3,021 matches
-
Mi-a spus de curând un tanar luntraș, Cu fruntea-nvelită de nopți în șarada, Pe Charon, târziu, făcându-mi nuntaș. Ființă din mine tăcea că pământul Sub tropot de cai, gonind ne-mblânziți, Suflând cu turbare, precum sufla vântul, Pe creștet de îngeri, ce stau răzvrătiți. Suav se prelinge pe mine păcatul, În care rodesc strugurii-n vie Și vinul inundă-n rafale regatul, Ce ieri străbăteam prin copilărie. Se uită la mine mirat, iar, luntrașul, Vâslind și-ndârjindu-se înspre
SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
-
pe necinste, decretă ea sentențios, uitând să-și mai ascundă sânii săi frumoși și tari ca merele în pârg, lăsându-i la discreția privirilor curioase ale lui Aurel, care se aplecă s-o îmbrățișeze și să o sărute părintește pe creștetul capului. - Și pentru atâta lucru erai așa de disperată? - Cum să nu fiu neștiind nimic despre tine și despre intențiile tale? M-am mai lăsat și sărutată în apă pentru prima dată după atâția ani de zile... - Cât de mulți
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
abordate, capătă expresivitate. Acest al treilea volum propriu grupează temele după patru axe fundamentale: revolta socială, lirica religioasă, poezia de dragoste și poezia naturii. Dacă la începutul volumului, tonul este furtunos, în forță, curgând precum o cascadă învolburată peste un creștet de munte (OPINII), în finalul volumului tonul se potolește, devine liniștit, molcom, reverberant (OBSESII). Interesantă este abordarea făcută de autor în poeziile sale, românismul autentic prin care transpare dragostea imensă pe care acesta o resimte față de locurile dragi, de ființele
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
zămislește Neâncetat altă minune! Un Păstor adună îngeri În strană la rugăciune, Fapta bună-l însoțește Crapă răul de prin lume! Un Păstor pune nădejde Și chiar mir de vindecare, Cel beteag de suferință Capătă mereu răbdare. Un Păstor pe creștet pune Mâna sfânta și-apoi ia Toată tulburarea care S-a proptit în viața ta. Un Păstor aprinde ruga Chiar în mijlocul furtunii Se opresc și se tot miră Ateii și chiar nebunii... Un Păstor îți ține mâna Neputinței și îți
UN PĂSTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371478_a_372807]
-
iar Muica Lina, nesimțind amenințarea pârjolului, sta pironită în mijlocul grajdului. Desprins cu iuțeală din șirul de oameni veniți cu apă în cante s-oprească prăpădul, Culiță, feciorul lui Vlaicu, scăpă bătrâna de grinda în flăcări, gata să-i cadă în creștet... Ca la capăt de lume, tăcerea și bezna covârșiră locul, ștergând părerea că ceva s-ar fi întâmplat pe-aci... A doua zi, ieșind în bătătură, bătrâna zărește ceata de băietani zurbagii, ce-și aveau vad de zarvă la răscruce
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
dată când treceam Oltul, pe un pod de pontoane. Vijeliosul râu m-a impresionat cu năvala apelor sale. L-am întrebat pe tata: -De ce curge Oltul așa de înfuriat? El mi-a dat un răspuns „savant”: -Are izvorul în creștetul munților. Așa curg apele care vin de la înălțime. -Ba, nu! i-a replicat mama. Oltul s-a molipsit de la oltenii ăștia. Că așa sunt oltenii: zăpăciți, năuci, repeziți. Îi știu eu, de la bâlci. Se înfurie din orice și imediat sar
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
în reduta sa din înaltul cerului. El zâmbea ironic la zădărnicia neputincioasă a celor de pe scenă. Dar strigătele înfierbântate ale călușarilor îl înfuriaseră și-l făceau să arunce, în neștire, cu sulițe de foc, atât în călușari, cât și în creștetele celor de pe câmpie. Desigur, lupta cu Soarele era inegală, deși furioșii călușari se avântau cu bețele spre el, iar picioarele lor săltau, de nu atingeau podeaua. Salturile lor păreau niște valuri de spumă sclipitoare, ce se loveau de stâncile redutei
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
extaz. Te trezești din somn deodată de sărutu-i fermecat, o mângâiere ce te poartă spre adevărata încântare a colierului medieval. În brațele iubitei, tremurând, săruți... Trebuie să deguști totul până la final, cu senzualitate și iubire. Trebuie să simți magia pe creștet, ochi, buze, piept... Când pui capul pe pieptul iubitei să îi numeri bătăile cu un sărut cu patimă, ca o relaxare activă!... Un joc pentru cei inventivi și o ghicitoare cu surpriză. „Și ca să-ți fie pe deplin/ Iubirea cunoscută
SĂRUTUL [AVATARURI ALE ARTEI AMORULUI ŞI ALE AMORULUI ÎN ARTĂ] de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374889_a_376218]
-
