3,263 matches
-
de voință autentică a personajelor de a îndrepta lucrurile, dădeau legi, născoceau programe, inventau scenarii, transpirau emoționați cînd depuneau coroane de flori ce costau sute de milioane de lei la sărbătorile naționale și, în spatele lor, la nici douăzeci de metri, crăpau de foame în curtea orfelinatului de la Arcul de Triumf copiii cărora nimeni nu le mîngîia creștetele cu dragoste, sau cu milă, cel puțin ... Dar și noi aveam propria noastră problemă și uneori mă sufocam de durere că nu pot face
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
explic logic tot ce întreprind oamenii de sex opus sau cum funcționează pisica noastră. În fond, ce mai contează, când oricum nu mai e timp decât pentru lucrurile cu adevărat esențiale? Poate că nici obiceiul zgomotos al vecinului de a crăpa lemne la orele de odihnă nu m-ar mai deranja. Un lucru mai bun decât acest update general din anul 2012 nici că se putea să ni se întâmple! La o adică, până și în cazul în care el nu
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
Se-alege grâul de neghină? Replica istorică atribuită viteazului nostru precursor, într-o situație-limită similară celei de azi, se arcuiește la final, metamorfozându-se din afirmație într-o întrebare retorică: „Bucuroși le-om duce toate?” Riscăm priviri furișe prin portița crăpată spre un viitor apropiat incert și tânjim după un final fericit, ca-n basmul cu visul de o sută de ani. Oricum trece. Dar am vrea să mai stăm puțin... Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG Benissa, Spania iunie 2012 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
reținut!.. „Dacă cumva-și amintește? Cu ochii-i țintă pe mine. Popa-mi pare că-i pornit: Stau smerit cum e un sfânt; Of!.. și la ora care vine, Bâta s-ar opri în oase. De pe cap...mi s-ar crăpa, Mă temeam că pielea mea Căci bastonul ridicase. Mă făcea pe loc, grămadă, Dacă el m-ar fi pocnit, Văd că popa e pornit; Mă strecor și ies în grabă, Drac nebun...de maimuțoi! Ce mi-ai făcut din țigară
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > PRINDE CLIPA NEMURITOARE Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 537 din 20 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ,,PRINDE CLIPA NEMURITOARE Se crapă zorii, sticlos e cerul, Multă zăpadă și aspru gerul . Iarna-n splendoarea ei argintie-i Ca în frumoasa-ți copilărie ! Ți-aduci aminte? De dimineață, Erai pe schiuri, bujori în față, Erai cuminte și mă urmai, Îmi cereai sfatul, mă
PRINDE CLIPA NEMURITOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357613_a_358942]
-
scapi de gânduri, idei și ură, Admiră munții, codrul, izvorul, Ți le-a dat ție, Mântuitorul!. Și-apoi e timpul, lumea să știe Cum cânți Natura în poezie! Pe foi condeiul, lasă-l să zboare Și . Prinde clipa nemuritoare!” . . . Se crapă zorii, sticlos e cerul, Multă zăpadă și aspru gerul. Iarna-n splendoarea ei argintie-i Ca în frumoasa-ți copilărie! ". . . =3 FEBRUARIE 2005=Poezie ,,dictată” de Îngerul meu păzitor. Parcă ieri mămuca ne învăța rugăciunea: ,,Înger îngerașul meu, roagă-te
PRINDE CLIPA NEMURITOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357613_a_358942]
-
pot admira reginele creștine și prințesele orientale împovărate de adevărate comori din catifea și brocat, mătase sau țesături cu fir de aur, ornate cu giuvaerurile corespunzătoare, care cântăresc adesea multe kilograme. Cu siguranță, suveranii și războinicii din realitate ar fi crăpat de ciudă la vederea imitatorilor lor de astăzi, adevărați eroi de film istoric. Dar cine poate verifica dacă, spre exemplu, porfira și vizonul voievozilor din filmele lui Sergiu Nicolaescu au avut un corespondent real în rutina Curților Princiare? Se zvonește
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
sfâșâi pergamentul strălucitor și mușc direct, animalic, din aluatul cu gust rafinat.” Și astfel, o mână de oameni trăiește “războiul altora... Se aud și mitralierele, antiaeriana. Împușcături, mine explodând, împușcături și iar bombe... Atacul ăsta va ține toată noaptea. Se crapă de ziuă, vin peste noi zorii cei grași ca lapții morunului.” Și iarăși, se caută un vinovat, care nu poate fi altul decât Laila. Lucrurile încep să ia o întorsătură “horror”, sinistră, de coșmar. Dantelăreasa “stă peste mormanul de arme
