1,315 matches
-
Încă mai eram un pic reticenți, dar nu pentru multă vreme. Lansată în studiul limbilor străine în scurt timp eram deja studentă la Litere. O, da! Doamna a avut dreptate! Printr-un talent deosebit de învățător, psiholog și pedagog ea îmi creionase din clasa întâi - a doua destinul profesional. Peste încă vreo câțiva ani, în 2001, intram din nou pe poarta școlii unde intrasem odinioară în 1983. De data asta m-a întâmpinat un panou albastru pe care scria „Liceul Teoretic „Miron
Momente de reflecţie ale unui fost elev. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Diana Mazga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1860]
-
lui Ion Bujoiu, Irina Malaxa, frumusețea de fată a nevestei comandorului Știubei (Yvonica - n.n.), urâțenia de fiică a colonelului Filitti, o altă mare... minunăție de fată Mia Zwiedeneck”. Neinițiat în dedesubturile acestei acțiuni și, probabil, lezat în orgoliu, I. Mocsonyi-Stârcea creionează colorat aceste seri dansante, considerând că obiectivul era ,,spre a-i deschide pofta” lui Mihai, că fetele nu prea au avut succes din cauza diferenței de dezvoltare biologică, mai rapidă la fete și a lipsei calităților de curtezan la Mihai. ,,Natural
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a existat un cimitir foarte vechi. Cunoscutul istoric Gheorghe Ghibănescu, absolvent al cursurilor seminariale de la Seminarul Teologic din Huși, după cercetarea trecutului familiilor Cuza, Racoviță și Catargiul, se apleacă și asupra familiei Râșcanu, care . În volumul de față Încercăm să creionăm destinul membrilor familiei Râșcanu, vorbitori de limbă greacă, care s-a Împletit cu cel al locuitorilor din satul Frenciugi. Pe lângă grija de cele necesare sufletului, Râșcăneștii au oferit suportul Învățării slovelor În tinda bisericii sau pe lângă conacul boieresc situat În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Pe acest subțire fir epic sunt intercalate, prin "flash-back", o serie de secvențe, de dinainte de deportare, din copilăria autorului, prilej pentru narator de a zugrăvi viața unei comunități din nordul României în perioada interbelică și imediat postbelică și de a creiona câteva personaje memorabile: tatăl, mama, cele două bunici, soldatul "Neamțu" etc., etc. Nu întâmplător am pomenit de procedeul "flash-back" și de secvențe: structura cărții este foarte apropiată de cea a unui scenariu cinematografic, iar scenele sunt preponderent construite vizual, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
permit să citească mai superficial, oarecum informativ. Nu vreau să fiu nedrept cu nimeni, astea-s impresii generale. Cititorii buni sunt peste tot. De fapt ei rămân nepluralizați: un cititor, un altul, un altul ș.a.m.d. Întrucât fiecare își creionează propria viziune lăuntrică. Câți cititori, atâtea poeme țâșnind din textul unic. E covârșitoare impresia mereu alta pe care mi-o dau chiar propriile mele texte citite la ani diferență. E ciudat și oarecum înfricoșător să știi că tu însuți ești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și descoperă că, oricât de puternic și de invincibil ar fi, sau i se pare că este, între lume și sine trebuie să pună o fereastră menită să adauge libertății trupului noțiunile de înafară și înăuntru, iar sufletului să-i creioneze spațiile intime versus cele sociale, respectiv personale versus universale. Pe această nevoie foarte omenească se bazează instinctele noastre față de casă și de acasă. Dar e sigur că cel ce vine în casa mea intră de fapt, cu voia mea, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tipar). Nu sunt decât un personaj de plan secund, un "martor". Nici nu sunt eu în măsură să mă scrutez public; să mă exhib încă mai puțin. Dintre toate portretele acestui "personaj", cred că cel mai izbutit mi l-a creionat Dan C. Mihăilescu, al cărui spirit "muntenesc", sagace și vitriolant, îl gust cu deliciu în fiecare pagină a lui! A.B.Și acum, vorbind despre poetică, domnule profesor, știm că există o poezie nouă, vie, care se scrie și se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vid de informații), opinăm că nu s-a vorbit destul de bine despre aceasta. Demersul nostru încearcă să ofere o privire de ansamblu asupra faptelor, beneficiind de surse care nu au fost disponibile în cazul încercărilor de până acum de a creiona un contur general a ceea ce e numit impropriu 'reeducare'. Există, până în momentul de față, doar două abordări generaliste ale subiectului. Ne referim aici la volumele lui Virgil Ierunca și Dumitru Bacu, ambele scrise exclusiv pe baza celor relatate autorilor de către
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
