1,458 matches
-
După Unire primește funcții importante în guvernul de la Iași (ministru la Departamentul Lucrărilor Publice, apoi la Finanțe și la Justiție). În 1861 abandonează activitatea politică și se retrage la una dintre moșiile sale. Mai predă, gratuit, lecții la școala din Cotnari și la liceul din Botoșani, iar în 1864 primește de la Mihail Kogălniceanu însărcinarea de a explica țăranilor legea rurală. Reacția lui M. este surprinzătoare, și Kogălniceanu e nevoit să intervină energic pentru a-l determina să renunțe la această activitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
exponatelor arheologice; - dotări pentru alimentație și agrement, corespunzătoare unui popas turistic în sistemul autonomiei locale. Obiectivele prevăzute în tema-program sunt condiționate de realizarea captării surselor existente și prospectarea altor izvoare, asigurarea perimetrelor de protecție, ameliorarea condițiilor rutiere Târgu-Frumos - Cucuteni - Băiceni - Cotnari. Victoria La vest de satul Victoria, în dreapta râului Jijia, se află un foraj ce debitează o apă minerală puternic sulfuroasă. Forajul este dispus în câmpia Jijiei inferioare, în apropiere de dealul Stânca (187 m) și Cotu lui Ivan (185 m
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Reformă și Contrareformă. Izvoarele istorice amintesc că în Valahia se pun bazele unui învățământ de înalt nivel; este și cazul apreciatei Schola graeca et latina de la Târgoviște, realizată cu concursul unor agenți ai Contrareformei. La fel, în Moldova, școala de la Cotnari a lui Despot-Vodă, rezultată din activitatea agenților protestanți, este o expresie a unei mișcări împotriva sistemului economic otoman. Acest umanism avea o tendință erudită și filologică, fără a fi de o „concepție antropocentrică laicizantă”. El propunea apelul la greacă și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase prelucrări: Cine este ea? după Bretón de Los Herreros, Porcarul și Măria Sa sau Dreptatea domnească după Lope de Vega, Fata de bancher după Jean-Louis Laya
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
și prunul chinezesc. Dintre soiurile de prun cele mai atacate sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Tuleu gras, Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode d'orăe, Galbene etc. Mijlociu atacate sunt soiurile: Stanley, Renclod verde, Bărdace de Cotnari, Washington. Mai puțin atacate sunt soiurile: Nectarina roșie, Centenar, Silvia, Renclod violet, Gălbioare și Rivers. Soiurile de prun se comportă diferit față de această ciupercă. Printre soiurile rezistente la această boală amintim: Tuleu gras, Renclod d'Altan, Renclod verde, Roșior văratic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lipind fructele între ele. Pachetele de fructe putrezite și mumifiate (zbârcite-uscate) rămân deseori atârnate de pomi și în timpul iernii (fig. 161). Dintre sourile de prun mai rezistente amintim: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Scoldur, Gras românesc, Anna Späth, Bărdace de Cotnari, Bosniace, Nectarina roșie, D'Agen, Tuleu dulce, Tuleu timpuriu,Ivan și Jubileu 50. Dintre soiurile cu atac puternic de monilioză cităm: Tuleu gras, Ontario, Washington, Timpuriu de Aiud, Victoria, Renclod, d'Altan. Soiul Stanley este foarte sensibil la infecțiile florale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu ciorchini cu boabe dese și albe sunt mai sensibile decât cele cu pielița groasă și boabe colorate. După E. Rădulescu și E. Docea (1967) soiurile sensibile sunt: Riesling italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Grasă de Cotnari, Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Chasselas rosă, Chasselas d'oră, Regina viilor, Fetească albă și Aligote. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați și distruși prin ardere. Importanță mai mare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și Bucium din județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele sunt mici, deformate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
