51,775 matches
-
prin ani cu fidelitate, dar nu scrie anume pentru acest public, deși ăl respectă, un respect pe care l-a învățat de la prozatorii ruși. Nu publicul ăl preocupă, în primul rând, atunci când scrie. |l interesează felul în care ăl receptează critica și este conștient de importanța factorului timp. Silviu Lupescu a exprimat, în cadrul |ntâlnirii, punctul de vedere al editorului. Interesul publicului pentru literatură într-adevăr a scăzut, în special pentru literatura română contemporană. Traducerile au mai mare trecere. Trebuie resuscitat și
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
tîmple, ca un cristal. " Sau ca un vers nespus pînă la capăt. Extravagantă, potrivită pentru o încheiere, este poezia pictoritei Floarea }uțuianu, corporală, scrisă de "un trup care se dă la cuvinte." Feminismul este clamat ostentativ, față în față cu critica feminină și plasat cumva în ofensivă față de cei șase plus doi domni. De fapt, volumul mai include un prefațator și un "postfațator", implicați, mai mult memorialistic decît critic, în "construirea" unui manual cu autorii încă poeți.
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
rouă, apărut anul acesta, și am înțeles că asemenea profesori salvează încă învățămîntul de la prăbușire. M-a amuzat și m-a îngrozit incultura vocilor care anunțau lansările: faimoși scriitori străini ale căror nume erau pronunțate românește (Poe scrie, po-e citim) critici români care erau, dimpotrivă, adaptați la diverse limbi străine. "- Ai auzit de criticul italian Negri-cii ? mă întreabă, rîzînd, cu umorul pe care i-l știu din Bazar bizar, Radu Paraschivescu. Tocmai a fost anunțat la microfon, domnul Eugen Negricii." N-
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
teatru i-a apărut în 1999 - de Editura Actes Sud, puțin prezentă pe birourile redacțiilor editoriale din România. Goncourt 2004 este primul premiu cîștigat de această editură, ajunsă totuși pînă acum de șase ori în finală. Trebuie spus că între critica literară de specialitate și aparițiile de pe piața de carte literară nu există o legătură evidentă. Ultimele interesează publicul larg exact prin ceea ce o lasă indiferentă pe prima. A scrie îngrijit, cu fraze scurte, metaforic, a dramatiza clișee și a zugrăvi
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
ni se pare aci tocmai fericită) - îl reprezintă, indenegabil, E. Lovinescu, veritabilă întrupare ,a intransigenței și a onestității față de sine și față de operă". însă nu trebuie să cădem, ne avertizează dl. Lefter, într-un gen de ,admirație muzeală" față de marii critici de ieri, într-o genuflexiune continuă ce ar postula conceptul aberant al unei ,actualități" ne varietur. Autoritatea lor, atunci cînd se manifestă la acest mod înghețat, anistoric, riscă a fi exclusiv formală: Ce au spus ei cîndva continuă să fie
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm o consonanță între această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește ,o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul ,epocii de aur", nevoiți a profesa și ei ,un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau ar trebui să decurgă!) intransigența de azi. Revizuirile
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
estetice și morale ( Chiar dacă le denumim cu un termen, lovit, vai, de peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idealizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de ,centru magnetic al noii literaturi", de ,veritabil leagăn" al generației
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
vrea să spună despre diversele stiluri critice". Ion Bogdan Lefter se silește a-și păstra capacitatea de înțelegere la cota unei lucidități ce respinge rutina, neexcluzînd ingenuitatea mirării, mirabila scînteie a surprizei. Drept care înregistrează nu o dată paradoxalele reacții ale unor critici ce emit reflecții în răspăr cu contextul mai mult ori mai puțin arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
o dată paradoxalele reacții ale unor critici ce emit reflecții în răspăr cu contextul mai mult ori mai puțin arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să facă o adevărată pledoarie (și, culmea, tocmai în Asupra criticei, eseul lui doctrinar) pentru Ťinexplicabilulť creației criticii: Ťde multe ori intuiția, un fel de ghicire a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
