2,854 matches
-
Era expunerea unui naționalism constructiv, a unui spirit nou, fără atacarea altor partide și fără vreun element de inspirație cuzistă. Era mărturia de credință a unei noi generații. Corneliu Codreanu a acceptat-o cuvînt cu cuvînt". Această confesiune a lui Crainic revelează idealizarea tînărului erou legionar și a atracției exercitate de intelectualii dreptei antidemocratice prin forța curentului militant legionar. Italia mussoliniană îl fascinează pe Crainic pentru că este întreprinzătoare, pentru că se bizuie pe Antichitate și exaltă tinerețea. Tinerii legionari întruchipează, fără îndoială
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a unei noi generații. Corneliu Codreanu a acceptat-o cuvînt cu cuvînt". Această confesiune a lui Crainic revelează idealizarea tînărului erou legionar și a atracției exercitate de intelectualii dreptei antidemocratice prin forța curentului militant legionar. Italia mussoliniană îl fascinează pe Crainic pentru că este întreprinzătoare, pentru că se bizuie pe Antichitate și exaltă tinerețea. Tinerii legionari întruchipează, fără îndoială, acest transfer al modelului. Obsesia antisemită îi unește pe studenții în drept de la Universitatea din Iași, care se organizează încă din 1919. Mișcarea se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și se prezintă la alegerile din 1932 și 1937. Ei se apără în fața acuzațiilor de terorism și stigmatizează terorismul de stat care este practicat asupra militanților lor. Asasinarea lui Duca, în 1933, atrage după sine arestarea mai multor legionari. Filosoful Crainic este acuzat de incitare la moarte, iar legionarii sînt judecați de tribunalul de război. Procesul ucigașilor se desfășoară într-o atmosferă incandescentă. Garda de Fier, înscrisă oficial ca organizație politică, se consideră înșelată și evoluează spre un climat de violență
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Procesul ucigașilor se desfășoară într-o atmosferă incandescentă. Garda de Fier, înscrisă oficial ca organizație politică, se consideră înșelată și evoluează spre un climat de violență, transformată în mistică, în jurul lui Codreanu, care se îndepărtează în parte de mișcarea intelectualului Crainic, promotorul statului etnocratic și creștin. "Eu visam un naționalism creștin scrie acesta în Memoriile sale și am luptat ani în șir pentru a-1 insufla spiritului tinerilor. Însă în locul lui s-a dezvoltat această monstruozitate a crimei. [...] în locul martorilor unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spiritului tinerilor. Însă în locul lui s-a dezvoltat această monstruozitate a crimei. [...] în locul martorilor unei credințe erau glorificați asasinii. Mistificarea barbară a creștinismului și a naționalismului nu putea să mă lase indiferent." în 1933, la Institutul de Teologie unde predă Crainic, majoritatea studenților aparțin Legiunii. Cîțiva ani mai tîrziu, patriarhul Miron Cristea va uimi un vizitator francez, pe pastorul Clavier, care călătorea în România ca responsabil al unei misiuni ecumenice pentru Faith and Order: "De altfel, Miron Cristea nu vorbește aproape
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu trebuie să i se întîmple nici un rău favoritei? Alte tabere de vacanță sau de muncă sînt instalate pe terenurile aparținînd domeniului regal, cum ar fi o anumită tabără de la Predeal." Această toleranță a regimului în privința legionarilor este confirmată de Crainic care-1 consideră pe Codreanu, după 1933, ca fiind "tînărul șef al mișcării politice, orgolios cîteodată, adulat de guvern, agreat de camarilă, cultivat de național-țărăniști și pe deasupra adorat ca arhanghel de către legionari". Represiunea, atunci cînd aceasta se manifestă, îi costă scump
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un mediu regional și internațional pe care regalitatea nu-l mai stăpînea. Prin temperament și prin convingere, Carol II nu este un democrat. El se arată sensibil la atacurile împotriva democrației parlamentare lansate de legionari și de teoreticienii lor N. Crainic și Nae lonescu -, de tradiționaliștii conservatori poetul Goga și profesorul Cuza, de tehnocrații corporatiști. Formularea filosofiei legionare și-a aflat în Crainic teoreticianul, cel care leagă din nou spiritualitatea ortodoxă de cultura națională, cruciada antisemită și respingerea liberalismului occidental, o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
democrat. El se arată sensibil la atacurile împotriva democrației parlamentare lansate de legionari și de teoreticienii lor N. Crainic și Nae lonescu -, de tradiționaliștii conservatori poetul Goga și profesorul Cuza, de tehnocrații corporatiști. Formularea filosofiei legionare și-a aflat în Crainic teoreticianul, cel care leagă din nou spiritualitatea ortodoxă de cultura națională, cruciada antisemită și respingerea liberalismului occidental, o grefă perfidă, un produs de import prin imitație, fără viitor. Convingerea și speranțele politice ale lui Crainic însuflețesc spectacolul oferit de tinerimea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legionare și-a aflat în Crainic teoreticianul, cel care leagă din nou spiritualitatea ortodoxă de cultura națională, cruciada antisemită și respingerea liberalismului occidental, o grefă perfidă, un produs de import prin imitație, fără viitor. Convingerea și speranțele politice ale lui Crainic însuflețesc spectacolul oferit de tinerimea universitară de după război. "Calificativul creștin apare în viața universitară prima dată după război notează Crainic. Este primul contur spiritual care dă viață generației noastre." Ceva s-a schimbat însă, ceva care impune o reînnoire a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
