3,019 matches
-
bucurați.“ Atât cele de pe pământ, cât și cerul se bucură și slăvesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos „Cerul și pământul (bis), în cântec răsună, / Îngeri și oameni (bis) cântă împreună.“ Colinda „Trei crai“ prezintă secvența biblică a venirii magilor. Cei „Trei crai de la Răsărit“, călăuziți de o stea au mers să-l caute pe Iisus ca să se închine Lui și să-I ofere daruri. „Trei păstori“ este colinda ce înfățișează atât păstorii ce au fost anunțați de îngeri că s-a născut
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
realizată dintr-un material nobil, se poate călătorii în spații intergalactice, într-un fel, unic, sigur și secret, ca pe un Car Ceresc. Această Stea, împreună cu cele opt Coloane Luminoase, există în atelierul meu de creație, undeva în Munții Piatră Craiului; ele au rolul de a face medierea energetică între cer și pământ, între oameni și zei, între spațiul sublunar și spațiul supralunar, între demoni și îngeri, între piramide și alte obeliscuri existente în lume, si nu în ultimul rând între
DESPRE COLOANA SOARELUI DE VIS SI CALATORIILE MELE ATEMPORALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357694_a_359023]
-
eu versuri sumbre-ți dăruiesc Și îți dedic aleasă poezie, L-auzul ei păsări în zbor bocesc Și-n noapte se aprinde o făclie. Zâmbind tăcută cu privirea-mi dai Dulci mângâieri, dorinți-ascunse Pe tronul meu tu muză mă pui crai, Scriindu-ți doruri nepătrunse. Pașii noștri limpezi se-așează în trecut Ei se aud în treacăt, în noaptea de demult. Noi coborâm din ceruri în albul așternut Scriind iubirea noastră pe-a foilor tumult. Venind eu după tine să te
NOAPTEA DOMINOULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350670_a_351999]
-
în oranj; Pagini despre fotbal, 1987 Scaunul singurătății; roman, 1987 Casa de la miezul nopții; teatru, 1994 O corabie spre Bethleem; 1997 Zeul ploii; nuvele, 1997 Rapid nu oprește în gările mici, 1999 Amantul marii doamne Dracula; roman, 2001 La umbra crailor de ghindă; Convorbiri cu Mihai Ispirescu, 2001 Asfințit de Europă, răsărit de Asie, roman, 2004 Jurnal cu fața ascunsă; jurnalul romanului Asfințit de Europă, Răsărit de Asie, 2004. Punți prăbușite, 2003 Mergeam prin stropii mari de ploaie, ocolind băltoacele, gândind
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
cu duhul țarini de trupuri muritoare - // Ia-mi mâinile și fă-le în palme, crăpătură / În care să coboare duhovnicii din rai, / Ia-mi inima și fă-o, în ruga lor, prescură, / Cu milă să ne-mpartă lumina lor de crai - // Ia-mi, Doamne, tot cuvântul, litania, și versul, / Și fă-mă zugrăveala ce numai Tu, o știi, / Icoană ce așteapta din cer, să-i vină mersul, / Să stea-n aceeași strană, plângând pentru cei vii -/ 30 ianuarie 2008”. Un adevăr
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
de litere din București. Pasionat de trecutul istoric, a făcut săpături la castrul roman de la Rucăr (Scărișoara), la Cetățeni și Cotenești. A publicat documente ale istoriei Rucărului și Câmpulungului, în reviste de întindere națională și locală, precum Revista arhivelor, Piatra Craiului și Muscelul nostru. În anul 1909, la Tipografia "Gh. N. Vlădescu" din Câmpulung a publicat culegerea "Documente de la Arhivele statului", unde fusese de altfel funcționar, precum și lucrările "Crucea jurământului" și "Ocolnița satului Rucăr". Cea din urmă fusese întocmită de popa
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359503_a_360832]
-
în față condus de un Vultur bicefal (cu capete de om - “Yig and Yang”) pornit la drum lung... “prin dragoste, în lume, dincolo de lume spre un alt cer...” Nu m-am înfricoșat de mărimea lor, treceau doar pe deasupra Munților Piatra Craiului din Nord în Sud spre gurile Dunării, iar în urma lor apăru sub Boltă neagră proaspăt colorată cu albastru de Prusia un nor roșu-cenușiu, din care au ieșit Cinci bouri mari și roșii argintii ce păreau a fi niște zimbri blânzi
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
în Târgu Mureș, locuiește în Sibiu, este absolvent al Licelui de Muzică din Târgu Mureș, în prezent membru al Ansamblului Profesionist „Cindrelul” din Sibiu, a lansat un CD cu titlul „De cine mi-i dor și drag”, cu Grupul Instrumental „Crai Nou” din Alba-Iulia. Muzica este pasiunea vieții sale, este solist vocal, genul preferat fiind doina: „Codrule cu frunza verde” și „De ce duc eu dorul tău.” La Festivalul Văii Gurghiului a interpretat cântece din zona Sibiului. Cristian Pomohaci s-a născut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
