3,198 matches
-
În general, umorul său e totuși destul de modest, deși bine slujit de o exprimare exactă, la obiect, concisă, care facilitează lectura. După 1975, mai multe proze din volumele sale au fost scenarizate și prezentate la Radio și Televiziune. SCRIERI: Patru cravate, postfață Petre Ghiață, București, 1970; Experții veseli, București, 1972; Voiaj de nuntă, postfață D. Micu, București, 1975; Ninsoare de iulie, București, 1979. Repere bibliografice: D. Micu, „Ninsoare de iulie”, „Scânteia tineretului”, 1979, 11 537; Scrisoare de la Nicolae Dimitriu. 1980, ADLTR
DIMITRIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
Un nedreptățit: D. Mihail...), o diatribă împotriva lui Camil Petrescu (Tot despre „Noua generație”) și un articol denigrator la adresa „literaturii proletariatului” (Bluze albastre). La rândul său, Mihail Sebastian îl numește pe Ion Minulescu „chefliul inovator al versului liber și al cravatei multicolore”, în articolul intitulat Suficienții, referindu-se în alte rânduri la Mihail Dragomirescu (Cazul Mihail Dragomirescu) și Paul Zarifopol (Note despre literatură și Critica d-lui Zarifopol). Sebastian nu pare a agrea nici critica lui E. Lovinescu (Autoritatea vârstei), nici
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
debutului: „Aceleași nopți cu pisicile deschizând cutiile de conserve/în întunericul tandru al lăzilor cu gunoi./ Clack, din palme,/clack, clack/la moara fericită a odihnei./ Încercăm să fim oameni - balanțe comerciale, trenuri electrice/ radioul ca o țeavă de eșapament,/ cravata/și rânjetul afectuos din oglindă.” „Lângă nichel, roți, biele, păsări mecanice, lacrimi și ninsori electrice și alte expresii ale reificării”. Nicolae Manolescu face și inventarul „imaginilor mai clasice”, și anume: „apoi o lumină de lună mă apasă încet până când/îi
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
până la a "cere părerea poporului printr-un referendum în cazul vreunui proiect de interes național". Sau, în alt registru: "Nu-mi plac covoarele roșii. Îmi place să fiu așa cum sunt. Sunt așa cum mă știți și doar la televizor îmi pun cravată. Mă plimb fără SPP prin București."89 Aceleași tipuri de explicații le-a oferit candidatul Alianței în toate turneele sale electorale, fie în Moldova, fie în Banat ori Dobrogea. Mai mult, parcă pentru a da concretețe intențiilor sale de viitor
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
să-l Înțelegi, cu atât afli mai mult, prin contrast, despre tine Însuți! Armonie la Narita În fața scanerului de bagaje pentru zborul companiei Air France spre Paris-Charles De Gaulle, doi angajați ai vămii, echipați cum se cuvine În uniforme, cu cravate și cămăși albe, afabili, dar stricți, stau În fața benzii ce restricționează accesul la Înregistrare conform unui orar, aproape la minut. În stânga lor, același dispozitiv pentru British Airways, direcția Londra. Caucazianul așteaptă sprijinit de un cărucior de bagaje high-tech, În ton
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
țările Uniunii Europene GRUPUL ȚINTĂ: grupa pregătitoare „ Csibészkék ” 31 de copii din Grădiniță de copii „Hófehérke” cu program prelungit, Sf. Gheorghe,jud: Covasna DURATĂ: o saptămână ( 14-18 martie) RESURSE UMANE: educatoare, președintele Consiliului Județean Covasna RESURSE MATERIALE: din familie: costume, cravate, informații scrise realizate de educatoare: steagurile țărilor membre ale Uniunii Europene, eșarfe, materiale din textil alb, hârtii colorate, markeri, carioca, etc. INVENTAR DE PROBLEME: CE ȘTIM? CE NU ȘTIM ȘI VREM SĂ AFLĂM? Țara noastră România este membru al UE
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Îl găsesc ușor agasant la el. Chibzuiește intens la orice spui, de parcă ar avea cine știe ce mare importanță, cînd tu nu faci decît o oarecare remarcă la Întîmplare, de dragul conversației. La ultima noastră Întrevedere l-am Întrebat de unde și-a cumpărat cravata, și el s-a gîndit intens vreo cinci minute, după care și-a sunat soția să verifice cu ea; ce mai, a fost o adevărată saga. Și nici măcar nu-mi plăcea prostia aia de cravată. — David o duce foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întrebat de unde și-a cumpărat cravata, și el s-a gîndit intens vreo cinci minute, după care și-a sunat soția să verifice cu ea; ce mai, a fost o adevărată saga. Și nici măcar nu-mi plăcea prostia aia de cravată. — David o duce foarte bine, rostește Într-un final, cu o vagă mișcare din cap. Îți transmite salutări. Urmează o altă pauză, În timpul căreia el trece cu privirea peste foaia de la ecograf. — Perfect, spune În cele din urmă. Totul e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În favoarea lor, transformînd totul Într-un mare exercițiu de PR pozitiv, iar cei de la Arcodas s-au făcut că Îi amuză Întreaga situație - dar nu sînt sigură că m-au iertat cu adevărat. — Și nu am prejudecăți, adaugă Luke, Îndreptîndu-și cravata. Dar ascultă-mă bine, Becky, obstetriciana asta trebuie să fie al naibii de bună ca să renunțăm la domnul Braine. — Luke, o să ne placă la nebunie, Îi zic răbdătoare. Știu sigur asta. Verific mobilul din geantă, să văd dacă-i Încărcat, apoi, În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