ori mai puțin arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să facă o adevărată pledoarie (și, culmea, tocmai în Asupra criticei, eseul lui doctrinar) pentru Ťinexplicabilulť creației criticii: Ťde multe ori intuiția, un fel de ghicire a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să facă o adevărată pledoarie (și, culmea, tocmai în Asupra criticei, eseul lui doctrinar) pentru Ťinexplicabilulť creației criticii: Ťde multe ori intuiția, un fel de ghicire a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă caracteristică, prin care ajunge într-un chip
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă caracteristică, prin care ajunge într-un chip necaracteristic pentru el să susțină legitimitatea creatoare a criticii: ŤAșadar, nu e adevărat, cum se pretinde, că fiecare critic e un scriitor ratat, ci dimpotrivă, fiecare scriitor valabil e un critic care a vrut să fie altceva decît critic, și nu a reușit decît prin puternicul spirit autocritic, condiție
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
confrate: "Scrisul lui Mircea Martin prezintă garanțiile de dreaptă rigoare etică și de elegantă profesionalitate în măsură să facă din autorul lor o prezență prețioasă în cîmpul literaturii noastre actuale". Ion Bogdan Lefter este, alături de Al. Cistelecan, liderul învederat al criticii optzeciste. - sfîrșit -
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
o "noutate" pe DVD: lungmetrajul Cuba în regia lui Richard Lester (1979). Trebuie spus de la început că acest film nu e nici unul dintre cele care i-au adus celebritatea realizatorului, ca cele cu formația Beatles, și nici măcar unul dintre favoritele criticilor, ca Petulia. În schimb, e un film care din cauza multifațetelor sale, a avut ca efect post factum un conflict major între actorul principal (Sean Connery) și regizor. Dar, despre asta, ceva mai târziu. Chiar în ajunul victoriei lui Castro din
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
thriller (Jonathan Demme - Tăcerea mieilor), actori de primă mână (Denzel Washington, Meryl Streep) și e un remake al unui lungmetraj de marcă, înspăimântător pentru spectatorii ce l-au văzut la data apariției, apoi fiind retras, dar rămânând un festin pentru critici. Și totuși, dezamăgirea e cruntă... Maiorul Marco (Denzel Washington) trăiește o deziluzie în legătură cu eroismul individual: sergentul Shaw, actual candidat la vicepreședenția S.U.A., (Liev Schreiber) nu și-a salvat realmente camarazii în Războiul din Golf; mințile tuturor soldaților au fost manipulate
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
identitatea tuturor personajelor, mult mai clar delimitată în filmul original. Ambițiile primelor două filme, ca intertextualitatea genurilor sau refuzul simplificării morale în alb-negru, dispar fără urmă; acum întreaga miză e suspansul... Prost gerat, dar ușor de digerat pentru spectator. Adeseori critica de film e acuzată de paseism: cartea ce precedă filmul e mai bună decât adaptarea cinematografică, originalul mai bun decât remakeul... Am încercat să evit imputarea: thrillerele din anii '70 pe care le-am menționat nu ilustrează perfecțiunea genului, dar
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
și cîțiva colaboratori spirituali de la "Cațavencu". l într-unul din primele numere, la pagina de Cultură, Elena Vlădăreanu își unește, sub titlul Tineri furioși de azi trei colegi de generație literară, așa: "Sînt tineri și au ceva de spus. în critica literară, în poezie sau proză. Agresivitatea lor îi poate îndepărta sau apropia de public. Oricum, le-a adus destui dușmani". Cei trei sînt Mihai Iovănel, Claudiu Komartin și Ionuț Chiva. Nu știm la ce "dușmani" se referă ziarista, de vreme ce toți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Mihai Iovănel, Claudiu Komartin și Ionuț Chiva. Nu știm la ce "dușmani" se referă ziarista, de vreme ce toți trei sînt apreciați și de revistele literare așa-zis bătrîne, în care au fost publicați, poetul și prozatorul au fost bine primiți de critica de întîmpinare, ba