constituind adevărate porți de intrare pentru ciupercă. Prevenire și combatere. Până în prezent nu se cunosc soiuri rezistente la atacul acestei ciuperci, iar dintre cele mai sensibile sunt: Chasselas d ′oră, Cardinal, Muscat Ottonel, Aligotă, Fetească albă, Fetească regală, Grasă de Cotnari, Riesling italian, Oporto, Merlot ( I. Mirică și col., 1989). Boala apare numai în viile neîngrijite,unde nu s-au aplicat stropiri conform recomandările stațiilor de prognoză și avertizare. 10.11. Boala petelor roșii (rujeola) Pseudopeziza tracheiphila Boala este destul de frecventă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze și lăstari se întâlnește rar și nu prezintă importanță deosebită. Transmitere-răspândire. Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr și M. Hatman (1960, 1962), rezultă că ciuperca se dezvoltă cu ușurință pe bobițele ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie, Afuz-Ali, Cadarcă. Mai rezistente sunt soiurile: Cabernet Sauvignon, Coarnă neagră etc. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în toamnele ploioase, viile să fie culese mai de timpuriu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a pătruns în tunelul subteran, dar nu a reușit să iasă de acolo deoarece ușile sau Închis și a rămas captivă un an. Dacă facem o analiză comparativă, constatăm că cele prezentate respectă liniile generale ale legendelor de pe Dealul Cătălina (Cotnari) sau din pădurea Tulburea (Blăgeș ti, jud. Bacău).Din afirmațiile localnicilor, completate cu literatura escatologică creștină, se constată că în ciclul sărbătorilor pascale se înscrie și "Pastele Blajinilor" sau "al morților", ce se celebrează la o săptămână după Paștele ortodox
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
aparținea costobocilor (celți dacizați, care în secolul III î.e.n. au format o coaliție celto germană, amenințând colonia greacă Olbia). Acest limes lam mai putea numi limesul de câmpie . El era susținut de o serie de cetăți ca cele de la Todirești, Cotnari, Ceplenița etc.. al doilea aliniament, mulat pe formele înalte ("holmuri") sau "cetățui", pe marginile abrupte ale platourilor structurale și pe reliefuri cuestiforme bine Împădurite spre nord, prezintă o diferență de altitudine față de primul de cca. 200m, ajungând astfel să depășească
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
istoric literar, prof. dr. Ioan Nuță a fost o prezență de seamă în viața culturală ieșeană, un profesor și cercetător de aleasă ținută. S-a născut la 15 septembrie 1937, în orașul Bălți, din Republica Moldova. A urmat studiile gimnaziale la Cotnari, județul Iași (19441948), Școala Normală „Vasile Lupu“ din Iași (19481955) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza“ Iași (1957-1961). După absolvirea facultății a fost repartizat la Școala elementară cu clasele I-VII din comuna Mogoșești, jud. Iași (1961-1965
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
A reprezentat România la concursurile internaționale „Juan Miro“Barcelona, la bienala de pictură din Kosice și la concursurile din Mexic, Brazilia și „Cagnes sur Mere“ - Franța. A fost, alături de artiștii Nicolae Matyus și Gheorghe Brădățeanu, autorul lucrării de artă de la Cotnari Iași - panoul decorativ monumental mozaical „Culesul viei“, în 1968. Echilibrat ca un clasic, cald și liric ca un perpetuum romantic, cutezător ca un adolescent, grav ca un filosof, Adrian Podoleanu a considerat pictura ca pe un dialog de suflet cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
iubit în diferite unități agricole de stat în fosta regiune Iași. Astfel: - Ca inginer șef organizează exploatarea pomicolă la Deleni - Hârlău; apoi ca director la Trust pentru exploatări pomicole Iași, Războieni, Răducăneni (1945-1975). - Organizează exploatările viticole din Bucium, Iași, șorogari, Cotnari, Răducăneni, Vaslui, Bârlad (1945-1975). - Organizează producție vegetală în unitățile din Iași, Miroslava, Popricani (1962-1973). - A ocupat numeroase funcții de conducere precum: șef de serviciu, inginer șef, director general la Trustutul Gospodăriilor de Stat (GOSTAT) Iași (1962- 1973), director la Întreprinderea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
