1,600 matches
-
cer frumos și senin, parcă spălat cu lacrimi decurând.. La horă Era de Sf. Maria Mare... Arșița nu mai contenea... Cerul neclintit, rămânea senin și limpede ca lacrima. Soarele nu atinsese cumpăna cerului, când tot satul se adunase în bătătură crâșmei lui Șmil. Voioșia era mare; toți se bucurau de sărbătoarea Maicii Domnului. Dar mai ales, ritmul drăcesc al sârbei nu slăbea deloc. Crâșma lui Smil-jidanul, cum i se spunea, era așezată pe malul râpei, în marginea de miază-noapte a satului
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
senin și limpede ca lacrima. Soarele nu atinsese cumpăna cerului, când tot satul se adunase în bătătură crâșmei lui Șmil. Voioșia era mare; toți se bucurau de sărbătoarea Maicii Domnului. Dar mai ales, ritmul drăcesc al sârbei nu slăbea deloc. Crâșma lui Smil-jidanul, cum i se spunea, era așezată pe malul râpei, în marginea de miază-noapte a satului. Crâșma, cu ferești zăbrelite, cu păreți afumați și tavan boltit, veche ca biserica... nu se știa cine și când a ridicat-o... Deasupra
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lui Șmil. Voioșia era mare; toți se bucurau de sărbătoarea Maicii Domnului. Dar mai ales, ritmul drăcesc al sârbei nu slăbea deloc. Crâșma lui Smil-jidanul, cum i se spunea, era așezată pe malul râpei, în marginea de miază-noapte a satului. Crâșma, cu ferești zăbrelite, cu păreți afumați și tavan boltit, veche ca biserica... nu se știa cine și când a ridicat-o... Deasupra tejghelei lungi, din scândura de fag, și mâncată de vreme, atârnau șiraguri de covrigi uscați, sărați și pastramă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
răsturnăm? La altă masă, câțiva au cântat până la răgușeală... „Patru boi, cu lanțu‟n coarni“, ori „Radu mami‟ Radule“... S-au răcorit, au tras un pui di somn cu capu pe masă, și au luat-o de la căpat. Vuiește bolta crâșmei lui Șmil, de tresar gărăfile cu zghihară și frâncușă, pe mesele de scândură de brad. La o altă masă, niște bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de tresar gărăfile cu zghihară și frâncușă, pe mesele de scândură de brad. La o altă masă, niște bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
anii tinereții lor și la tânăra mlădiță a satului, acești flăcăi de nădejde. „Satu‟ va dăinui în veci“, murmură un bătrân, strivind o lacrimă în colțul ochiului. „Veșnicia la sat s-o născut!.. da, da..!“ și oftând se întoarse în crâșmă să-și stingă oful. Ciubotele flăcăilor tropăiau greu și înfundat, prin colbul de pe toloacă, iar fetele săltau gingaș, abia atingând pământul. Dar, cel mai cu foc juca Lisandru a‟ Zenoviei... Băiat „din flori“, n-a știut nicodată cine-i tatăl
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Tudor, când își desprinse privirea de pe norul de praf, din depărtare, și deschise pumnul, în palmă ținea un firicel de floarea „nu-mă-uita“. - Bine, bine, dom‟șorule... om mai vorbi noi! crișcă printre măsele Lisandru, și se grăbi să intre în crâșmă. „Sî duci să-și înece în rachiu rușânea..!“ șopteau gurile pizmașe, în urma lui. Și, pătruns de ură, care-i intra încetul cu încetul în inimă, în tot trupul, dar și acoperit de rușine... intră în crâșmă ca o furtună, murmurând
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
grăbi să intre în crâșmă. „Sî duci să-și înece în rachiu rușânea..!“ șopteau gurile pizmașe, în urma lui. Și, pătruns de ură, care-i intra încetul cu încetul în inimă, în tot trupul, dar și acoperit de rușine... intră în crâșmă ca o furtună, murmurând: - Tot a me‟ ai să cii, fa Anucă! Trântind ușa de perete, mare cât un mal, podelele scârțâiră jalnic sub greutatea pasului său, și se opri lângă tejghea. În crâșmă lăutarul le suspina din gură și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și acoperit de rușine... intră în crâșmă ca o furtună, murmurând: - Tot a me‟ ai să cii, fa Anucă! Trântind ușa de perete, mare cât un mal, podelele scârțâiră jalnic sub greutatea pasului său, și se opri lângă tejghea. În crâșmă lăutarul le suspina din gură și din vioară, la ureche, bătrânilor, cântece vechi, neauzite... neascultate, din alte vremuri, care bucurau dar și întristau sufletul... Era atâta jale în cântecul lui, că-ți frângea inima, sufletul, de piatră să fi fost