a vedea concret cum se poate materializa ea între doi tineri care se plac și simt nevoia de a fi împreună mai mult decât dacă ar fi simpli colegi sau cunoștințe. - Cris, nu fac caz de proasta ta reputație de crai care nu dorește o relație cu o fată decât dacă are ceva de obținut de la ea. Când scopul este îndeplinit, persoana respectivă nu mai prezintă niciun interes pentru tine și abandonezi relația fără niciun regret. - Cine mi-a făcut un
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
mai scriu, dar nu uit să “trăiesc în viitor” și să scriu despre sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane. Uneori cred că trăiesc doar prin “Coloana soarelui de vis”, într-un dublu-personaj, unul real, pe pământ, în Munții Piatra Craiului închis în “temnița îngerilor”, altul fictiv, la orizontul Misterului în Unu...în Doi...în Trei...și în 8 la puterea și ordinul divin 64 de “Stele arzătoare cu opt raze”...într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane... Ziua
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (2) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360386_a_361715]
-
Nu-i nici o vrăjitorie! Sunt cu adevărat prințesă! Voi ajunge pe tronul țării! Să-mi pregătiți înscăunarea! - Visezi cam departe... Dar tu chiar miroși frumos! - o pipăi el pe șolduri. - Ia-ți ghearele, nesimțitule! Astea-s pentru un fecior de crai! - Ha, ha, ha! Ai uitat că sufletul tău ne aparține? - Dar nu și trupul! - Ca să-ți luăm sufletul, îți vom silui trupul! - Să vă puneți pofta-n cui! Când eram urâtă, fugeați de mine, iar acum îmi dați târcoale? Voi
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
în ținută-s în vizor și ochii noștri îi încondeiază ... Dinescu e un măscărici de talent. Oțil - are o vorbă de rușine cusută pe nădragi. Lazarus - creier stors de fufe și scorneli. Isărescu - e proteză la o economie ciungă. Țânțăreanu - crai obosit de caznă. Oprescu - chirurg de șandramale. Drăgulescu - salt cu ațâț de palmă la capră. Irinelul cu boașe bătucite de metrese. Tolea - o coșcogea cu tomberon, la pârnaie. Miculescu - uluială, oblojeală, opinteală și cârcală. Diaconescu OTV, șiret cu salt fabulos
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359623_a_360952]
-
dragostea se vinde ca o marfă, iar cumpărătorii se aleg dintre bărbații în vârstă cu buzunarul plin: „S-a scăldat mereu în bani/Ca afacerist de marcă;/ Azi, la șaptezeci de ani,/Vin fetițele să-l stoarcă.” (Nicolae Bunduri, Un crai bătrân, p. 44). Intențiile matrimoniale și cele mai serioase se izbesc de calcule financiare care-l opăresc pe îndrăgostit: „Voiam să fie-a mea stăpână,/ Dar când am mers la tatăl ei,/Mi-a spus; „nu-mi cere-a fetei
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
nor, Nu e un român mai mare, Glasul tău sfâșietor E al neamului ce moare Fără tine, domnul lor! De durere și-ndurare Ce n-o cer dușmanilor, Nu-i durere grea mai mare Decât cea de trădător, Tu, mărite crai de frunte Cu glasul potopitor Izbești muntele de munte, Fiu de om îndurător Pe drumeag de tragedie La răscrucea rănilor, Baci de oi în pribegie, În exod cu stâna lor, Nu ai lacrimi câte lacrimi Verși în vers tulburător Și
TU, MĂRITE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359258_a_360587]
-
în curtea Afroditei, de a năvăli peste ea, peste trupul ei fierbinte de femeie tînără și cu fundul mare, deși frumoasa lui vecină era slabă și deșirată, cu sînii abia schițați și cu șoldurile nedezvoltate, dar în mintea lui de crai bătrîn Afrodita trebuia să fie ca un portocal înflorit, iarba era udă de rouă, nopțile erau reci, iar el ieșise turbat din căldura casei și se înfiorase de răceala care îi sporea tensiunea interioară, se proptise cu fruntea de gardul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
deschid sufletul, să pun pe hârtie gândurile și speranțele adunate departe de cei dragi, în lumea aceea de mulți râvnită, apoi am descris drama care-o trăiesc și dezamăgirile care m-au așteptat acasă. Am scris și în publicația suceveană ,,Crai nou”, cum este și ce stări sufletești ai când treci ,,de la condei la șurubelniță și de la catedră la șantier” sau cum ,,în telefon auzeam cum bate inima mamei”. Am scris și în „Meridianul românesc”, publicația diasporei române din Detroit, statul
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
Maici care-l plânge, îl așteaptă și-l caută; căreia i se spune că fiul ei nu a murit ci este viu, s-a însurat cu mireasa sa, Biserica (definită nu ca instituție ci ca adunare a creștinilor) - fiică de crai pe-o gură de Rai. În plan socio-politic, teoria resemnării se destramă. Ciobănașul spune așa: ”și de-a fi să mor”, adică doar în cazul în care complotul e încununat de succes, lasă un testament. Ceea ce nu înseamnă deloc că