chiar Claudiu Komartin a primit mai multe premii de debut (inclusiv cel al revistei noastre). Așa "dușmani" să tot ai. Cît despre furie, ea nu răzbate deloc din frazele lor publicate sub mari poze. Mihai Iovănel "e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Buciu în nr. 7-8 din EUPHORIONUL de la Sibiu, în cadrul unei dezbateri despre Starea romanului. Tot acolo, o proză de Ioan Groșan și un interviu cu N. Breban, care aduce un frumos elogiu generației '60 de care aparține, poeților, prozatorilor și criticilor care au făcut posibilă, din nou, în România, după înghețul realist-socialist, o literatură adevărată. l O babilonie, fără cunoaștere exactă a lucrurilor și amestecînd aprecierile de valoare, este articolul dlui Radu Voinescu din Via}a româneasc| din octombrie intitulat Viață
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
medicul este departe de a socoti poezia un "violon d'Ingres". Persistă într-ale scrisului, publicînd pînă în 1939 nu mai puțin de șapte volume, ca tot atîtea trepte spre desăvîrșirea materialului de expresie și a rafinării ideatice. Chiar dacă majoritatea criticilor văd în primele volume defectul unor versuri bolovănoase, cu "dialecta-lisme" rebarbative în slujba alegoriilor prea transparente, explicitate discursiv, nici o voce îndrituită a se rosti definitiv nu neagă forța de expresie a dezlănțuitului "ortodox maniheist". Este atras, cum era și firesc
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
Gheorghe Grigurcu Critica noastră literară din perioada 1960-1990 alcătuiește - mai încape discuție? - o temă pasionantă. Depinde, desigur, din ce unghiuri și... cu ce mijloace o abordăm. Ion Bogdan Lefter se apleacă asupra ei cu dezavantajul părelnic al unor goluri, "porțiuni de pînză neacoperite
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
lui de-a răsfrînge cu o sporită fidelitate întregul (subiectul extrem de bogat și complex care e prestația critică a perioadei menționate), într-o multiplicitate spontană a formulelor ce-i asigură recepția cea mai convenabilă: "N-am vrut să ofer o critică monotonă a criticii, un discurs egal cu sine, lipsit de relief, mărturisește autorul. Am cedat sentimentului că despre un fenomen bogat, de o mare varietate și vitalitate, putem da seama mai bine, mai nuanțat și mai atrăgător folosind tipuri multiple
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
răsfrînge cu o sporită fidelitate întregul (subiectul extrem de bogat și complex care e prestația critică a perioadei menționate), într-o multiplicitate spontană a formulelor ce-i asigură recepția cea mai convenabilă: "N-am vrut să ofer o critică monotonă a criticii, un discurs egal cu sine, lipsit de relief, mărturisește autorul. Am cedat sentimentului că despre un fenomen bogat, de o mare varietate și vitalitate, putem da seama mai bine, mai nuanțat și mai atrăgător folosind tipuri multiple de discurs". E
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
Cauza și efectul fenomenului sînt decelate cu pătrundere: "ŤCulegeriť au fost și marile istorii ale lui Lovinescu și Călinescu, însă totul era subordonat acolo viziunii teoretice și istoria literară putea apare și ea ca (...) operă de poetică și teorie a criticii. Persistența în actualitate a prejudecății sensului negativ al Ťfoiletonisticiiť și Ťimpresionismuluiť criticii noastre trădează în fond existența unui complex adolescentin al monumentalității: obsesia edificiilor grandioase, fundate pe baze teoretice Ťserioaseť (nu rareori echivalînd cu sofisticarea tehnicistă a limbajului critic), face
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
noastre trădează în fond existența unui complex adolescentin al monumentalității: obsesia edificiilor grandioase, fundate pe baze teoretice Ťserioaseť (nu rareori echivalînd cu sofisticarea tehnicistă a limbajului critic), face să fie ignorat caracterul cu adevărat Ťmonumentalť al activității unor foarte buni critici ai actualității." Cuvinte pe care avem toate motivele a crede că le aprobă din eter magiștrii noștri din interbelic, nu tocmai "depășiți", așa cum le-ar plăcea unora a-i socoti, și pe care nădăjduim că le-ar contrasemna cei mai
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]