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ușor ca untdelemnul. Împinse încet păhărelul mai la o parte, duse la gură clondirul, și dădu pe gât mai bine de jumătate... apoi, trânti sticla de tejghea de se făcu țăndări. Ca un fior trecu prin toți cei înghesuiți în crâșmă, la acel ceas de Duminică și de Sfânta Maria Mare. În crâșmă se făcu o tăcere deasă, s-o tai cu cuțitul. Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul... toți tăceau, parcă muțiseră. „Di cânili turbat, trebuie să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
gură clondirul, și dădu pe gât mai bine de jumătate... apoi, trânti sticla de tejghea de se făcu țăndări. Ca un fior trecu prin toți cei înghesuiți în crâșmă, la acel ceas de Duminică și de Sfânta Maria Mare. În crâșmă se făcu o tăcere deasă, s-o tai cu cuțitul. Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul... toți tăceau, parcă muțiseră. „Di cânili turbat, trebuie să te ferești... ori, să-l omori!“ gândeau ei o vorbă veche, și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
afurisăști niș‟odată, dragu‟ moșului, omu‟ să cadi să nu cie didisubtu‟ copacului... cari‟i prost șî nu înțălegi! .. Omu‟ să cati în mintea lui rânduiala șî s-o priceapă!.. Lisandru îl asculta încruntat ca să-i prindă înțălesul vorbelor. În crâșmă, se făcu tăcere. Înțepător, fumul de tutun se lățea în aburi groși deasupra meselor; sătenii își lungeau gâtul, către cei doi. Flăcăul simți că i se clatină lumea sub picioare. În ochii lui scăpără o căutătură ciudată... sălbatică. - Nu, nu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
măsele, cu aburii băuturii suiți la cap... Di ci să bagă dom‟șoru Tudor întri noi...! Anuca tot a me‟ a să cie... să știu, că fac moarti di om! ..mârâi el cu ochii însângerați ca la câine turbat. În crâșmă se lăsă o tăcere ca de mormânt; toți schimbară priviri înspăimântate... în aer pluteau întrebări fără răspunsuri. Feciorul Zenoviei, a ridicat capul încet către bătrân, dar nu s-a încumetat să-i cate în ochi. Simțea că în albastru acela
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se uita la gura bătrânului, și îi asculta vorbele ca pe un descântec, și, ca un izvoraș îi susura în inimă un fel de liniște, un fel de mângâiere; el însă, tot pe-a lui o ținea... și, ieși din crâșmă ca un vârtej. Bătrânul bătu aerul cu palma, murmurând în barbă: - Prostia n-are rânduială, și de-aceia nu te poți înțălegi cu dânsa. Prostu‟ nu intră pe poartă, o faci pi grozavu‟ sărind gardu‟!.. În pragul crâșmei, ecoul vorbelor
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ieși din crâșmă ca un vârtej. Bătrânul bătu aerul cu palma, murmurând în barbă: - Prostia n-are rânduială, și de-aceia nu te poți înțălegi cu dânsa. Prostu‟ nu intră pe poartă, o faci pi grozavu‟ sărind gardu‟!.. În pragul crâșmei, ecoul vorbelor Anucăi încă mai pluteau în aer... „ai să mori mâncat de lup!“, înmărmurindu-l. ... Un pâlc de căldărari au răsărit ca din pământ, la crâșmă, să se bucure și ei de sărbatoarea zilei. Bărbați pletoși, bărboși, cu ciubotele
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Prostu‟ nu intră pe poartă, o faci pi grozavu‟ sărind gardu‟!.. În pragul crâșmei, ecoul vorbelor Anucăi încă mai pluteau în aer... „ai să mori mâncat de lup!“, înmărmurindu-l. ... Un pâlc de căldărari au răsărit ca din pământ, la crâșmă, să se bucure și ei de sărbatoarea zilei. Bărbați pletoși, bărboși, cu ciubotele cu tureatca tare și înaltă, cu pantaloni și jachete de catifea, cu vipușcă la pantaloni lată de două degete, cu pană de păun la căciulă... pășesc mândri
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori, norocul!.. Bogatul visează mai multă bogăție... săracul să scape de sărăcie... dorințe, speranțe, dar nu le știu. Și, iată că ele, țigăncile, știu tot... și-ți spun tot!... Lisandru, în pragul crâșmei, rămase înmărmurit. La piciorul scării, răsări o țigancă cu arginți în plete, oacheșă, stăpânindu-l numai cu ochii. Oacheșa se repezi înaintea lui, căutându-i sufletul și zbuciumul, și dintr-o dată îi zise... - Hai, frumosule... să-ți gâcesc!.. să-ți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