discuțiile dintre foștii deținuți politici. Cartea s-a născut din revolta față de injustețea destinului victimelor-nu doar în cadrul acțiunii și după eliberare, ci și după 1989, când au fost (și sunt încă) acuzate ori privite cu suspiciune. Am încercat, așadar, să creionăm portretele celor care au trecut prin Pitești și/sau Gherla, atât în cadrul acțiunii, cât și după eliberare, în funcție de informațiile disponibile, pentru a demonstra presiunile la care au fost supuși fără încetare. Această carte, alături de întreaga noastră muncă din ultimii ani
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
opera lui Mihai Sadoveanu este mai marxistă decît a gingașului poet Șt. O. Iosif, sau a lui G. Coșbuc, de ce proza lui Brătescu-Voinești, Gib Mihăescu sau Liviu Rebreanu este diferită ca conținut ideologic de proza dtale". Autorul lui Nicolae Iorga creionează în Tudor Arghezi: tejgheaua cuvintelor un portret intelectual puțin onorant pentru poetul "cuvintelor potrivite". Așa cum de altfel atenționează undeva: " Orice pamfletar exagerează, este în natura genului să accentueze deformat trăsăturile caracterului, să întrebuințeze culori tari", și, trebuie să recunoaștem, procedează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
opinii nu toate conforme cu ideologia, dar numai bune de a răstălmăci partinic cu sprijinul martorilor bine instrumentați și al unui complet de judecată în totul rău intenționat. Între personajele care împărțeau dreptate, unul care după '89 va binemerita este creionat cît se poate de colorat: "Judecătorul, flancat de doi asesori populari, a căror unică și patriotică datorie era să dea aprobator din cap, se simțea în largul său. Punea întrebări, lansa observații malițioase, după care dicta grefierului răspunsurile primite, întorcînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
romane citate mai sus, nu au fost acceptate de criticii de vârf ai generației mele și ai momentului; fiecăruia dintre opurile citate i s-au adus critici negative, radicale - evident, se sublinia mereu „talentul” autorului sau capacitatea sa de a creiona personaje memorabile! -, iar până la urmă, autorul, confuz, parțial nedumerit, dar și, Încă o dată, singur În brațe cu „noile” sale idei sau obsesii, a conchis că, ce să-i faci, „drumurile noastre” se pare că se vor despărți!... Iar faptul că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
total de la această plăcută Îndeletnicire, datorită acuității vizuale extrem de scăzute) și am răsfoit, doar, „Lovineștii” - destul ca să mă conving de calitățile dv. de cercetător hăruit, dublat de istoricul literar. Felicitări! Studiul din Anuarul Muzeului Suceava a fost o revelație: ați creionat cel mai bine până acum figura lui Gheorghe Fira, În special pe linia activității sale de mare folclorist desfășurată, În a doua parte a vieții, În Moldova. Cum merg „pe urmele” lui (deplasarea recentă a mea la Suceava se Înscrie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sentimente, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data =”18 oct. 1967”> Dragă Domnule Eugen, Îți mulțumesc pentru rândurile matale, ești un om gentil și scrii clar, ca să lămurești bine problemele. Eu te rugasem, așa, pentru că mata Îl creionai, În alb, pe Directorul Muzeului Regional, aș avea plăcere să stau de vorbă cu un om serios și care are o părere, de față cu lucrările mele. Să mai văd, ce mai zic cei de sus. Am Însă și mulțumirea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ales uneori. Evocarea prof. Stino prezentată deosebit de succint și totuși impresionant de cuprinzător mi-a plăcut f. mult, deasemeni și a lui C. Porumbescu. Apreciez În mod deosebit puterea de sinteză, puterea de concentrare a elementelor care deși prezentate lapidar, creionează cu convingere și Într-o formă deosebit de accesibilă, pt. cei ce lucrează În alte domenii, intenția autorului. Te felicit călduros pentru activitatea susținută, pentru modalitatea de a exprima clar, succint, modest și totuși plin de fast, a datelor pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
noastră cea de toate zilele ale de curând dispărutului Ion Ioanid, fost redactor la Europa liberă, la München, în care deținuții, dar și gardienii sau șefii penitenciarelor au dreptul, ca într-un roman realist, la portrete calme, obiective, atmosfera însăși creionată din tușe variate, realiste, apte să ne facă a retrăi într-adevăr, măcar în parte, infernul, absurdul acelor destine ale unora din elita culturală, politică sau financiară a României.Ă Cum o spuneam, Ivasiuc a găsit susținători printre unii scriitori
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