din sufletul mamei și simțea, dureros, cum aceasta era ultima clipă când o mai putea apăra cu adevărat de vinovăția lumii atât de pizmașă. Deși sfârșită de chinul îndelungat o strângea în brațe, îi săruta ochii închiși și gura și creștetul împodobit cu fire de păr negru, îi dăruia din căldura ei, ca un vas cu mir care să-i fie prima bucurie pe pământul deznădejdilor... Și înainte ca osteneala s-o adoarmă, i-a șoptit femeii ce aștepta cu aceeași
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
Hristos ne-a iubit pe fiecare la fel, fiecare dintre noi și-a primit harul, unii au avut grijă de el, alții l-au băut cu paharul... De harul din mine nu sunt străin, și nu-i o povară pe creștetul meu, de-aceea întotdeauna când scriu mă rog înainte lui Dumnezeu să-mi fie cerneala din suflet curată, harul nu se cumpără cu arginți, cuvintele vin, nu le chem niciodată și se așează pe frunte cuminți! Când scriu mi se
HARUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375073_a_376402]
-
folosindu-și toată pasiunea acumulată în timp. Adriana era convinsă că se apropie acea clipă magică, adevărata împărtășanie din potirul iubirii, unei iubiri care o pătrunde prin toți porii. Își simțea tremurul emoțiilor cum o străbat din vârful picioarelor, până în creștet și cum mușchii picioarelor i se încordează, devin tot mai rigizi, mai greu de coordonat. Sebastian continuă „asaltul” asupra Adrianei, acoperindu-i cu buzele sale cărnoase, tot ce era descoperit de îmbrăcămintea care începea să pice, una câte una, precum
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
și să-ți înghețe palma, Să-ți ude iar obrajii cu lacrimi și cu ploi. Și-aduce în vârtejuri frunziș uscat și veșted, Așează strai de brumă pe parcuri și alei Și-un fir de lămâiță îți pune iar pe creștet Și-n gene iar îți prinde alai de funigei. Sosește iarăși toamna cu limba amăruie, Cu serile tăcute și pline de năluci Și-ți toarnă în odaie mireasmă de gutuie Și lângă soba caldă îți pune-un coș cu nuci
TOAMNA CARE VA SOSI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373851_a_375180]
-
Autorului Mi-ai hărăzit, o, Doamne, să-mi port albastre oase tot rumegînd din fluier ca niște cai bătrîni, să le-ncălzesc cu vodkă prin poduri igrasioase, de parcă aș aprinde, cald, focul pe la stîni. Dar nu mi-ai spart în creștet frumosul ou de aur, și-mi năvăleau țînțarii în ochi cînd mă-nsuram, mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur, m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream. Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea, sînt cel
RECONDIŢIONARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374007_a_375336]
-
Acasa > Impact > Analize > “UMBRELA E O ARCĂ SUSPENDATĂ” Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Umbrela Vă propun un test. De imaginație și de intuitiție, totodată. Ce simțiți deasupra voastră, deasupra creștetului vostru când porniți în drumul spre casă, prieteni, serviciu? Raze necruțătoare, nori denși, lumină blândă, o umbrelă, un curcubeu de note și imagini, zâmbetul iubitei, al mamei, ori reproșul celui neputincios? Celui pe care ați vrut să-l ocrotiți și
“UMBRELA E O ARCĂ SUSPENDATĂ” de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375362_a_376691]
-
Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Te joci cu mine, viață, dar nu-s marionetă, Culoarea amăgirii m-a-mbrățișat de mult, Te-amuzi întortocheată, cu glas de șansonetă, Sfidând nevolnicia din trunchiu-mi de adult. Îmi cresc din creștet ramuri de salcie pletoasă, Mă strâng ca-ntr-o zvâcnire de ultim bun-rămas. Pe mugurii nădejdii mă-nalț, capricioasă, La umbra fericirii dorind să fac popas. O zodie de lacrimi se zbate încă-n mine, E-o vagă amintire, cu
CULOAREA AMĂGIRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375426_a_376755]
-
mă simte,Clipa de miere cuminte,... XI. “UMBRELA E O ARCĂ SUSPENDATĂ”, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016. Umbrela Vă propun un test. De imaginație și de intuitiție, totodată. Ce simțiți deasupra voastră, deasupra creștetului vostru când porniți în drumul spre casă, prieteni, serviciu? Raze necruțătoare, nori denși, lumină blândă, o umbrelă, un curcubeu de note și imagini, zâmbetul iubitei, al mamei, ori reproșul celui neputincios? Celui pe care ați vrut să-l ocrotiți și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