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
friptură ne poate transforma în rechini. Iar în oceane este haleală, căcălău, scuzați de vorbă proastă... - Hai, bagă! Io, primul! Oceanele se umplură urgent de rechini care provocară uimire chiar și printre mai vechile exemplare ale speciei. Erau uriași și crăpau fără încetare tot ce le apărea în fața. Din disperare, rechinii adevărați se sinuciseră, lăsându-se devorați de noii veniți a căror cruzime nu avea încă un termen de comparație. Dar, fatalitate! Oceanele se goliră și ele de hrană, iar acum
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
îngândurat. Au început să apară zorile. Peste puțin timp soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului și razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iunie. Puteai foarte ușor să bagi palma mâinii printre crăpăturile formate în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
dor Să-ngroape crunt această țară Și se-nălța adânc din pietre Un urlet roșu ascuțit Un apus negru mohorât Curgea pe lucruri și pe sate Pe păsările care-n haos Se surupau dezagregate Materia curgea pe sânge Oasele îi crăpau țipând Ca la-nceput în elemente Căzând în haos rând pe rând Și începea un fel de ceață Ce-nchega lumea și-o ducea Un fel de mână din adâncuri Purtând o roșie lalea Se-adunau pietrele în ziduri Și
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
totuși împăcarea doar pe la colțuri sapă Vulcanul unor gânduri în tâmplă mi se zbate, Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă Pădurile nebune se-ntorc la mine toate Și-n fiecare piatră singurătatea crapă Iar visele trecute în vară-s încrustate. Când printre nori apatici deschisă-i câte-o trapă Se gudură-nserarea spre ultimele sate ... George TEI București mai 2013 Referință Bibliografică: George TEI - INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) / George Tei : Confluențe Literare
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
să meargă în fața bărbatului nici azi, în mileniul 3. Începând cu cel mai mic dintre băieți, gospodina spală, pe rând, fiecare copil pe picioare, apoi îl unge cu unt de casă. Pe vremea copilăriei mele, umblam desculți și ne mai crăpau călcâiele. Mai târziu, cu ocazia cursurilor de Reflexologie, am aflat cât de benefic este să umbli desculț pe pământ sau pe nisipul plajei. Lângă casă sau la umbra unui pom era pusă masa rotundă asemănătoare cu “masa tăcerii” a lui
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
a fost dat ca slugă la niște bătrâni și muncea destul pentru o simbrie mică. Stăpânii mâncau singuri în casă, niciodată împreună cu sluga lor. Când și când, îl mai chemau în tindă și-i dădeau ceva de gustare, să nu crape de foame. Chiar și de Paște, ei mâncau în casă cozonaci și ouă scrise, iar lui îi dădeau doar mămăligă cu lapte acru. Se înțelege, pentru aceste stări de lucruri, băiatul simbriaș începu să-i pizmuiască, căutând prilej de răzbunare
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
fără vârstă și... stingher. Orbecăiesc cu palmele pe un geam de gheață; ce mică-i casa astăzi: monumentul meu de lacrimi și o fostă viață. Anotimpurile acum o tot condamnă, nu se mai întorc nici păsări plecate astă-toamnă. Vatra e crăpată, nu-i nici miros de pâine, ascult cum plânge lanțul fostului meu câine. Vară, tu, cu lungi vacanțe, nu are rost ca să mai vii, eu am rămas un țurțure, să știi! Și picur printre anii acestor zile reci pășind, pășind
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
voce, dăltuită de Cel de Sus, cu mare artă în străluciri diamantine. Cântecul ei nu e doar cântec. Este o zicere dumnezeită cu știința izbucnirii tunătoare în fulguieri de fulger. Este o cântare ca o picătură de apă pe buza crăpată de sete. Este o alifie bună de pus la rana sufletului. Este. Există. Imperial, glasul ei lasă fiecărui ascultător un fragment trăit de viață. Viața ca un dar. În mijlocul săptămânii trecute, către prânz, ochii mei s-au bucurat copilărește, când
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
