2,195 matches
-
până la proiectul sub care decid să îmi așez întreaga viață. Viața unui călugăr stă sub proiectul credinței, și acest proiect îi reglează fiecare detaliu al vieții și desfășurarea ei de fiecare zi. Sub un proiect stă viața marilor călători, a cuceritorilor, a artiștilor, a oamenilor de stat, a gânditorilor. Faptele noastre mari sau mici se desprind din raza ideii care le-a precedat și care s-a alcătuit lent în vederea unei realizări viitoare. Orice biografie importantă care povestește isprăvile deosebite ale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ai obținut-o, și atunci e puțin probabil să mai poți ajunge la gândul altora: rămâi în închiderea ta sau, precum Kant, accepți divorțul dintre ființa gânditorului și cea a profesorului. Alt risc e semireușita: ajungi la un filtru propriu, cuceritor, variat, dar nu în numele unei idei, ci al unor idei. Spunând toate astea, nu înțeleg să neg utilitatea profesoratului. Problema este cum o împaci și dacă poți să o împaci cu aceea a creativității. Există destine clar așezate în condiția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
calmă, de loisir transcendental ― în jurul meselor lor. Par că au fost programați acolo pentru a ilustra, printr-o scenă vivantă, paradisul terestru, otium-ul rafinat al unei populații care beneficiază tihnit, la capătul istoriei, de bogățiile fabuloase adunate aici de regi cuceritori, de cardinali, de latifundiari, de briganzi înnobilați, de producători de brânzeturi, vin și parfum. Și deodată, în timp ce trec printre coloanele din Place des Vosges, mi se face dor de Monica și Virgil, de casa lor de păpuși, pitită bine în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
geografice, științifice) ― sau a operei proprii. Eu în marginea a ce îl țin? Cel puțin, Jurnalul de la Păltiniș pornea de la o expediție a gândului. Dar acesta? Poți să-ți privești viața ca pe o expediție? Poți fi în același timp cuceritorul și cel cucerit? Încerc să ies din dezastrul în care mă aflu nu scriind, ci povestind. Cel puțin, nu-mi fac iluzia că sânt scriitor. Sânt doar bolnav sau, în cel mai bun caz, convalescent. Trăiesc, cu un singur personaj
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sau Apus va atârna desigur de viitorul ce ni-l vor asigura, și aceasta nu ca stat numai, căci statul român prin teritoriul său șes și deschis din toate părțile nu pare menit de providență de a fi militar și cuceritori, ci ca nație. Ni se pare evident că viitorul Orientului este o confederație de popoare în care egalitatea naționalităților și limbelor, pe orice teritoriu se vor afla ele, va fi lucru principal, iar formațiunile de state lucru secundar. Aseminea e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
persecuție, - iar drepturile câte nu le au, nici nu le merită. Ei singuri, cu totul deosebiți și având tendențe deosebite de popor, vorbind în familii limba germană, abonați la ziare dușmane nouă și hrănind împrotiva noastră un spirit dușmănesc și cuceritor, ei singuri nu compensează întru nimic munca poporului care-i susține. Apoi sunt totdeauna o armă a străinilor în contra noastră. Până și ungarii - care numa-n gropi nu dau de cuminți - își închipuiau într-un rând o stăpânire a Moldovei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la o alta individualizată, reprezintă mărturia esențială a transformărilor de acest gen din viața comunităților sătești petrecute în prima parte a începutului de Ev Mediu, fenomen specific satelor românești, sate care nu au intrat în stăpânirea și sub ascultarea unor cuceritori străini de limbă și neam, nici la șefi locali prin intermediul și cu investirea de către niscaiva cuceritori, așa cum s-a întâmplat prin alte locuri străine. Dovada peremptorie a acestui specific românesc o aflăm și în disoluția incompletă, parțială și treptată a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
petrecute în prima parte a începutului de Ev Mediu, fenomen specific satelor românești, sate care nu au intrat în stăpânirea și sub ascultarea unor cuceritori străini de limbă și neam, nici la șefi locali prin intermediul și cu investirea de către niscaiva cuceritori, așa cum s-a întâmplat prin alte locuri străine. Dovada peremptorie a acestui specific românesc o aflăm și în disoluția incompletă, parțială și treptată a numeroase obști, multe păstrându-se chiar întregi în vechea formă de stăpânire și organizare, adică în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost singura consecință.2 O altă consecință destul de puternică a fost posibilitatea întemeierii unui regat anglo-francez care să unească insula Marii Britanii cu părțile de vest și nord-vest ale continentului, o cauză la care au aspirat regii englezi începând cu William Cuceritorul și sfârșind cu Henry al VI-lea de Lancaster, și care a constituit și unul din motivele care s-au aflat în spatele Războiului de 100 de ani. Altă consecință a fost apariția confederației burgunde condusă de Carol Temerarul (1433-1477), confederație