toți... trandafirii! CANDIDATUL NEVOTAT -Rău erai și fără cinste, Pentru ce-ai mai candidat? -A fost vre-un cinstit pe liste? Și fraierii i au... votat! GRADE Arzi, la multe grade...plus, Pentru-a scrie poezie; Scrii și tu, la crâșmă sus, Și-arzi! La... grade de ,,tărie’’! VAI DE ...STEAUA NOASTRĂ! Din prima stea în Carul Mare, E-a cincia roată la căruță! O mai zărim cât o...steluță Perdantă-des și ...căzătoare! LACRIMĂ DE SFÂNT...TALENT Biet artist, vinde tablouri
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ne va necheza un cal. Sburătorul din poveste va avea identitate, Consecvent cu mine însumi te voi implora, zburând, Timpul ne va da, iubito, gramul de eternitate Și-am să te iubesc asiduu, răsărind și înserând. Toți vecinii strânși la crâșmă ne vor admira plecarea, Cu un vin de buturugă vom semna un ultim zvon, Nimeni nu va înțelege graba noastră și chemarea, Doar un preot o să plângă, printre psalmi, într-un amvon. Cristian Lisandru Ca o femeie despletită, neliniștea... 94
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
și cârciumile cu tonomat de pe Western, Normandie și 3rd Street. Tipii cu care am stat de vorbă erau majoritatea obișnuiți ai barurilor, sugative diurne gata să se gudure pe lângă autorități sau să flecărească și cu altcineva în afară de obișnuiții convivi din crâșme. Când le-am cerut detalii, am obținut doar pure fantezii: practic Betty Short încercase să-i agațe pe toți, exact ca-n textele din presă sau de la radio, în perioada când ea era de fapt în Dago, cu Roșcatul Manley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de calibrul 45, boxuri care le atârnau la bandulieră. Firmele fluorescente se aprindeau intermitent: Flame Klub, Arturo’s Oven, Club Boxeo, Falcon’s Lair, Chico’s Klub Imperial. În spaniolă Boxeo înseamnă „box“, așa că m-am dus mai întâi la crâșma aia. Mă așteptam să fie întuneric, dar am pătruns într-o încăpere strălucitoare, plină de marinari. Mexicance pe jumătate goale dansau pe bar, cu bancnote prinse în ața chiloților tanga. Muzica de marimba de la tonomate și fluierăturile publicului umpleau maghernița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care o așteaptă pe M. „O aștepți de mult?“ „De o oră!“ „Nenorocitule, faci de ocară tagma bărbaților! Nu trebuie s-o mai aștepți nici un minut și ai să vezi că va fi prima la Întâlnire. Hai mai bine la crâșma lui nenea Iancu să ne stingem setea de cunoaștere practică!“ „Hai!“ (seara) O colegă cu ochelari, deșirată ca o Rosinantă slabă, se ține după mine după ce ieșim de la ora de curs. În stația de tramvai de la Colței, Adriana M. mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să privească răsăritul soarelui din spatele unei livezi de măslini și să vadă crearea lumii. Sau să treacă prin fața unei turme de oi și să știe cu absolută certitudine că nu era prima oară când trăia. Sau să stea la o crâșmă dintr-un sat, sub o boltă de viță-de-vie, cu brânza, salata și vinul În față, și să audă În urechi urletul viscolului În pustietățile polare. Le cânta fetelor dintr-un fluier pe care Îl făcuse singur dintr-o rămurică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vin, vorbeau de serviciul activ, vocile li se făceau sonore, stridente, pe măsură ce ziua înainta, vegetau aici fiindcă nu mai știau încotro și nici de ce-ar fi trebuit să se apuce, iar Fritz și Kurt își luau noaptea tații de la crâșmă, bărbați care tunau și fulgerau, parcă-i lovise turbarea. În schimb, tatăl lui Felix își zicea mai nou „fabricant“, deși până nu demult fusese un simplu meșter care supraveghea munca, îmbrăcat într-un halat de lucru maro și cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
prompt. Dar mama nu mai citea horoscopul, începea să dispară treptat, treptat din percepția noastră, fără nici un fel de regret, fără să-i fi observat cu adevărat retragerea. Și întocmai ca tatăl ei, care acasă era un ratat și la crâșma muncitorilor, un domn, și mama se dădea în exterior drept o doamnă foarte rezervată, iar în interior - o servitoare care se descurca perfect în gospodărie, așa cum văzuse că făceau slujnicele în București. Dar în ambele ipostaze trecea aproape neobservată, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]