respingerea liberalismului occidental, o grefă perfidă, un produs de import prin imitație, fără viitor. Convingerea și speranțele politice ale lui Crainic însuflețesc spectacolul oferit de tinerimea universitară de după război. "Calificativul creștin apare în viața universitară prima dată după război notează Crainic. Este primul contur spiritual care dă viață generației noastre." Ceva s-a schimbat însă, ceva care impune o reînnoire a tradiției: "Este adevărat că înainte de război acest respect (pentra Biserică) avea o nuanță pur naționalistă. Biserica era considerată ca un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care aparține trecutului, ci o putere vie și actuală". Această reînnoire ortodoxă este un fel de grație, în timp ce Europa trăiește cele două drame ale individualismului capitalist democratic și ale colectivismului comunist, în fapt două manifestări ale dramei materialismului. Proiectul lui Crainic constă în a asocia tradiția culturii istorice românești, care s-a dezvoltat în Biserică, cu modelul fascist. Programul său este expus în Statul etnocratic (1936). Legea lui Hristos este legea statului, România este statul etnic al românilor iar statul este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a lungul întregii istorii naționale. Politica etnică presupune creșterea numărului românilor din teritoriul țării, prin schimbul de populații cu țările vecine, prin repatrierea românilor din America și prin colonizarea pămînturilor retrase evreilor. Desprinderea de capitalism și corporatism definește orientările economice. Crainic refuză utopia comunistă și păstrează proprietatea privată care stimulează inițiativa individuală. Respingînd liberalismul, el devine avocatul încadrării acestei inițiative într-un sistem profesional. Programul, care se deschide cu legea lui Hristos, se încheie cu reafirmarea legii după care statul etnocratic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se deschide cu legea lui Hristos, se încheie cu reafirmarea legii după care statul etnocratic este un stat moral. Cum nu există alt criteriu al Binelui decît criteriul creștin, statul etnocratic este un stat creștin, aflat sub tutela regelui. În vreme ce Crainic organiza proiectul statului etnocratic, revista Gîndirea îl completa cu articole consacrate ortodoxiei, românismului și monarhismului, pentru a arăta, în septembrie 1939 spre exemplu, că "monarhia nu a reprezentat doar o funcție politică a statului, ci și în același timp o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autorității puterii cu etica națională garantată de Biserică. Legătura realizată de Manoilescu între alianța cu Germania și apărarea tradiției bizantine se afla la ordinea zilei. Într-un articol din mai 1941, publicat în revista Gîndirea și intitulat " Patria noastră ecumenică", Crainic pledează pentru o asemenea orientare: Germania, putere amicală și neutră, protectoare a Constantinopolului, putea garanta acest centru religios al popoarelor ortodoxe... CAROL II JOACĂ ȘI PIERDE Un climat mobilizator și exaltat care vorbește de renaștere, dar care se află în legătură cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fără să facă obiectul unei dezbateri publice. Acțiunile regelui din 1937 și 1938 compun un decor spectacular și urmăresc să pună capăt tuturor îndoielilor. Spre exemplu, acestea ar putea fi rivalitatea și denunțurile survenite între ideologii și maeștrii gîndirii N. Crainic și N. lonescu ale căror proiecte fundamentale nu diferă mult. Primul dintre ei, după încarcerarea sa în 1933, la oarecare distanță față de discipolii săi legionari, apropiindu-se de dreapta cu aura unui conservatorism rezonabil și nesîngeros. El negociază cu naționalistul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de bătrînul Cuza de la Iași, în ciuda moliciunii pe care i-o reproșează primului și a sterilității intelectuale a celui de al doilea. Colaborarea dintre Goga și Cuza, care va fi folositoare pentru Carol II, este pusă la punct prin intermediul lui Crainic. El pretinde că ar fi descoperit atunci, cu surprindere, circulația ajutoarelor financiare venite din Germania în sprijinul acestei noi formațiuni... lonescu este acuzat că ar fi reprezentantul în România al IG Farben Industrie, că s-ar plimba într-o mașină
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
anturajul, influența soției, concedierea șefului Statului-Major, generalul lacobici în favoarea generalului Șteflea. Antonescu nu face nici o mișcare: el vrea o angajare totală de partea Germaniei și rămîne convins că problema Transilvaniei va fi rezolvată de Hitler în favoarea românilor. Extrema dreaptă și Crainic se felicită pentru faptul că România și-a redresat imaginea în fața germanilor. Crainic merge chiar în Reich în primăvara lui 1942: "Deosebitele fapte ale soldaților noștri au atins sufletul german notează Crainic bucuros. Cînd am fost în Germania în primăvara