moară "ș-o morăriță frumoasă, tânără și văduvă, cu tatăl ei", morarul; dragoste între morăriță și pândarul Halmului; imixtiunea boierului. Început în 1915, romanul Venea o moară pe Siret va fi reluat și încheiat după opt ani. Dintre multele subiecte creionate într-un carnet ori altul, unul (datat 17 mai 1927) se preta la investigații analitice complexe: "Un băiat care ajunge la concluzia logică că tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pustietate mare. Dă-ncolo...dăncolo ...Ce era să mai facă? Ei! Pică de pe cal jos, mort de sete”. Setea semnalează intrarea pe un tărâm malefic, solicitant al resurselor umane și, în același timp, creează necesitatea apariției anti-eroului. Efortul călătoriei se creionează mai ales prin punctele de pauză în povestire și relativizarea maximă a acțiunii și a spațiului în care se mișcă. Ceea ce se întâmplă în această pustietate se conturează prin prezentul acțiunilor reiterate, în timp ce drumul dinspre uman și comentariul „înțelegător” al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sinceritate "n-am fost om voinic, am fost o umbră de om, subțire și înalt. Mi-a fost drag să șuier și să joc" (p.75). El reușește să evoce o lume dispărută, reușește să o recreeze, dându-i viață, creionând figuri prin care ne redă imaginea mediului în care a trăit, a simțit, a iubit. Lucrarea oferă multiple informații noi, completând ceea ce se cunoștea despre situația învățământului, a instituțiilor școlare și personalitățile care le-au condus la finele veacului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Iulian Hațieganu, au fost completate cu documente ce înfățișează contextul intern și extern în care Guvernul român a luat decizia de evacuare; în același timp, prin includerea unor extrase din relatări ale actorilor sau ale martorilor la acele evenimente, se creionează un tablou mai complet al istoriei Tezaurului, iar notele și explicațiile substanțiale din subsolul paginilor permit o cunoaștere și o înțelegere mai complexă a evenimentelor al căror interes este departe de a se fi epuizat. Deschid volumul de față cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-lea și, cu deosebire, în anii războiului ruso-japonez, când influența lui Wilhelm al II-lea în politica rusă s-a afirmat puternic, s-a concretizat în înțelegeri bilaterale secrete, în pofida alianței Rusiei cu Franța și Anglia. În mai 1909 se creionează datele unui proiect de tratat germano-rus, care prevede o largă colaborare între cele două imperii, pe planul intereselor lor în zona balcanică, baltică, sud-orientală. Germania se obliga să dea Rusiei ajutor diplomatic efectiv, pentru o soluție definitivă a chestiunii Strâmtorilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cred că favorabilă comentării lor. Iar poezia mea, bună-rea cum o fi, nu prea seamănă cu ceea ce avea trecere pe piața literară nici în 1960, nici în 1980, nici în 2000. Spre ce se îndreaptă poezia română de azi? Puteți creiona câteva direcții, câteva modalități lirice? Va mai conta cititorul în ecuația poet-text poetic? Dați-mi voie să răspund triadei dvs. interogative în sens invers. Cum să nu mai aibă însemnătate, o însemnătate capitală, cititorul, acel "semen", "frate" al poetului, alter
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bogat material arheologic, constând din ceramică și obiecte din fier. Au fost recuperate vase, cuțite, fragmente de zgură de fier, care atestă aici existența unor ateliere pentru redus minereul. Acestora, însă, li se adaugă numeroase alte izvoare istorice, care vor creiona împreună istoria locală hușeană. II. EVOLUȚIA POPULAȚIEI HUȘILOR O zonă dăruită de la natură cu toate cele necesare traiului este puțin probabil să fi rămas vreodată, pe parcursul istoriei, nelocuită, iar acesta nu a fost, nicidecum, cazul Hușilor. Teritoriul orașului Huși a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reușit să se stabilească în Franța, în 1977, ca membru pionier al asociației aviatice "Les Vieilles Tiges", publică trei articole în revista acesteia, "Pionniers" (din anii 1982 1984). În primul dintre ele (Un oublié... le IAR 80 Industrie Aeronautique Roumaine) creionează povestea celebrului vânător de concepție și producție românească, ce a ținut piept aviației americane în apărarea teritoriului național în 1943-1944, continuând cu istorisirea luptelor dramatice purtate deasupra Bucureștiului și Ploieștiului, mai cu seamă memorabila zi de 10 iunie 1944. Celelalte
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
pereche de succes, eu și Alberto, cu resursele noastre conversaționale abundente, atît pentru voluntari, cît și pentru fetele paznicului, iar zilele din Los Ángeles au zburat una cîte una. În ochii mei, care pun mereu trecutul În ordine și-l creionează În imagini semnificative, reprezentarea simbolică a orașului va rămîne Întotdeauna sub forma unor flăcări Înverșunate. Era ultima zi a șederii noastre și, după numeroase ciocniri de pahare care exprimau frumoasele noastre sentimente de rămas-bun, ne-am Încolăcit sub pături și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]