1,671 matches
-
la fel, indiferent că-i cerea bomboane sau bani ca să meargă în tabără: „Nu-i de nasul nostru“. Marinel se născuse într-o familie în care sărăcia era și o răzbunare. „Crapii e pentru ăia“, zicea bunicul când nu mâncau crapi, ci chitici plini de oase cu mămăligă. Iar grasa de tanti Sofița râdea și confirma ceea ce spune bătrânul: „Lasă viața așa, mă, Marinele, cu crapi să se îmbuibe ăia!“. Fiindcă toți o aprobau cu un surâs complice, Marinel a crescut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care sărăcia era și o răzbunare. „Crapii e pentru ăia“, zicea bunicul când nu mâncau crapi, ci chitici plini de oase cu mămăligă. Iar grasa de tanti Sofița râdea și confirma ceea ce spune bătrânul: „Lasă viața așa, mă, Marinele, cu crapi să se îmbuibe ăia!“. Fiindcă toți o aprobau cu un surâs complice, Marinel a crescut cu credința că se ascundea un rău în tot ce era gustos și că bomboanele, curentul electric și crapii aveau să facă la un moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Lasă viața așa, mă, Marinele, cu crapi să se îmbuibe ăia!“. Fiindcă toți o aprobau cu un surâs complice, Marinel a crescut cu credința că se ascundea un rău în tot ce era gustos și că bomboanele, curentul electric și crapii aveau să facă la un moment dat diferența. Ei se salvau prin calicie, iar pe toți „ăia“, pe care nici nu va apuca să-i cunoască, avea să-i ia dracu’ foarte curând. Până și zicătorile pe care le învăța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în total 86 de lei și 15 bani. Domnul Arvinte s-a muncit toată după-amiaza să priceapă ce mâzgălise chelnerul din prinosul celor patru clase primare ale sale, dar nu reușea să citească nici cotlete de vițel, nici saramură de crap și nici fleici de porc, ci schintre toată ziua. Parcă dinadins pentru a-l înnebuni de cap pe domnul Arvinte după cincizeci de ani, chelnerul caligrafiase atent fiecare literă, astfel că pensionarul a rămas cu privirea ceasuri întregi, ca hipnotizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
astăzi acest pod te impresionează și îți dă siguranță. Siretul era apa noastră de scaldă. Nu aveam o apă tot atât de cristalină ca Ozana lui Creangă dar era, în unele momente, un adevărat fluviu. La picioarele podului oamenii prindeau pești mari, crapi și somni. Eram uimiți noi, cei din clasa I-a, când în Siret a fost prins un somn mare, mai mare decât Doamna Învățătoare. Când am ajuns să citesc cartea Amintiri din copilărie a marelui povestitor Ion Creangă, îmi imaginam
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
astăzi acest pod te impresionează și îți dă siguranță. Siretul era apa noastră de scaldă. Nu aveam o apă tot atât de cristalină ca Ozana lui Creangă dar era, în unele momente, un adevărat fluviu. La picioarele podului oamenii prindeau pești mari, crapi și somni. Eram uimiți noi, cei din clasa I-a, când în Siret a fost prins un somn mare, mai mare decât Doamna Învățătoare. Când am ajuns să citesc cartea Amintiri din copilărie a marelui povestitor Ion Creangă, îmi imaginam
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
capul. Îmi lipseau zece dolari din buzunarul interior. Cred că se gîndise că n-o să mai am nevoie de ei. Peste cîteva zile m-am Întîlnit cu Pat În același bar. - Doamne Sfinte, a zis el, am crezut c-o să crapi! Ți-am desfăcut gulerul și ți-am frecat gîtul cu gheață. Te-ai Învinețit tot. Așa că-mi zic eu atunci: „Doamne Sfinte, omu’ ăsta moare! Io o tai de-aici!” După o săptămînă eram iar pe marfă. L-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
extraordinară valorizare a materiei într-un spațiu care face apologia valorilor suprasensibile, eterne, spirituale. Descrieri de mese îmbelșugate așezate în culori și aglomerări flamande ocupă pagini întregi. Cu "saramură de plătică și de obleț, rasol de raci, ciulama de lin, crap umplut cu nuci, șalău și somn prăjit", "ciorbă de somn, cu vestitul borș călugăresc", "friptură de miel" sunt ispitiți trimișii episcopiei din O ancheta (1964, 3-36); pentru a obține râvnita semnătură, starețul Procopie din Păcăința starețului își momește frații întru