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o lumină nefavorabilă, devine o naivă care se lasă copleșită de sentimente, își uită demnitatea de regină, cerșindu-i lui Enea dragostea, implorându-l să nu o părăsească, ba chiar punându-și propria viață în mâinile lui. Părăsită de viteazul cuceritor, nu are forța de a trece mai departe prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de Demophon, decide sălășluirea voită în tărâmul umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe muză să încredințeze opera iubitei sale, altul prin care muza îi răspunde și se dă o explicație a titlului operei). Poemul debutează prin a ne înfățișa biruința reputată de Tezeu asupra amazoanelor, precum și căsătoria sa cu regina acestora, Ipolita. Cuceritorul îl învinge apoi pe Creon, în Teba, și ia prizonieri, în Atena, doi prinți tebani, pe Arcita și pe Palemone. Dar, începând cu a treia carte, povestirea se focalizează asupra iubirii celor doi prizonieri pentru Emilia, sora Ipolitei, pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o lumină nefavorabilă, devine o naivă care se lasă copleșită de sentimente, își uită demnitatea de regină, cerșindu-i lui Enea dragostea, implorându-l să nu o părăsească, ba chiar punându-și propria viață în mâinile lui. Părăsită de viteazul cuceritor, nu are forța de a trece mai departe prin existență, alege sacrificiul suprem. La fel se întâmplă și cu Philida: trădată de Demophon, decide sălășluirea voită în tărâmul umbrelor. Sinuciderea rămâne o renunțare la speranță, o frică în fața necunoscutului suferinței
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe muză să încredințeze opera iubitei sale, altul prin care muza îi răspunde și se dă o explicație a titlului operei). Poemul debutează prin a ne înfățișa biruința reputată de Tezeu asupra amazoanelor, precum și căsătoria sa cu regina acestora, Ipolita. Cuceritorul îl învinge apoi pe Creon, în Teba, și ia prizonieri, în Atena, doi prinți tebani, pe Arcita și pe Palemone. Dar, începând cu a treia carte, povestirea se focalizează asupra iubirii celor doi prizonieri pentru Emilia, sora Ipolitei, pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal, fruntașul între fruntași patriot, blândul, dulcele și cuceritorul simpatiilor generale, fostul șef al naționalilor liberali din Bârlad, savantul profesor de Limba Latină de la Liceu, energicul și naționalistul, fost Director al Școalei Normale și înființătorul acelei școli, fostul președinte al Societăței pentru învățătura poporului român, secțiunea Tutova, care au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu-se optimist, cu surprinzătoarea chestionare: "care sunt cei trei domnitori români care l-au înfrânt pe Mohamed Cuceritorul?" Întrebarea sugera un răspuns entuziast și nu întru totul cinstit, căci din logica povestirilor anterioare, cei vizați nu puteau fi alții decât Iancu de Hunedoara (care nu a fost "domnitor român", ci demnitar al regatului maghiar), Vlad Țepeș și Ștefan
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
46). 217 Ibidem, partea a II-a, p. 38, 47, 50, 52. 218 Ibidem, partea I, p. 20. 219 O istorie a Indiei pentru copii evita într-un mod foarte asemănător delicata încă problemă a relației între autohtonii hindu și cuceritorii lor musulmani, preferând utopia: "musulmanii s-au amestecat cu hindușii, au adoptat obiceiurile lor (s.n. C.M.)" (Marc Ferro, The use and abuse of history or how the past is taught, Routledge& Kegan Paul, Londra/Boston, 1984, p. 4). 220 Dumitru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
arate cum, dând o formă determinată vieții sale morale, ar putea să-și asigure viața pe lumea cealaltă, mai precis, cum ar putea să-și afle mântuirea proprie (veșnică), sotería. Cultele misterelor orientale au putut să-și înceapă marșul lor cuceritor prin țările lumii clasice numai atunci când elenizarea Orientului, ca urmare a expedițiilor lui Alexandru cel Mare (336-323 a.Chr.), le-a oferit posibilitatea. Inițial, păreau să ezite testând terenul, ulterior, prinzând curaj au pătruns în centrele comerciale și culturale până când
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
