1,492 matches
-
Buonaccorsi îl prezintă pe Ștefan ca pe un principe duplicitar și ca pe un om și vasal nesincer al regelui. În loc de ajutor militar, în anturajul regelui polon se contura ideea înlăturării acestuia din scaunul Moldovei, în ciuda serviciilor aduse de domn creștinătății. La începutul anului 1477, se duc tratative prin care se urmărea trimiterea unor ajutoare domnului român. Venețienii insistau pe lângă Curia romană ca Papa să-i trimită sumele necesare de bani lui Ștefan. Papa, la 13 ianuarie 1477, da o bulă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albă, cu prilejul Anului Jubiliar, să-i fie trimise lui Ștefan cel Mare, acestui „adevărat atlet al credinței creștine” (versus christianae fidei athleta). Domnul român mai fusese gratificat cu un asemenea epitet și în 23 noiembrie 1476: „preaputernicul atlet al Creștinătății” (fortissimus rei christianae athleta). La 17 martie, venețienii reluau pledoaria în favoarea ajutorării lui Ștefan cel Mare, „căci este țara aceluia poarta cea mai lesnicioasă pentru intrarea și cuprinderea ambelor regate, anume al Poloniei și al Ungariei, prin părțile transilvănene, [poartă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o solie la Vilna, unde se afla regele Poloniei. Domnul solicită liberă trecere pentru solii lui prin Polonia și Lituania ca să meargă la Moscova. Solii trebuiau să-l informeze pe rege „despre păgânătate, despre turci, cum aceștia se întăresc împotriva creștinătății și cer de la Ștefan voievod să le dea drumul spre țara Craiului”. În ce-l privește pe Ștefan, solul trebuia să reproducă cuvintele lui: „Ce-am putut, am dat și eu în viața mea, dar acum sunt în neputință de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
început tratativele cu turcii, care s-au încheiat în 1483 cu semnarea unei păci pe cinci ani. În această pace, Ștefan cel Mare nu a fost inclus din neglijența dregătorilor unguri. Matei Corvin care, cu doi ani mai înainte, asigurase creștinătatea de zelul cu care o apăra împotriva turcilor, își justifica acum atitudinea în felul următor: ,,Am fost siliți să acceptăm pacea cu turcii, ca să nu cădem zdrobiți de povara celor doi împărați” (sultanul și Frederic al III-lea). Polonii duc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
III-lea, cerându-i ajutor. Ivan le-a răspuns: ”de nu ne-ar fi atât de departe, ne-ar fi la îndemână s-o facem, și noi din toată inima am vrea să facem treaba aceea și să stăm pentru Creștinătate, cât ne-ar ajuta Dumnezeu”, dar, e de părere țarul „care din craii creștini se află aproape, lor li-i mai la îndemână s-o facă, dară datoria oricărui domn creștin este să stea pentru treaba aceea și să apere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cât ne-ar ajuta Dumnezeu”, dar, e de părere țarul „care din craii creștini se află aproape, lor li-i mai la îndemână s-o facă, dară datoria oricărui domn creștin este să stea pentru treaba aceea și să apere Creștinătatea”. Lupta de la Șcheia De la sfârșitul anului 1485 umblau zvonuri că sultanul se pregătește să atace Moldova. În vara următoare, sultanul urma să pătrundă în Moldova cu cea mai mare putere (pro futura estate in persona propria Walachiam intraturum maximis potenciis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost date pentru Chilia și cetatea Albă ocupate de turci”. Vladislav al II-lea reînnoia dania sa pentru virtuțile militare ale domnului Moldovei, care trebuia să rămână ca aliat, altfel s-ar fi produs o mare pierdere pentru „întreaga Creștinătate”. Nu s-a păstrat documentul prin care Matei i-a cedat lui Ștefan cele două feude. În 1492, când regele Vladislav întărește dania făcută de Matei, este vorba de un nou privilegiu - o nouă donație - ceea ce presupune existența privilegiului anterior
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Litvei și strămoșii săi. Fără să pomenească ceva în legătură cu incidentele de la graniță, Ștefan cel Mare făcea apel la solidaritatea creștină: „Milostivirea voastră puteți pricepe și singuri, destul de bine, cum din toate părțile păgânătatea tătărască și turcească se întărește mereu împotriva creștinătății”. De aceea, îl roagă pe marele duce să stăruie pe lângă frații săi, regele Poloniei și regele Ungariei, și pe lângă alți prieteni ai săi: „ca toți să-și întoarcă fața spre păgânătatea și milostivirea voastră împreună cu ei. Și să dea Dumnezeu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceea, îl roagă pe marele duce să stăruie pe lângă frații săi, regele Poloniei