foarte deșteaptă. Are mintea foarte ageră, prinde din zbor tot. — Nici nu mă Îndoiam. Îmi frămînt mîinile sub cuvertură, acolo unde el nu mi le poate vedea. — Și despre ce-ați vorbit? În afară de muncă. — A, nu știu, Își desface Luke cravata. Despre artă... cărți... — Dar tu nu citești niciodată cărți! mă trezesc spunînd. Chiar ăsta e adevărul, nu citește decît cărți de genul Cum-să-ți-conduci-magnificul-imperiu-de-afaceri. — Poate că nu, spune el, aruncîndu-mi o privire piezișă. Dar odinioară citeam. Ce vrea să spună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aude ușor Înfundat. E așa ciudat. Cum stăm așa, transfigurați de acest sunet - iar copilul habar n-are că noi Îl ascultăm. Ăsta e copilul vostru. Venetia Îi Întîlnește privirea lui Luke. Destul de uimitor, nu? Se apleacă și-i Îndreaptă cravata - și simt o Împunsătură de frustrare. Cum Îndrăznește să facă așa ceva? E momentul nostru. Și toată lumea știe că nevasta e cea care-i Îndreaptă soțului ei cravata. — Vreau să-ți spun, Venetia, Îi zic politicoasă cînd oprește Dopplerul, că mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Îi Întîlnește privirea lui Luke. Destul de uimitor, nu? Se apleacă și-i Îndreaptă cravata - și simt o Împunsătură de frustrare. Cum Îndrăznește să facă așa ceva? E momentul nostru. Și toată lumea știe că nevasta e cea care-i Îndreaptă soțului ei cravata. — Vreau să-ți spun, Venetia, Îi zic politicoasă cînd oprește Dopplerul, că mi-a părut rău cînd am auzit că te-ai despărțit de prietenul tău. Ce păcat. Asta e, zise Venetia Întinzîndu-și brațele. Unele lucruri pur și simplu nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
proprietatea lor. Luke pare foarte hotărît. — Și nici compania mea. — Și ce-o să faci? — În după-masa asta o să am o discuție cu angajații mei. Tace și mi-l Închipui la biroul lui, În cămașă, chinuindu-se să-și dea jos cravata. — Dar se pare că va cam trebui să ne retragem definitiv din afacerea asta. N-avem cum să lucrăm cu asemenea persoane. Deci asta a fost tot. Tot visul cu afacerea-Arcodas-cucerind-lumea a luat sfîrșit. Toate speranțele și planurile lui Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1959. Este redactor la „Scânteia tineretului” între 1959 și 1964, iar între 1964 și 1967, redactor-șef adjunct la publicațiile pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” și colaborator la „Cravata roșie”. În 1967 înființează „Cutezătorii”, revistă pentru tineret, de mare impact în epocă, unde va fi redactor șef-adjunct până în 1970. Director al Editurii Albatros între 1970 și 1974, inițiază aici colecția „Lyceum”, seriile „Sinteze” și „Texte comentate”, precum și „Dicționarele Albatros
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
și britanici făceau parte din rutina muncii lui Penkovsky în domeniul științei și tehnologiei. Un ofițer de informații se putea da drept un astfel de diplomat, urmând să folosească un semn de recunoaștere prestabilit (cum ar fi un ac de cravată cu pietre roșii) pentru ca Penkovsky să-l recunoască. După ce identifica persoana de contact în cursul unei activități diplomatice de rutină, lui Penkovsky urma să i se spună: „Mergi la toaletă, să spunem, și șdiplomatul/ofițerul de informațiiț te urmează după
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în 1961. Frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954) și pe cele ale Facultății de Filologie bucureștene (1965-1970). Redactor al „Almanahului literar” din Cluj (1954), unde anterior, în 1952, și debutase, între 1955 și 1958 este angajată la publicația „Cravata roșie”. În perioada 1958-1967 va fi lipsită de drepturi civile și de dreptul de a semna în publicații, în urma unui proces care i se înscenează, incriminată fiind ca „dușman de clasă”. Se angajează ca muncitor necalificat, desenator etc., iar din
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
povesti. Epicul e presărat cu peripeții care îl dinamizează, iar simțul naturii creează cadrul pentru descrieri în care se înfiripă imagini pastelate, cu irizările unor culori vii. Între lumea aievea și plăsmuirile închipuirii trecerea se face cu ușurință, tinerii cu cravate roșii fiind la vârsta când și basmele, dar mai ales literatura de aventuri le incită, naiv, imaginația. De altfel, în Povești adevărate fantasticul asigură substanța istorisirilor. Cât privește înclinația spre povețele cu tâlc, ea se exprimă de multe ori prin
