1,316 matches
-
societății ieșene din perioada interbelică. Dar evocarea lui R. Constantinescu nu este nici pe departe duios sentimentală. Tot ce a înregistrat memoria sau documentul scris este expus cu lucidă detașare, cu umor, cu ironie și auto-ironie. Faptele, datele și persoanele creionate cu remarcabil simț psihologic conferă cărții indiscutabilă valoare de document, de istorie trăită. De aceea am crezut că, după 12 ani de la publicare, se impune o nouă ediție. Dar nu este singurul motiv. Prin reeditare încercăm și o minimă reparație
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un „document sufletesc” (Ibrăileanu), reconstituirea traiectoriei unei vieți, realizată cu meșteșugul poetului trecut prin publicistică și ajuns, iată! - la proza de evocare. Nu am citit de mult timp pagini atât de frumoase și de expresive dedicate copilăriei și adolescenței, scene creionate cu luciditate și tandrețe, întâmplări și oameni readuși în raza gândului pios, ori numai duios. Bucurii și tristeți, frustrări ori victorii personale ce dau sens și echilibru unei existențe mereu expuse tuturor agresiunilor din afară, dar și complexelor dinlăuntru, - toate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
societății ieșene din perioada interbelică. Dar evocarea lui R. Constantinescu nu este nici pe departe duios sentimentală. Tot ce a înregistrat memoria sau documentul scris este expus cu lucidă detașare, cu umor, cu ironie și auto-ironie. Faptele, datele și persoanele creionate cu remarcabil simț psihologic conferă cărții indiscutabilă valoare de document, de istorie trăită. De aceea am crezut că, după 12 ani de la publicare, se impune o nouă ediție. Dar nu este singurul motiv. Prin reeditare încercăm și o minimă reparație
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un „document sufletesc” (Ibrăileanu), reconstituirea traiectoriei unei vieți, realizată cu meșteșugul poetului trecut prin publicistică și ajuns, iată! - la proza de evocare. Nu am citit de mult timp pagini atât de frumoase și de expresive dedicate copilăriei și adolescenței, scene creionate cu luciditate și tandrețe, întâmplări și oameni readuși în raza gândului pios, ori numai duios. Bucurii și tristeți, frustrări ori victorii personale ce dau sens și echilibru unei existențe mereu expuse tuturor agresiunilor din afară, dar și complexelor dinlăuntru, - toate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ri, plîngînd, sughițînd, afișînd o mină speriată, încercînd să-mi demonstreze (cu sînii goi) că omenirea se confruntă cu un mare pericol, este o imagine pe care de multe ori am încercat să o captez, să o descriu, să o creionez, fără ca acest exercițiu să-mi și reușească pe măsura intensității secvenței reale. Imaginați-vă totuși scena. ora trei dimineața. eu - obosit, chiar excedat. ea - proaspătă în nefericirea ei. în timp ce Domnișoara ri începe să-mi vorbească eu nu mă mai întreb
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în niciun caz moartea mamei. Dar ședințele noastre de rîs erau zilnice, mai ales după-amiaza cînd trebuia să-i povestesc mamei ce făcusem la grădiniță sau la școală. Descrierea unei astfel de zile, și mai ales modul în care îi creionam pe colegii, pe educatorii și pe profesorii mei, provocau o adevărată jubilație în sufletul mamei. aveam eu un dar special de a povesti amănunte susceptibile să provoace extaz și hilaritate, emoție și veselie ? Cu siguranță. Dovadă că mama rîdea sistematic
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
descrierea istoriei Școlii Eparhiale cu strălucita instruire și educație a sentimentului național. Evoluția conștiinței naționale, orientarea militantă a Îndatoririlor profesionale și exercitarea cu curaj a transformărilor cerute de mediul românesc i-au conferit doamnei Elena Alistar recunoștință și neuitare. Să creionăm unele realizări apreciate de contemporani și recunoștința posterității. Activitatea național românească a trebuit să stăvilească mai Întâi torentul tradițiilor rusești În mediul intelectual basarabean impuse prin școală, biserică, instituții de toate profilurile. Nici o dispoziție și nici o directivă În limiterea expansionismului
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mână duce un geamantan mic, de fapt ceva între o geantă Diplomat și un geamantan de dimensiuni cât de cât rezonabile. În fața gării, pe chipul său sporesc, parcă, îngândurarea și tristețea. Subit, o undă de zâmbet prinde să i se creioneze pe buze: lângă unul din trotuare, un ARO pe care scrie cu litere mari “ȘANTIERUL NAȚIONAL AL TINERETULUI”. Omul nostru se-ndreaptă într-acolo. “Iertați-mă, vă rog, cum se poate ajunge la șantier?” “Eventual cu această mașină, dacă nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Logan se aplecă Înainte din scaunul său. Care era mesajul? — L-am lăsat să intre și l-a lovit pe Geordie cu ceva. Și-apoi a Început să dea În el cât era căzut la pământ. O pereche de ochi creionați cu roșu se ațintiră asupra lui Logan. Lacrimile se rostogoliră pe obrajii bolnăvicioși. Am Încercat să-l opresc, dar m-a lovit... Asta explica vânătaia pe care o observase În ziua În care-i lăsase În clădire. — Care era mesajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