și regele Ungariei, și pe lângă alți prieteni ai săi: „ca toți să-și întoarcă fața spre păgânătatea și milostivirea voastră împreună cu ei. Și să dea Dumnezeu ca creștinătatea să nu se clatine și să nu piară în zilele milostivirii voastre”. Invocarea pericolului reprezentat de păgânătate se poate să fi fost și un avertisment subtil, dacă ținem seama de faptul că Ștefan avea un tratat de pace cu Poarta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ion Sobieski în Moldova poate fi considerată un reflex târziu al acestui plan, la sfârșitul secolului al XVII-lea, eșuată și ea. Regele Ioan Albert a fost sfătuit să încerce să recucerească Chilia și Cetatea Albă, să restabilească hotarul creștinătății la Dunăre, dar în colaborare cu Ștefan cel Mare, care avea calitățile necesare și forța de a realiza acest plan, gândit de Buonaccorsi. Planul acestuia n-a ținut seama de doi factori esențiali: geniul militar al lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-i dea în fiecare an un subsidiu voievodului și pe deasupra chiar i-au fost date două cetăți prea bune (Ciceul și Cetatea de Baltă) din trupul acestui regat, adică din Transilvania, ca măcar astfel să poată fi păstrat lângă creștinătate și să nu fie deschisă dușmanilor calea prin țara sa spre regatele vecine”. Ultima încercare a regatului maghiar de a restabili dominația sa asupra Moldovei a fost înlăturată în urma victoriei de la Baia. La Codrii Cosminului a fost înmormântată ultima încercare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anulând, astfel, pacea încheiată cu Poarta mai înainte ? Acțiunile domnului au fost considerate ca „o contribuție românească la efortul european de cruciadă” ca un mod de „a grăbi declanșarea acțiunilor războinice” ale europenilor. Este greu de crezut că domnul, de dragul Creștinătății, ar fi comis imprudența de a declanșa ostilitățile cu Poarta. A procedat așa Vlad Țepeș, în 1462, și, deși avea promisiunea regelui Ungariei că-i va veni în ajutor, rezultatul pentru el a fost dezastruos. Situația internațională nu era deloc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un doctor spunând că, dacă moldovenii vor unul, n-au decât să și-l caute. De aceea, o nouă solie, prin postelnicul Teodor, ajungea la Veneția odată cu solul ducelui Ioan Corvin. Solul le amintește venețienilor câte servicii a adus domnul Creștinătății și aceștia decid să caute un doctor potrivit. Până la urmă avea să plece în Moldova Hieronim da Cesena, despre care se spunea că nu e bun de nimic. În ianuarie 1504, regele Poloniei anunța stările Prusiei Regale că Ștefan e
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
biruința pe care a obținut-o la Vaslui. În partea a doua, domnul român le arată principilor creștini că sultanul va veni „cu capul său și cu toată puterea sa împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar, dacă această poartă, care țara noastră, va fi pierdută - Dumnezeu să ne ferească de așa ceva - atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie”. De aceea, domnul le cere să îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puterea sa împotriva noastră și să supună țara noastră, care e poarta creștinătății și pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar, dacă această poartă, care țara noastră, va fi pierdută - Dumnezeu să ne ferească de așa ceva - atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie”. De aceea, domnul le cere să îi vină în ajutor cât mai este vreme. P. P. Panaitescu reproduce din scrisoarea trimisă de Ștefan dogelui Veneției următorul pasaj: „Nu vreau să mai spun cât de folositoare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doua armată, în fruntea căreia se afla el.” Deși Ștefan era creștin ortodox, la aflarea veștii despre victoria de la Podul Înalt, Papa i-a oficiat un Te Deum pe altarul bisericii Sfântul Petru și l-a numit pe Ștefan „digul creștinătății”. Autorul cronicii de la Dubnic scria și el că turcii au făcut campania din 1475 „cu gândul că, dacă vor fi aici biruitori, să ia măsuri pentru a năvăli asupra întregului regat al Ungariei”. Neputând să cucerească Belgradul în 1456, Mahomed
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare spaimă, deoarece ungurii se temeau de un atac turcesc, în cazul în care turcii ocupau Moldova. Moldova era ca un scut pentru Europa și trebuia ajutată împotriva turcilor, altfel „Polonia și Ungaria și ca urmare toată Italia și toată creștinătatea ar fi înfrânte”. În raportul făcut de Matteo Muriano, în 1502, după ce arăta care este puterea militară a Moldovei, îl informa pe dogele Veneției în legătură cu importanța Moldovei pentru creștinătate, atunci când s-ar organiza o campanie contra turcilor, pentru că „de aici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