doctor, iar vracii au pierit, dar nici ca să te vindeci nu ai chef de loc că zilnic ai motive să îți sporești durerea; îți supurează rana, o lași să sape-adânc și inima ți-o cerți de-ar fi, măcar, să crape! femeie, ai o problemă, o mare problemă! problema ta sunt eu și-om suferi de-a pururi, că de aceeași boală vom fi bolnavi mereu... Referință Bibliografică: femeie, ai o problemă! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665
FEMEIE, AI O PROBLEMĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358822_a_360151]
-
oferindu-i, fripți pe plită, cu sare, Iasminei. Iasmine râdea de plăcere și îl lăuda, lucru care pe el îl umplea de bucurie. Chiar dacă mama mai bodogănea oarecare vreme, doar ea era cu spălatul rufelor, nu?... Avea mâinile sângerii și crăpate din pricina clătitului lor în apa rece ca gheața a pârâului. La capătul urcușului spre liziera pădurii se oprise. Jos se auzeau voci răstite. Alfi își rărise urletele, apoi, printr-un scheunat prelung, dăduse de înțeles că fusese lovit ca să tacă
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
de-atunci În iarna ce întârzie să vie, Mi-aduc aminte de copilărie, Când se-nălțau troienele cât casa, Nea orbitoare, moale ca mătasa; Cu uriașii oameni de zăpadă Înțepeniți solemn ca la paradă, Cu geruri și zăpezi - geruri de crapă pietre, Cu gânduri adunate lângă vetre, Cu casele pitite sub cojoacă, Cu pomii încărcați de promoroacă, Cu-arome de gutui și mere coapte, Cu glas de urători voioși în noapte. ........................................................ Ograda este mai mereu deșartă, Doar vrăbiiile se mai iau
TROIENELE DE-ATUNCI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358922_a_360251]
-
cu aceeași ardoare. Deseori trimiteam articole și poezii la ziarul din Baia Mare, la „Gazeta Literară” din București sau la „Tribuna” din Cluj. Multe dim acestea au fost publicate spre bucuria „autorului”! Ne duceam, împreună cu soția, iarna, pe o vreme de crăpau lemnele de frig, la un cenaclu din Satu Mare, condus de poetul Petre Got. Desigur, nu ocoleam nici Baia Mare, unde eram atras sufletește de cenaclul „Nord” - înființat de mine, de poetul Vasile Radu Ghenceanu și pictorul Mihai Olos. George ROCA: În
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Am auzit că muntele-i pustiu, Am auzit că podul peste ape S-a sfărâmat sub pasul tău târziu Și muntele așteaptă să se crăpe. Nu știu dacă dorința mea-i absurdă, Nu știu dacă pământu-i din pământ, Nu știu dacă aleargă sau doar zburda Tomnaticele frunze, care sunt Pe buzele-mi și pe urechea-mi surda. Nu pot sinele meu să reclădesc, Nu pot
ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358984_a_360313]
-
august 2016, Constantă Sursa foto: #Alexandru #Darida #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Am auzit că bolta-i mai aproape,Am auzit că muntele-i pustiu,Am auzit că podul peste apeS-a sfărâmat sub pasul tău târziuși muntele așteaptă să se crape.Nu știu dacă dorința mea-i absurdă,Nu stiu daca pământu-i din pământ,Nu stiu daca aleargă sau doar zburdăTomnaticele frunze, care suntPe buzele-mi și pe urechea-mi surdă.Nu pot sinele meu să reclădesc,Nu pot s-aduc
ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358984_a_360313]
-
pe care o știam doar de pe sticlă. Mă privește ca pe un obiect. Are picioarele din gât, o coafură trăsnet și un kilogram de fard pe pomeți, amestecat cu pudră într-un strat de cinci centimetri de aproape că se crăpa toată tencuiala atunci când zâmbea. Își alege o poziție artistică, picior peste picior, și ia microfonul în mână. - Trei, doi, unu.... aud undeva în spatele luminilor și a camerelor de luat vederi. - Bine ați venit la emisiunea noastră! Stimați telespectatori, în seara
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
Știți... din prima zi când s-a născut a fost vioi, iar când va crește mare... va alerga ca viforul și-o să va poarte ca gândul... În timpul cât părintele Marin povestise că-I “fătase iapa” gradul de sergent, Pandelică a crăpat ușa puțintel, iar privirea nu și-a mai luat-o de la chipul Didinei, care stătea la o măsuță în fața rafturilor cu băuturi și frunzărea o revistă, când cei de alăturea de el au izbucnit în râsete și aplauze. Readus cu
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Un câine și-a mușcat fără veste stăpânul; instanța a dat câștig de cauză părții vătămate și a dispus evacuarea agresorului Câinele a rămas fără
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360351_a_361680]