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și somn prăjit", "ciorbă de somn, cu vestitul borș călugăresc", "friptură de miel" sunt ispitiți trimișii episcopiei din O ancheta (1964, 3-36); pentru a obține râvnita semnătură, starețul Procopie din Păcăința starețului își momește frații întru călugărie cu "icre de crap decorate cu măsline de cea mai bună calitate, cutii cu sardele de Lisa... Vine la rând ciorba de rață... ciulama de găină cu mămăliguță și felul al treilea: câte un purceluș pe varză și câte o sticlă de vin de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
rezultate În urma fermentației se transformă În acizi iritanți și În reziduuri nedigerabile care rănesc, mecanic sau chimic, peretele colonului inflamat. De asemenea se exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, rață, vânat și peștele gras (nisetru, cegă, morun, somn, crap), conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, șuncă, icre, rinichi, ficat, legume uscate (fasole, mazăre, bob), ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântași, pâine neagră caldă, prăjituri cu frișcă, zahăr și produse zaharoase concentrate, condimente iuți (piper, boia, muștar, hrean), dulcețuri, Înghețată, fructe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
bolnavii lui, ea stă să cîrpească ciorapi. Și ce se mai plictisește [Ø]! Și cît ar vrea să stea într-un oraș, să joace polca în fiecare seară... Biata femeiușcă! Aici [Ø] oftează cu gura căscată după dragoste, cum oftează crapul după apă pe masa din bucătărie. Cu trei vorbe galante, [Ø]e-n stare să te adore, sînt sigur! Ar fi duios, încîntător!... Dar cum să te descororosești de ea după aceea?] (Trad. de Demostene Botez, E. L. U., București
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
anaforicele folosite de Rodolphe trec de la referința personală Emma Bovary (elle/ea) la o referință imprecisă, situată la limita dintre non-persoană și persoană (on7), pentru a aluneca într-o infranominalizare (Ça: ça bâille [asta]8 oftează). Comparația animală (ca un crap) îi retrage referentului valoarea sa de personă 9, pînă la excluderea sa totală (cela [Ø] ce structură impersonală, en de ea). Așa cum comentează M.-E. Conte (1990:222): Este evident că nu genul natural, nici genul gramatical sînt cele care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pentru gratinare. După ce se scoate din cuptor, se așează carnea pe un platou, se acoperă cu sos și se servește fierbinte cu garnitură de cartof nature peste care se pune pătrunjel tocat mărunt. Ingrediente pentru 10 porții: 1,5 kg crap fără cap 150 g ulei 100 g făină 1 lămâie 100 g lapte 10 g sare 3 căpățini usturoi 1 Kg făină porumb 400 g apă Mod de preparare a peștelui: Peștele se curăță, se porționează, se spală cu apă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
smântână și se presară leușteanul și frunzele de țelină tocate fin. 1 gălbenuș de ou 4 linguri de smântână 10 g sare și piper Mod de preparare: 2 legături leuștean 1 legătură frunză dețelină Ingrediente pentru 10 porții: 3 Kg crap cu cap 60 g ulei 60 g sare 2 g boia de ardei 30 g ardei iute 1 Kg mălai 2 litri apă pentru mămăliguța 10 g sare Mod de preparare: Crapul se curăță de șolzi, se eviscerează, se spală
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
frunză dețelină Ingrediente pentru 10 porții: 3 Kg crap cu cap 60 g ulei 60 g sare 2 g boia de ardei 30 g ardei iute 1 Kg mălai 2 litri apă pentru mămăliguța 10 g sare Mod de preparare: Crapul se curăță de șolzi, se eviscerează, se spală bine cu apă rece, se sărează, se unge cu ulei, apoi se frige pe grătarul încins pe ambele părți. După frigere, peștele se așează într-o tavă. Saramura se prepară din 2
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
apa începe să fiarbă se adaugă mălaiul puțin câte puțin amestecând continuu pentru a nu se forma cocoloașe. Se lasă să fiarbă ciorbă 15 minute amestecând continuu. Cand mămăliguța este gata se răstoarnă pe o planșeta de lemn. Saramura de crap se servește caldă cu mămăliguța și cu ardei iute. Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg fasole albă 500 g ceapă 200 g ulei 100 g pastă de tomate 60 g mărar 60 g pătrunjel 2 foi de dafin 2 g
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