altfel „Polonia și Ungaria și ca urmare toată Italia și toată creștinătatea ar fi înfrânte”. În raportul făcut de Matteo Muriano, în 1502, după ce arăta care este puterea militară a Moldovei, îl informa pe dogele Veneției în legătură cu importanța Moldovei pentru creștinătate, atunci când s-ar organiza o campanie contra turcilor, pentru că „de aici s-ar putea ataca flancurile acestui perfid sultan turcesc și din câte îmi spun mulți oameni vrednici, demni de încredere și negustori care vin de la Constantinopol, turcii au mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria și el: „Europa secolului al XIII-lea este caracterizată printr-o exigență a ordinei și a tendinței spre unitate, unitate de gândire, de religie, de cultură și de artă. Această unitate a prosperat sub egida Bizanțului și a apărătorilor Creștinătății: Ungaria, Serbia, România care au respins valurile de năvălitori ai noilor barbari, Mongoli, Saraceni, Turci...” Așadar, când arătăm care este valoarea efortului militar făcut de Țările Române în Evul Mediu, nu e vorba de o laudă deșartă, ca să nu mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria că, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, singurii principi creștini, care se aflau în sfera lumii bizantine, erau voievozii Moldovei și Țării Românești. “Ei stăpâneau (conduceau) o țară care era în zilele lor singurul bastion al Creștinătății împotriva turcilor: și ei înșiși se considerau ca fiind într-o anumită privință ca moștenitori ai împăraților bizantini”. Ei și-au organizat curtea după modelul dispărutei curți imperiale din Constantinopol și patronau artele, înființând ateliere în care lucrări bizantine, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de cetire și de istorie ale tineretului nostru.” Se simte în propozițiile scurte, care se succed cadențat, ceva din suflul unei epopei: „Auzind noi acestea-am luat cu toții sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu Atotputernicul, am mers împotriva dușmanilor creștinătății i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei, pentru care lucru lăudat să fie Dumnezeul nostru.” Expresii identice se găsesc și în Letopiseț, dovadă că autorul lor a fost aceași
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care lucru lăudat să fie Dumnezeul nostru.” Expresii identice se găsesc și în Letopiseț, dovadă că autorul lor a fost aceași persoană. După care vine apelul patetic al domnului la unitatea de acțiune a creștinilor, pentru ca Moldova, această “poartă a creștinătății”, să nu cadă sub jugul păgânilor. Orgoliu, vană infatuare ? Atunci când domnul definește rostul strategic al Moldovei ? Venețienii, apoi Papa și regii Ungariei și Poloniei, se vor convinge treptat de acest adevăr. Până atunci, Moldova se va lupta singură cu puhoiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
interesa deci, trecutul și faptele de seamă din istoria țării sale și a celor vecine; era preceptor al odraslelor regale, i se recunoștea, așadar, știința de carte; era episcop, deci om al bisericii, îl preocupa din înalta sa funcție soarta creștinătății. Iar soarta acesteia era amenințată de Mahomed al II-lea care, după ce a reușit să cucerească Constantinopolul, nu a reușit să cucerească Belgradul în 1456, dar a cucerit Semendria în 1459, cucerește Sinope (în Asia), în 1462, pune în același
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl ajute cineva, domnul român îl înfruntă pe sultan cu toată puterea lui și îl obligă să treacă în grabă Dunărea. A exagerat Dlugosz, este numai o voce care predică în deșert ? Dar, șeful spiritual al episcopului polon și al creștinătății catolice, Papa de la Roma, îl numește în două rânduri pe Ștefan, după cele două campanii, din 1475 și 1476, „Atlet al credinței creștine” și îi scrie domnului că numele său se află pe buzele tuturor. Cronicarii poloni, care vin după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la cer cu trup cu tot, ca să-și dea samă de faptele lui bune creștinești”. Istoricul englez Seton Watson considera că „Ștefan cel Mare a fost, alături de Iancu de Hunedoara, Sobieski și principele Eugeniu, unul din cei patru campioni ai Creștinătății”.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]