limbajului din punctul de vedere al încurajării interacțiunii, a sloganurilor electorale, a mesajelor specifice pe site-uri și o evaluare a Internetului în evidențierea modului în care tehnologiile folosite au încurajat participarea, dialogul și interacțiunea. De asemenea, am incercat sa creionam modelul de comunicare folosit în campania electorală de către candidați prin participarea la forumurile de comentarii sau chat-room-uri. În egală măsură, am verificat absența sau prezenta discursului tradițional de campanie care le cere direct vizitatorilor să voteze. În funcție de statisticile avute la
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
comunicării Crin Antonescu Elemente de referință: Pagina de start Biografia Dezbatere De la 1-10 Nivelul de control al receptorului Deși are blogroll, nu regăsim pe blogul candidatului link-uri către organizații și persoane susținătoare online. Comunicarea în dublu sens a funcționat, creionând caracteristică unei mari interactivități. Prezenta bogat reprezentată prin site-urile de socializare integrate în site-ul oficial de campanie a generat un flux de informații interactive, mesaje de la utilizator la utilizator, descărcarea de materiale multimedia de către navigatori, rolul de moderator
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
elogios dedicat Marianei Drăgescu, pe care o zugrăvește în cele mai atrăgătoare culori 10. Nu mult timp după aceea, ea însăși începe să publice în această revistă. Suplinind prin activitatea publicistică o perioadă cu mai puțin zbor, Mariana încearcă să creioneze portretele câtorva celebri piloți străini. Stilul nu se remarcă din păcate prin nimic deosebit, și nu ne putem opri să nu constatăm că în aer era mai talentată decât... pe hârtie. În numărul din februarie martie 1944 al "României aeriene
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
își vânduse avionul personal Bücker "Jungmann", înmatriculat YR-NAD, Guvernământului Transnistriei. Va zbura, de acum, mult mai rar... Dar prieteniile rămân pe mai departe aceleași. În numărul festiv al revistei "România Aeriană" apărut cu ocazia zilei aviației, în iulie 1943, Nadia creionează un portret sugestiv unuia dintre bunii săi prieteni, aviatorul George Balș7: "George Balș, avocat la Societatea Română de telefoane. Fost magistrat. Neam și suflet de boier. Dar înainte de toate, aviator. Cine din turiștii aerieni nu-l cunoaște? E cel mai
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cred că favorabilă comentării lor. Iar poezia mea, bună-rea cum o fi, nu prea seamănă cu ceea ce avea trecere pe piața literară nici în 1960, nici în 1980, nici în 2000. Spre ce se îndreaptă poezia română de azi? Puteți creiona câteva direcții, câteva modalități lirice? Va mai conta cititorul în ecuația poet-text poetic? Dați-mi voie să răspund triadei dvs. interogative în sens invers. Cum să nu mai aibă însemnătate, o însemnătate capitală, cititorul, acel "semen", "frate" al poetului, alter
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de zile. Poate, ca și Mura, lacrimile mă fac să găsesc mai greu cuvintele de care am nevoie acum. Sunt ascunse undeva în sufletul meu și se luptă să iasă la iveală. Le este teamă. Da! Teama de a nu creiona cu toată durerea momentele și zilele trăite de Mura. Bunica, văduvă de război, reușise să-și crească singură cei cinci copii ai săi. Unul după altul și-au găsit locul, fiecare unde i-a hărăzit soarta. Doar unul a rămas
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
se poate salva, prin sine, omului îi mai rămâne să se distrugă - prin sine și de la sine. Totul, în lumea perceptibilă sau imperceptibilă în raport cu simțurile, dispune de un „de la sine”. Cel mai evident sens al „de la sine”-lui este cel creionat de vectorul morții. Murim de la sine, dar nu trăim de la sine. Murim de la sine, în cazul în care renunțăm la efortul, la voința de a trăi. Dar nu trăim de la sine, în în condițiile simplului refuz al condiției noastre muritoare
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
