lea” în care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
climatologie urbană și microclimatologie, resursele energetice neconvenționale din România, alunecările de teren etc.); rezervații naturale din Moldova; prezentarea unor orașe din Moldova (Iași, Galați, Huși, Fălticeni, Suceava, Vatra Dorneiă și a unor sate cu semnificație turistică și economică (Humulești, Moșna, Cotnari, Mirceștiă. Alte teme importante din opera de informare și popularizare a științei a profesorului Ion Gugiuman sunt: potențialul turistic al Moldovei (județele Iași, Botoșani, Suceava, zona alpină din Carpații Orientali, Cheile Bicazului, Munții Călimani, Munții Bistriței, Munții Rarău, Ceahlău, muzeele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
istorii culturale ieșene ca o prezență de prestigiu, influențând cu forme specifice viața comunității. Se cuvine a aminti, înainte de toate, de existența celebrei biblioteci întemeiată de Iacob Despotul în secolul al XVI-lea. Studiul lui Ștefan Bârsănescu ("Schola latina de la Cotnari", București, 1957) o caracterizează ca pe o bibliotecă asemănătoare celor înființate pe la 1480 la Viena, Fontainebleau, Buda. Cercetătorul conchide: "Dacă această bibliotecă s-ar fi păstrat ca surorile ei din Viena, Paris etc., ar fi devenit prima bibliotecă în ordine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ar fi păstrat ca surorile ei din Viena, Paris etc., ar fi devenit prima bibliotecă în ordine istorică a Moldovei și chiar a întregii țări". La acest capitol se cuvine a adăuga și "Academia de la Suceava și Schola latina de la Cotnari", un volum esențial, cu acribie documentat, al lui Valentin Talpalaru. Istoria Moldovei din secolele următoare consemnează existența bibliotecilor marilor cărturari, așezăminte cu o încărcătură umanistă, ceea ce explică, în mare parte, valoarea informațiilor cuprinse în scrierile cronicarilor. Moldova și Iașul întrețin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Bicaz, Gheorghieni, Brașov, București. Unul dintre participanți enumeră localitățile în altă ordine, se pare ceea reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistrița, Năsăud, satele maramureșene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneț, Dragomirna, Sucevița, Gura Humorului, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești, Miclăușeni, Humulești, Tg. Neamț, Cotnari, Agapia, Văratic, Durău, Bicaz, Piatra Neamț. Temele, pe care Mihai trebuia să le urmărească și studieze în călătoria ce încheia clasa a VII-a de liceu, erau: Maramureșul - leagăn și cetate a românismului, „viața etnică” a Moldovei, avuțiile naturale românești și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de la Suceava, excursioniștii au urmat un periplu predominant literar, cu incursiuni în istorie, prin Fălticeni (N. Gane), Ipotești (M. Eminescu), Mircești (V. Alecsandri), Miclăușeni (Castelul Sturzeștilor, istoria liberalismului), Humulești (I. Creangă), Tg. Neamț (Cetatea Neamțului în istorie și creația epică), Cotnari (pătrunderea catolicismului în Moldova). Luni, 19 iunie. Mihai și însoțitorii lui au vizitat mausoleul poetului Vasile Alecsandri de la Mircești (jud. Roman) și au cercetat muzeul din casele bardului. S-a făcut apoi o lecție asupra operei lui V. Alecsandri. Elevii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]