disprețuiți până și de iudei, coreligionarii lor, ar fi putut să aibă atâta cunoștință despre lumea romană, atâta practică de viață, atâta intuiție în facilitarea cuceririlor lor evanghelice și geografice și atâtea inițiative în a le păstra. Păreau exploratori și cuceritori înnăscuți, bărbați încercați de oboseala drumurilor, cunoscători ai populațiilor și ai tradițiilor lor, erau ca niște administratori experți ai unui exercițiu îndelung. Capacitatea organizatorică a Apostolilor a fost moștenită de succesorii lor, care au desăvârșit-o potrivit necesităților momentului, devenind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fratelui său Titus. De fapt, evreii din Roma, prin mii de subtilități, refuzau să plătească taxa de zece drahme pentru templul lui Jupiter Capitolinus, taxă pe care o plăteau cândva templului lui Jahve din Ierusalim. Vespasian (69-79) și Titus (79-81), cuceritorii Ierusalimului (70 p.Chr.), au fost oarecum comprehensibili față de rezistența evreilor de a plăti o taxă care le irita conștiința religioasă, spre deosebire de Domițian care a poruncit cu toată rigoarea și fără nici o excepție achitarea acesteia atât de evrei cât și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Gordias), pe care nici cele mai îndemânatice degete nu-l putuseră desface. Mulți s-au aventurat, deoarece se spunea că omul care îl va dezlega va stăpâni întreaga Asie. Într-o bună zi, un tânăr frumos, care avea visuri de cuceritor, a venit în orașul lui Gordias, a luat sabia și a tăiat nodul. Era Alexandru, regele Macedoniei, cel care îi va conduce pe greci până în India și va aduce în Europa lumea orientală. De atunci a rămas expresia A tăia
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
După zile și săptămâni de luptă, în Munții Meseșului și în toată Valea Someșului, Gelu era istovit. Avea răni grele; toate îl dureau. Dar cea mai ucigașă durere i-o pricinuia moartea vitejilor din juru-i. Rămăsese aproape singur, iar soldații cuceritorilor veneau tot mai mulți, mai bine înarmați. Privindu-i cum vin, și-a încordat încă o dată puterile. A mai dat un atac, acolo, pe malul Someșului. A mai oprit o dată năvala. O nouă săgeată vrăjmașă i-a străpuns pieptul. N-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Mâria-ta, vin flăcăii de după munți. Toată Vrancea se ridică împotriva dușmanui. Iată, în frunte sunt cei șapte feciori ai mei. Ți-i dăruiesc, Măria-ta, pentru țară. Așa, ajutat de popor, Ștefan-Vodă l-a alungat de pe pământul țării pe Mahomed Cuceritorul. Și, în amintirea înfrângerii din acel an 1476, a zidit Biserica de la Războieni, iar pentru cinstirea victoriei, Mănăstirea de la Voroneț, așa cum l-a povățuit Daniil Sihastrul. Este și azi Voronețul o zidire frumoasă, minunată, tocmai pentru că întruchipează bucuria poporului biruitor
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
tronul acesteia se afla un rege adolescent Carol Quintul, cu care portughezul a încheiat un contract, dar după doi ani de insistențe. Regele oferea cinci caravele și alimentele trebuincioase călătoriei, dar lua 95% din aurul pe care îl vor descoperi. Cuceritorii dobândeau privilegiul de a face comerț în teritoriile nou descoperite. Unul dintre căpitanii flotei, Juan de Cartagena, avea rangul de conjucta persona, părtaș la comandă, care arată neîncrederea spaniolilor în portughez. Un document din 26 iulie 1519 îi oferă totuși
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ulcerul și hepatita, apoi cancerul de stomac, au fost, de fapt, urmările otrăvirii lente cu arsenic. Dușmanii săi nu puteau să riște o nouă acțiune îndrăzneață a corsicanului care declarase că puterea este amanta mea. În casa unde a murit cuceritorul Europei s-a amenajat un muzeu (pentru cei care ajung în mijlocul Atlanticului!), cu fotografii, tipărituri, ceasul de buzunar, patul de campanie, masca mortuară, portretele și alte obiecte ale ilustrului captiv. Mormântul din preajmă este, însă, astăzi gol, înconjurat doar de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Scandinavii întemeiază sta tul rusʺ face dovada că mult mai târziu decât puternicul st at a l lui Burebista și Decebal, deabia în secolul al IX-lea după Hristos, pe la anul 900, mult mai târziu de la contopirea dacilor cu romanii, cuceritorii triburilor slave -vikingii au fost fondatorii statului vechi rus, a puternicului și bogatului voievo dat rus al Kievului - și aceasta doar din interesul cuceritorului de a avea de la cine strânge impozitele, dările. De la un singur cârmuitor slav, nu de la mulțimea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]