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
face nici o mișcare: el vrea o angajare totală de partea Germaniei și rămîne convins că problema Transilvaniei va fi rezolvată de Hitler în favoarea românilor. Extrema dreaptă și Crainic se felicită pentru faptul că România și-a redresat imaginea în fața germanilor. Crainic merge chiar în Reich în primăvara lui 1942: "Deosebitele fapte ale soldaților noștri au atins sufletul german notează Crainic bucuros. Cînd am fost în Germania în primăvara lui 1942 pentru probleme legate de cinema, am găsit aici o atmosferă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rezolvată de Hitler în favoarea românilor. Extrema dreaptă și Crainic se felicită pentru faptul că România și-a redresat imaginea în fața germanilor. Crainic merge chiar în Reich în primăvara lui 1942: "Deosebitele fapte ale soldaților noștri au atins sufletul german notează Crainic bucuros. Cînd am fost în Germania în primăvara lui 1942 pentru probleme legate de cinema, am găsit aici o atmosferă de nerecunoscut. Adolf Hitler însuși dăduse ordin ca toate actele de bravură ale armatei noastre să fie aduse la cunoștința
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
era Antonescu". La revenirea în București, filosoful împărtășește impresiile sale Conducătorului, apoi se lansează într-un turneu de conferințe în Ardeal, Banat, Basarabia, Bucovina și Moldova. La București, se pun bazele Asociației germano-române în vederea întăririi legăturilor dintre cele două țări. Crainic este vicepreședintele acesteia, împreună cu Rădulescu-Motra și Gheorghe Brătianu. Și, cu toate acestea, Antonescu are, încă din toamna lui 1942, îndoieli în privința capacității germanilor de a bate armata lui Stalin. Contraofensiva sovietică este lansată la 19 noiembrie. Forțele germane împreună cu aliații
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care cred în noua Europă hitleristă. Revista Gîndirea, spre exemplu, care își deschide paginile pentru dreapta anilor '30, se angajează ferm de partea Germaniei și exprimă cu forță respingerea bolșevismului, ca și refuzul față de democrațiile occidentale. La fel ca și Crainic, și Radu Gyr începe, în 1943, să pledeze în coloanele Gîndirii pentru transfigurarea românismului. Crainic vorbește despre ortodoxia românească și funcția sa europeană, în alternanță cu teologul Dumitru Stăniloaie. Această susținere ideologică explică fără îndoială energia depusă de Antonescu pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dreapta anilor '30, se angajează ferm de partea Germaniei și exprimă cu forță respingerea bolșevismului, ca și refuzul față de democrațiile occidentale. La fel ca și Crainic, și Radu Gyr începe, în 1943, să pledeze în coloanele Gîndirii pentru transfigurarea românismului. Crainic vorbește despre ortodoxia românească și funcția sa europeană, în alternanță cu teologul Dumitru Stăniloaie. Această susținere ideologică explică fără îndoială energia depusă de Antonescu pentru apărarea armatei și a oamenilor săi împotriva unei anumite indiferențe germane. Antonescu, fiind sigur de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
inaugurat în 1948. Studiul limbii ruse devine obligatoriu începînd de la 11 ani și pînă la facultate, sînt valorificate influențele slave asupra limbii române, ortografia este slavizată, intelectualii cosmopoliți sau fasciști sînt urmăriți. Scînteia lansează atacuri împotriva intelectualilor cosmopoliți. Brătianu, Giurescu, Crainic, poetul Blaga, sociologul Gusti și alții sînt arestați. Cenzura interzice, în iulie 1946, aproape două mii de cărți și reviste; totalul lucrărilor și textelor interzise se ridică la opt mii în 1948. Istoricii noii școli, Roller de exemplu, își exprimă admirația
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
episcopilor greco-catolici. Printre ei, Brauner, un prieten al lui Pătrășcanu: el a creat un institut de folclor, după 23 august. Condamnat la 12 ani de detenție, el devine în închisoare un mare compozitor. Se cîntă aici pe versuri de Nichifor Crainic, se cîntă în stil gregorian sau pe ritmuri îndrăcite de muzică populară sau chiar pe melodii turcești. În închisoarea din Pitești, Brauner cînta Béla Bartok. Asupra modului ales pentru eliminarea lui Pătrășcanu, Zilber se exprimă dur dar simplu, afirmînd că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1993; Des larmes et des Saints, Paris, L'Herne, 1986; Le Crépuscule des pensées, Paris, L'Herne, 1991; Le Livre des leurres, Gallimard, Arcades, 1992. Istrati, Panait; Rolland, Romain, Correspondance (1919-1935), în Cahiers Panait Istrati, Valence, Fundația Panait Istrati, 1987. Crainic, Nichifor, "George Coșbuc, poetul rasei noastre", în Gîndirea, mai 1935; "Ortodoxia", în Gîndirea, ianuarie 1937; "Elogiul lui Octavian Goga", în Gîndirea, iunie 1941. Creangă, Horia, 1892-1992. Centenar Horia Creangă, Uniunea Arhitecților din România, București, 1992. Eliade, Mircea, Les Hooligans, Paris
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]