însă atribute miraculoase. Nu omul este cel ce stăpânește în exclusivitate această calitate. El este, de obicei, cel ce beneficiază de ea. ... Citește mai mult UmbrelaVă propun un test. De imaginație și de intuitiție, totodată. Ce simțiți deasupra voastră, deasupra creștetului vostru când porniți în drumul spre casă, prieteni, serviciu? Raze necruțătoare, nori denși, lumină blândă, o umbrelă, un curcubeu de note și imagini, zâmbetul iubitei, al mamei, ori reproșul celui neputincios? Celui pe care ați vrut să-l ocrotiți și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
au mers și au mers... Ca-ntr-o poveste, frumoasă, fără-nțeles. Și merg, merg și azi. Asta le e soarta ! Până unde ? Timpul poate răspunde. E întrebarea la care, Unul, doar El, Timpul, nu altcineva ne abandonează. Domnul, pe creștet, ne-a închinat În semn de binecuvântare, de mângâiere... Așteptăm timpul... Să ne aducă, în timp, la ceasul de Înviere. Ion Părăianu Referință Bibliografică: Așteptăm timpul ... / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2068, Anul VI, 29 august
AȘTEPTĂM TIMPUL ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375570_a_376899]
-
După ´90 renunțase la meserie, nicio pagubă pentru asta se șoptea în spatele lui, plecase la județ și se băgase în politică. Băiat frumos altădată, înalt, cu mare trecere la fete, Hodoșan se îngrășase între timp, făcuse prematur burtă și în creștet părul i se rărise binișor. Mai toți îl întrebaseră pe Hodoșan de Adina, dar, spre meritul său, trebuise și Valentin să recunoască, el le răspunsese tuturor evaziv, nici atunci când băutura îl făcuse mai vorbăreț nu consimțise să dea lămuriri despre
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
profil un cap de femeie, a uneia din Balcanii de sud, judecând după cvasiabsența concavității între baza nasului și frunte. Remarcase coafura sofisticată a acesteia, părul îi era în parte ridicat deasupra tâmplei, lăsând liber lobul urechii, și adunat pe creștet. Restul cobora în șuvițe împletite spre ceafă, unde întâlnea altele similare venind din partea opusă, toate legate laolaltă cu o panglică. Montura pietrei, ca și agrafa dindărăt păreau să fie din aur. Rămăsese ezitând câteva minute bune acolo, pe scări, îndărătul
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
iertați, nu sunt argat! Scrieți-mă voi pe lintou.” Și văile se liniștesc Pe drumul său spre sat gorjan, Mâinile maicii sale-l cresc Ca-ntotdeauna, ăn de an. Se naște poartă porților, Arc de triumf răzbind de uși, Zdrobind creștetul morților Cu pumnul sau, murind, Brâncuși. 6 iulie 2016, Constantă În memoria lui Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj - d. 16 martie 1957, Paris) - omagiu adus celui care a ridicat Poartă Sărutului la Târgu Jiu. Sunt unele teme
UMBRA UNUI CLOPOT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375595_a_376924]
-
fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să strângă hrană, de prisosință să aibă peste iarnă. Greierii, de jale cântă trist și prelung prin toamnă târzie, în al serii amurg. În brațe răsfirate, Cerul plumburiu cuprinde Pământul cu tenu-i măsliniu. Pe creștet sărută copacii desfrunziți, de cald să le țină, cât timp sunt desfrunziți. Cu vinu-n pahare curge dor de viață, din toamnă-n primăvară ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE ÎNLĂCRIMATE Frunze-nlăcrimate
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Țăranu-i ostenit... În așternut, Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat dar liniștit... Cu-n Tatăl Nostru tainic și profund, ( Ca soarele spre-o altă zi de vară
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
se strecoară afară și plânge; plânge cu lacrimi albastre ca un bătrân albatros într-o colivie. Pe de-a-ntregul, chipul și-l arată doar vara, câteodată; cu degete de aer să-mi fie răcoare, ca o boare mă mângâie pe creștet de parcă-ar vrea să spună: nu-ți fă griji! când se va scurge secunda din urmă vom pleca împreună. Referință Bibliografică: Dualitate / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul IV, 05 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
DUALITATE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371925_a_373254]
-
muzicii, și hărăzită de la vetrele cântecelor Gorjului, până la scenele timpului ultratehnicizat, de acum. Frumoasă, voioasă, cuceritoare cântăreață! S-a născut când toamna e în vârf și-și umple zilele cu ultimele răbufniri de soare blând, pe 4 noiembrie. Unde ? În creștetul inimii Gorjului, la Topești, sat gorjenesc și memorial: la patru kilometri de aici a văzut lumina lumii, iar lumina lumii i-a pecetluit lui soarta în mari și geniale tenebre ale pietrei, Constantin Brâncuși. Tatăl viitoarei flori a cântecului popular
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]