care funcționează până la 1 august 1962, când este promovat ca director al trustului. În perioada cât a ocupat această funcție, până în februarie 1971, au fost organizate și restructurate cele mai mari plantații viticole din regiunea Iași: șorogari, Iași, Bucium, Răducăneni, Cotnari, care sunt mândria acestei părți a Moldovei. Din iulie 1975, până la pensionarea din 1980, lucrează ca director la IAS Popricani, unitate model în producția vegetală, legumicolă și pomicolă. După pensionare, deși a fost consultant în probleme majore ale agriculturii la
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Cerc de cultură istorică în cadrul experimentului UNESCO „Educația pentru pace prin cultură”. Dezbaterile din ședințele de cerc au fost adeseori urmate de activități practice la Muzeul de Istorie a Moldovei, de excursii pentru vizitarea monumentelor istorice de la Hârlău, Dobrovăț, Aroneanu, Cotnari, Hlincea, a șantierului arheologic de la Cucuteni - Băiceni și bineînțeles, a monumentelor orașului Iași. După cum se poate observa, istoria locală. Iașul cultural, vechi și nou, a fost o preocupare permanentă a noastră. Nu numai Iașul istoric, ci și Iașul literaturii. Ne-
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
parohia romano-catolică din Galați; - între anii 1957 până la 1958 vicar parohial la parohia romano-catolică din Siret, jud. Suceava; - între anii 1958 - 1960, vicar parohial la parohia romano-catolică din Hălăucești, jud. Iași; - între anii 1960 - 1967 paroh la parohia romano-catolică din Cotnari, jud. Iași; - între anii 1967 - 1990 paroh la parohia romano-catolică Suceava; - între 1990 - 1991 paroh la parohia romano-catolică Hălăucești, jud. Iași. - din anul 1991, paroh la parohia romano-catolică din Galați. 4. Nu cunosc date importante despre confrații care au avut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie.” Această vie a aparținut lui Melentie Balica, ctitorul bisericii Galata de Gios, pe care a închinat-o mănăstirii Schimbarea la față din Sinai. Iți atrag atenția răscolitorule de terfeloage și zidiri, să nu confunzi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Apoi ctitorul, din câte știu, mărite Spirit, nu s-a oprit aici.Sigur că da. La 27 mai 1640 (7148) voievodul Vasile Lupu face o danie bogată. Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere! - Stii sper că, odată cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Drept aceea, toate acele ocine de danie și de miluire care scriem: ...Frățileni...cu vecini și cu tot venitul, și satul Iurești, cu vecini, ce este în ținutul Lăpușna, cu tot venitul și șase părți din satul Sendreni,...vie la Cotnari...sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei (Nicolina), și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene...și satul Hlincea cu vecini și poslușnici...și vinăriciul de la Cetățuie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lângă Curtea domnească din Iași. Dania a fost făcută la 28 martie 1660 (7168) de către Stefăniță Lupu voievod pentru că prea cucerniciile lor aveau ce vinde, dar nu aveau dugheni. Spun asta având în vedere doar vinul provenit de la viile de la Cotnari, din vinăriciul din viile Cetățuii, mierea stupinelor, roadele câmpului și câte altele... - Parcă lipsește ceva din viața cucernicilor călugări de la Hlincea. - Stiu la ce te gândești, mărite Spirit, când spui asta. Te gândești că lipsesc oarece voroave de pâră la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în ținutul Iașilor. Jumătatea Movilenilor cu cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
istorii culturale ieșene ca o prezență de prestigiu, influențând cu forme specifice viața comunității. Se cuvine a aminti, înainte de toate, de existența celebrei biblioteci întemeiată de Iacob Despotul în secolul al XVI-lea. Studiul lui Ștefan Bârsănescu ("Schola latina de la Cotnari", București, 1957) o caracterizează ca pe o bibliotecă asemănătoare celor înființate pe la 1480 la Viena, Fontainebleau, Buda. Cercetătorul conchide: "Dacă această bibliotecă s-ar fi păstrat ca surorile ei din Viena, Paris etc., ar fi devenit prima bibliotecă în ordine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]