1978. Traduceri: Henryk Sienkiewicz, Viața la sate. Schițe cu cărbune (Natură și viață), București, 1908, Fără credință, București, 1908, Prin foc și sabie, I-III, București, 1909-1910; Jules Verne, Minunile și grozăviile Indiei, București, 1908; André Theuriet, Prăvălia „La doi crapi”, București, 1909; Camille Flammarion, Visuri înstelate, București, 1909; Ludwig Fulda, Prostul, București, 1910; Prosper Mérimée, Don Juan, București, 1911; Maxim Gorki, Omorul, București, 1912; Leonid Andreev, Prăpastia, București, 1912; Matilde Serao, Visul unei nopți de dragoste, București, 1915, Idila paiaței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
petrece mai degrabă în basm decât în orizont metafizic. În fond, chiar dacă are aspirația drumului spre stele, M. se compalce în terestru, uneori ascultând adâncurile. Lângă vechi ctitorii, motiv în Poveste tăinuită, lângă bolți de mănăstire în „lumină străvezie”, mișună „crapi negri prin adâncul verde”, foșnesc trestii, bubuie pușca nevăzută. Astfel de detalii senzoriale plasează lucrurile pe o axă a timpului veșnic. Ca în Mănăstirea din adânc, poem antologic, locurile sunt bântuite de duhuri diavolești și de puteri pângăritoare ale sacrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
de construcții, o colaborare cu „părintele paroh”, o parohie urbană, de undeva din Suceava. Mai târziu, l-am remarcat pe milostivul patron. Înarmat cu un cuțit enorm de vânătoare cu plăsele din corn de cerb, împărțea în bucăți egale un crap fript pe o masă de lemn. Un bărbat în jur de 50 de ani, grav, înconjurat cu respect de ceilalți, ce spune doar atât : „Dacă nu ești atent, cu cuțitul ăsta îți faci buzunare la palmă”. O altă femeie din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că am mai fi văzut pe ecranele TV vreo fetișoară super care să-și tremure fundulețul aproape gol și să o facă pe-a cîntăreața?! Pe micile ecrane am fi văzut peisaje, rîulețe clipocitoare, pești colorați, corali, căluți de mare, crapi, știuci. Pardon, știucă nu, pentru că înghite alți pești și ar fi imoral să... Nici rechini, nici lei, nici păianjeni și nici alte viețuitoare care stau prost cu morala. Doar vrăbiuțe, papagali... Asta sînt morale?! Ei acum să nu mai fim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care dădea excepțional cu brandul. I-a tras un pumn unuia pe pod la Giurgeni și a fugit cu sturionul. Bărbat adevărat. Haiduc, sălbatic. Ăia voiau să-i ia de fraieri. Să le bage pe gât plătică pe post de crap. Icre cu nisip. Nu le-a mers. Păi, voi nu vedeți că aveam undițele la noi? Măcar să se gândească și ei că puteau fi pescari, zicea. E normal să fac analogiile astea cu triburile, satul. Doar m-am născut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dinți cu scule "de milioane", dar care nu prea aveau noroc și se aciuau pe lângă noi pentru "a prinde meserie". Secretul era nada, respectiv râmele adunate de nu știu pe unde de "colectivul ambasadei", din fiecare deplasare, în afară de 20-30 de crapi, întorcându-ne și cu câteva sticle de Pisco sau whisky, primite cadou de șoferul meu pentru câteva râme "miraculoase". La înapoierea din expediție, toată suflarea din ambasadă trecea la curățat, prăjit, învârtit mămăliga sau mujdeiul. Era o masă pe cinste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
peștele ce îl vom mânca la cină, la cabana noastră. Aveam pește la masă aproape zilnic, era normal acest lucru, doar eram pe malul Dunării, și mesele erau foarte bogate, ne aducea bucătăreasa câte un platou enorm de pește prăjit, crap, șalău, sau ce se mai prinsese în cursul zilei în plasele pescarilor. Mujdeiul de usturoi stropea din belșug carnea de pește, iar apoi, fiecare după preferințe, beam vin sau bere. Nea Oblete ne lua seara prin oraș, prin Moldova Nouă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ce s-au scurs de atunci numai În griji, suferințe și lipsuri! Căci uite ce găsesc acum, printre anunțurile de pe coperta roșie a Noii Reviste Române din februarie 1914, cu privire la prețul de vânzare al peștelui la magazinele Administrației Pescăriilor Statului: crapul de la 4 kg În sus, lei 1,20 kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50 lei kg; de știucă 3 lei și de crap 2 lei kg; racii 10 lei suta; și ce să mai pomenesc de cara cudă, plătică, biban, lin și știucă, cu 10 bani până la 70 bani kilogramul? Iar din cartea de bucate veselă, scrisă de o „bu nică“ (Henrieta Kropenski-Sturdza
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]