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
argint. Iar la aceasta a fost martor însumi domnia mea, mai sus-scrisul Ștefan voievod, și mitropolitul nostru, chir Theoctist, și panii noștri: pan Duma a lui Brae, p(an) Manoilă, pan Stanciul, pan Vlaicul pârcălab, pan Goian vornic, pan Micu Crai, pan Lazea, pan Albul, pan Hodco al lui Crețu, pan Isaiia de Nea(mț), pan Stețco Dămăcuș, pan Petrică a lui Iachim, pan Cozmițea, pan Ion Bucium, pan Buhtea, pan Fetio, pan Sacâș spătar, pan Iuga vistier, pan Tador ceașnic
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
-i Luna, sus prin suflet fericită-n veșnicie, Trai iubit în chei de aur într-al evului din veste, Bolta cerului-i regină, vers cu laur, nimb cu ie, Luminează-nsigurată, dar zâmbește, o crăiasa albă este... Printre templele mărețe, munților crai singuratici, Luna-i pasărea măiastră într-un zbor celest, zidire, Pinii, care cred în tine, cresc spre cer visând tomnatici, Și-n amurgurile serii sui cu flori de colț, iubire. Crengi în noapte-ndoliate cu durere-n vijelie Unduiesc în
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
curtea Măriei Sale:”Împărat slăvit e codrul,/ Neamuri mii îi cresc sub poale,/ Toate înflorind din mila/ Codrului, Măriei Sale.” Chemarea la dragoste conturează un ideal de puritate, identificat cu însăși vârsta de aur a vieții omului, copilăria:” Hai și noi la craiul, dragă,/ Și să fim din nou copii,/ Ca norocul și iubirea/ Să ne pară jucării.” Motivul norocului, identificat cu fericirea pământeană, se regăsește în multe versuri erotice eminesciene, inclusiv în finalul poemului Luceafărul, cu funcție identificantă pentru condiția de ființă
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
existat, pentru ca ulterior versurile să demonstreze că sufletul poetului există în totul și-n toate de pe cuprinsul pământului românesc: A existat numai o țară frumoasă La o margine de mare Unde valurile fac noduri albe Ca o barbă nepieptănata de crai. Si niste ape ca niște copaci curgători În care luna își avea cuibar rotit. Și, mai ales,au existat niște oameni simpli Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Sau mai simplu: ciobani și plugari Cărară le
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Muzeul Bucovinei, Crai Nou Suceava, Inspectoratul Județean Școlar Suceava, Bibliotecă Bucovinei “I.G. Sbiera”, Primăria comunei Udești, Asociația Culturală „Mircea Motrici”, Centrul Cultural “Unirea sub Oadeci” Udești, Bibliotecă Comunala “Constantin Ștefuriuc” Udești, organizează ediția a XX-a a Festivalul-concurs de literatură „REZONANTE UDEȘTENE” , în
Liviu Florian Jianu: Festivalul-Concurs de Literatură „Rezonențe Udeștene” 2015 – Lumea lui Fed () [Corola-blog/BlogPost/339426_a_340755]
-
mare poet, Eminescu, acestuia i-a fost dedicată o poezie a unui alt mare poet , Marin Sorescu, care spune: “A existat numai o țară frumoasă/ La o margine de mare/ Unde valurile fac noduri albe./ Că o barbă nepieptănata de crai./ Și niște ape ca niște copaci curgători/ În care luna își avea cuibar rotit./ Și, mai ales, au existat niște oameni simpli/ Pe care-i chema : Mircea cel Bătrân,/ Ștefan cel Mare,/ Sau mai simplu : ciobani și plugari,/ Cărora le
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
de la Pascalopol, pentru familia sa anemiată și debilă, motivând că nu poate face apel la părinți denaturați. Critica literară l-a așezat pe Stănică Rațiu în galeria ariviștilor. Criticul Pompiliu Constantinescu l-a plasat alături de Gore Pirgu, eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Caragiale. Forța principală a acestui personaj este demagogia paternității, precizând că scopul căsătoriei este procreația, motiv pe care-l invocă atunci când se desparte de Olimpia, după ce furase banii bătrânului Giurgiuveanu, pentru că Olimpia nu i-a
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
franci de la Pascalopol, pentru familia sa anemiată și debilă, motivând că nu poate face apel la părinți denaturați. Critica literară l-a așezat pe Stănică Rațiu în galeria ariviștilor. Pompiliu Constantinescu l-a plasat alături de Gore Pirgu, eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Caragiale. Forța principală a acestui personaj este demagogia paternității, precizând că scopul căsătoriei este procreația, motiv pe care-l invocă atunci când se desparte de Olimpia, după ce furase banii bătrânului Giurgiuveanu, pentru că Olimpia nu i-a
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]