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
-se, printre altele, că divergența atitudine/comportament este mult sporită atunci când cerințele situaționale sunt strict definite, iar încălcarea lor, prompt și destul de sever sancționată - chiar dacă nu legal. Cuiva, de pildă, nu-i place deloc să se îmbrace la costum și cravată, dar multe ocazii cer acest lucru. Prezența celorlalți, a semenilor - care pretind un anumit gen de comportament -, este un factor ce determină abateri de la atitudinea reală a indivizilor, mergând până la comportamente contraatitudinale. Dar, așa cum au constatat și multe studii empirice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
loc sau mai târziu, prin intermediari); el poate, de asemenea, să nu fie înțeles corect. Trebuie, așadar, operată distincția dintre comunicarea intenționată și oferirea involuntară de informație. În cadrul unei întâlniri de grup, spre pildă, mă pot îmbrăca la costum și cravată ca să transmit deliberat informația că pentru mine acea întâlnire e specială, dar tot la respectiva întâlnire pot produce unele gesturi care vor fi interpretate de ceilalți membri sau de câțiva ca fiind îngâmfare, desconsiderare la adresa lor, fără ca eu să intenționez
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
artistă, Baladă studențească, Regele visător și mai ales Corydon, din care faimoase vor deveni versurile „Sunt cel mai frumos din orașul acesta,/ Pe străzile pline când ies n-am pereche,/ Atât de grațios port inelu-n ureche,/ Și-atât de-nflorite cravata și vesta./ Sunt cel mai frumos din orașul acesta”. Eugen Simion îl definește pe S., la care, de la un moment dat, viața și opera se identifică, drept „salcia plângătoare a acestei generații, oglindită în râul propriei conștiințe tragice”. Lucrurile nu
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași versuri aspre/ mereu în schimbare/ din trenurile goale coboară ienicerii/ puțin mai târziu de ora promisă/ bătrânul tău vin începe tulburarea/ din caldarâmul palid țâșnesc furnici și rude/ viitorii copii/ citesc corespondența/ aleg cravata zilei următoare/ privesc/ riscând/ femeia cu mult mai tânără și altfel/ rămân voit în spate/ prin gara zugrăvită sergentu-și schimbă locul/ boierii de-altădată ne mai trimit/ lalele sau timbre cu valoare scriindu-le povestea/ aceeași/ rămâne bumerangul și rochia
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
întreprindere de transporturi auto internaționale, redactor la Televiziune (1970-1971), muzeograf la Muzeul Literaturii Române (1971-1977), macaragiu la Energo-Utilaj (1978-1979), inspector, bibliotecar la Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu” (1980-1982), șef de serviciu la Uniunea Scriitorilor (1988-1993) ș.a. Debutează în revista pentru copii „Cravata roșie”, colaborând din 1954 la „Iașul literar”, apoi la „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, culegerea de proză scurtă Scoaterea casei din pământ, îi apare în 1977. Povestirile și nuvelele din volumul de debut indică principalele teme și motive
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
absolvită în 1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952 îl premiase de două ori ca poet. Ulterior este redactor la editurile Meridiane (1961-1962), Tineretului (1962-1969) și Ion Creangă
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
retorismului și a convenționalismului, ca înlănțuire de închipuiri ale protagonistei - scene de iubire brutală petrecute în trecut sau fantezii întunecate izvorâte din spaima de a fi înșelată, din îndoieli și anxietăți, risipite în final prin decodare ironică. Experimentală este și Cravata de cânepă, prelucrare parodică în cheie urmuziană a relației între Hamlet, „infelicele prinț al Danemarcei”, și domnița Silvia-Logica, al cărei devotament pasional merge până într-acolo încât se spânzură de brațul felinarului în care Hamlet, dezgustat de patetismul abject al
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
N.: Da, acesta era cuvântul care se folosea atunci... N.I.: Da. Cel care mă dusese îmi spusese numele: „Ioniță”. Cel care a pus întrebarea controlează o listă ce o avea la dispoziție, bifează și dă un ordin scurt: „Scoate-ți cravata, golește-ți buzunarele, scoate-ți cureaua și șireturile”. Imediat sunt luat în primire de unul dintre ei și sunt introdus într-o cameră unde era întuneric beznă. A.N.: Vă așteptați la asta? N.I.: Nu. Totuși, unele semne erau, dar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]