depășesc cu greutate: trupul rămâne suspendat într-o primejdie continuă și pașii răzlețiți nu mai au nici un rol.“ „Scorbura mea își răspândește tentaculele tentațiilor și în pătimașa îmbrățișare, inevitabilă în această împrejurare, scuipă veninul urii pe fața imperfecțiunii, meleaguri vag creionate în amintirea mea, acolo dormeam toată ziua, n-avea nici un rost să fac altceva.“ După cum se vede, două-trei fraze sunt suficiente pentru a-l descuraja pe cititor. Volumul cuprinde însă două-trei mii de fraze de acest fel. Cine îl parcurge
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pentru prima dată mortul își deschide ochii. Avea niște ochi senini, albaștri, în care parcă s-au înecat toate apele lumii... Apoi, își lasă mâinile pe lângă corp și se volatilizează în noapte. Eu răsuflu eliberată... O rază de lumină îmi creionează fața. -Ce faceți? Scrieți un poem? Interesante aceste cuvinte întortocheate... Aaaaa!... Eu?... Nu fac nimic... Doar șterg de praf o pagină din viață... Lumina de veghe Întunericul clipocește din genele plumburii încercând să pătrundă o fărâmă din lumina de veghe
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
bine zidit, ca un atlet, demn de a deveni în anii ce veneau un stâlp de nădejde al șatrei. Multe codane îi cercetau mersul, gesturile, ascunzând cu grijă vorbele și scânteierile de dor ce se perindau necontenite pe sub sprâncenele frumos creionate de o natură darnică; dar nu era dreptul fetelor de a alege. Cei care le hotărau soarta erau băieții, uneori și părinții. Părinții băiatului sprijineau, cu toate puterile, dorința odraslei lor, punând uneori mulți galbeni la bătaie pentru împlinirea datinii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
la tigaie, se uită la băiat, dar nu putea ghici unde voia Vișinel să ajungă. în cele din urmă zise: - Ce vrei tu să văd, dragul mamei? Băiatul luă tigaia în mână, se ridică în picioare și cu degetul arătător creionă portretul ce i se arăta doar lui pe fundul tipsiei. - Nu vezi, mamă, e Voica, e chipul ei! Rafira îl mângâie alintător pe creștet, a înțelegere, nu rosti nici un cuvânt, însă fața îi înflori într-un zâmbet binevoitor. Apoi intră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mai continuă. Rafira îi luă vorba din gură: - Eheee, e mult timp de atunci, cucoană... - Așa e! Totuși, te rog să-ți amintești... Copiii noștri au venit pe lume doar la câteva minute diferență unul față de celălalt. Și Ina îl creionă mental pe băiatul care cu câteva clipe în urmă se aflase atât de aproape de ea. Se simțise rănită că acesta îi respinse gestul ei de tandrețe. Când voise să-l alinte pe creștet, în clipa aceea Vișinel se retrăsese sub
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
s-au împărțit în două grupuri distincte: unii cu minte și alții cu noroc. De aici în colo, întâmplările se succed repetat-repetat și cele două categorii pornesc pe drumul vieții, al existenței cotidiene. Eroului cărții și al nostru i se creionează un portret favorabil, ca astfel acesta să se poată situa în centrul volumului de față și să acționeze ca atare. Pe când eroul nostru dormea, visează că i-au picat ca musafiri înșiși Dumnezeu și Sf. Petru, doi bătrânei frumoși și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
da posibilitatea fiecărui viitor cititor al Jurnalului să-și facă o părere cât mai apropiată de adevărul celor gândite și spuse de Amelia, voi folosi un număr mare de însemnări din care fiecare să tragă concluzia justă și să-și creioneze portretul unic al memorialistei - post - mortem, fără ca eu, prezentatorul, să mai intervin în părerile pe care vi le veți face... Pornim de la începutul Jurnalului ... Într-o ocazie oarecare primește o serie de musafiri personalizați a fi: Tristețea, Durerea plus Iluzia
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ce au cucerit piscurile creației și ale cunoașterii în diferite domenii sunt și biruitori în lupta cu obstacolele și vitregiile vieții. Sfat Nu-i ponegri pe alții înainte de a-ți cunoaște propriile cusururi. Distincție Istețimea, agerimea, ascuțimea sau sprinteneala minții creionează rotundul noțiunii de inteligență, nu și pe cea de înțelepciune. Narcisism Narcisismul literar se manifestă ca o stare sufletească ce frizează patologicul, întâlnită la scriitorii îndrăgostiți de propriile opere, pe care le supraestimează și le recitesc mereu, extaziindu-se. COPILĂRIE
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și stilul de viață. Nu este suficient să tratăm corpul, este necesar să acordăm atenție și vieții noastre sufletești, să ne ascultăm cu atenție atunci când suferim de simptome care de cele mai multe ori nu se justifică printr-o condiție medicală, ci creionează o stare de fapt a vieții noastre la un moment dat. Părerea mea este că a sosit timpul să se înființeze o MEDICIN| A SENSULUI, o medicină care privește viața în întregul ei, surprinzând la baza instalării și vindecării bolilor
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]