2,852 matches
-
scrisoare de tranziție voi scrie despre filozoful francez Rene Descartes (1596-1650), pentru a mă lămuri eu insumi și a răspunde la întrebarea legitimă și obligatorie de altfel pentru noi toți: ce s-a întâmplat cu acestă axioma dualista și controversat - “cuget, deci exist” - pe “scară creaturală”? Să presupunem că Descartes ar fi descoperit în urmă cu aproape patru sute de ani nouă “știință universală” - gradul zero al conștiinței universale. Considerând că universul este conștiința în expansiune infinită, titanul Descartes ... Citește mai mult
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
scrisoare de tranziție voi scrie despre filozoful francez Rene Descartes (1596-1650), pentru a mă lămuri eu insumi și a răspunde la întrebarea legitimă și obligatorie de altfel pentru noi toți: ce s-a întâmplat cu acestă axioma dualista și controversat - “cuget, deci exist” - pe “scară creaturală”? Să presupunem că Descartes ar fi descoperit în urmă cu aproape patru sute de ani nouă “știință universală” - gradul zero al conștiinței universale. Considerând că universul este conștiința în expansiune infinită, titanul Descartes ... XVI. JURNAL DE
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
să-i tragă o chelfăneală soră cu moartea după câte îndurăm noi. - Nu aceasta este soluția, este bine că ați venit măcar acum, să încercăm să vă ajutăm. Problema este ca atât fata cât și dumneavoastră trebuie să vă întăriți cugetul cu sprijinul nostru, să reușiți să-l faceți pe el să se îmblânzească. Ar fi o minune dumnezeiască. La medicul de familie nu am putut să-i spun, era multă lume, dar pe dumneavoastră v-am simțit că mă puteți
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > ACOPERĂMÂNT DE SUFLET Autor: Angheluță Lupu Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Veșmânt de alb, acoperământ de suflet Ea îmi aduce liniște în minte și în cuget Raze de soare ,ce-mi par aievea A lor prezenta ,îmi aduc mângâierea. Luminile strălucitoare ce ma călăuzesc Ori de câte ori le văd, de ea îmi amintesc. Râuri de zâmbete pe fata îmi aduce Ea cu al ei chip suav și dulce
ACOPERAMANT DE SUFLET de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360622_a_361951]
-
2012 Toate Articolele Autorului Trezită din somn, rătăcită-n destin, Zâna frumoasă de la cetatea Berg Katz De pe Rin, Privește-n oglindă cu lacrimi în gene, Privește cum viața se scurge prin vene. Un gând ca o drojdie se lasă în cuget - Ce este viața fără iubire și zâmbet, - Dar moartea ? Să fie... mângâiere sau eternitate, Pe lângă iluzie, bătrânețe și dreptate. Și Rinul șoptește... - Coboară în răcoarea mea din ape. Acolo cerul este oglindit peste ale undei șoapte, Ziua și noapte sunt
LORELEY SI RINUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360672_a_362001]
-
Lazăr le-a spus oamenilor prezenți: - Dezlegați-l! Adică să se implice și ei, să facă ceva... Prin urmare ce trebuie să facă acum oamenii? Care este soluția? MĂCAR SĂ FACEM PRESIUNE ASUPRA CONȘTIINȚELOR LOR, așa cum a atins Hristos CONȘTIINȚA și cugetul tainic al inimii acelor bărbați care vroiau s-o omoare cu pietre pe femeia prinsă în adulter, după cum ne spune Sf. Scriptură, “ ... Iar ei auzind aceasta (cine nu are păcat să ia piatra și să lovească) și mustrați fiind de
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
tainic al inimii acelor bărbați care vroiau s-o omoare cu pietre pe femeia prinsă în adulter, după cum ne spune Sf. Scriptură, “ ... Iar ei auzind aceasta (cine nu are păcat să ia piatra și să lovească) și mustrați fiind de cuget, IEȘEAU UNUL CÂTE UNUL ... Poate, în urma presiunilor asupra conștiinței lor, cei din conducere care se știu incapabili sau nevrednici de a ocupa o funcție în stat, vor fi și ei MUSTRAȚI DE CUGET ȘI DE CONȘTIINȚĂ și vor renunța ... UNUL
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
și să lovească) și mustrați fiind de cuget, IEȘEAU UNUL CÂTE UNUL ... Poate, în urma presiunilor asupra conștiinței lor, cei din conducere care se știu incapabili sau nevrednici de a ocupa o funcție în stat, vor fi și ei MUSTRAȚI DE CUGET ȘI DE CONȘTIINȚĂ și vor renunța ... UNUL CÂTE UNUL, până ce vor rămâne doar cei RÂNDUITI DE DOMNUL HRISTOS! AMIN! Utopie?! Dacă noi avem Virtutea IERTĂRII, așa cum foștii deținuti politici supuși unui regim de detenție torționar - atâți cât au mai rămas-
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
Varlaam, a lui Grigore Ureche și a altor sfetnici luminați din acea vreme, cei doi domni sunt îndemnați să și dea mâna, să se împace, să construiască câte o biserică pe reritoriul celuilalt, să înfăptuiască o unire în spirit, în cuget, întru trăire românească. Aceasta este unirea cea mică, antecesoare celei care se cunoaște ca fiind cea din l859, prin unirea Moldovei cu Țara Româneasca. În spirit și în faptul edificării de biserici pe teritoriul (fost) advers, această unire mică prima
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
rău. Eu am avut avere multă, Și am trăit o viață scumpă Și n-aveam timp nicicum de Dumnezeu. Însă de dragul mîntuirii, Eu am dat totul la săraci. Am cîștigat drumul sfințirii, Pe poarta strîmtă a lipsirii, Cu Dumnezeu, un cuget împăcat. Și azi îmi reproșezi părinte, Că n-am mințit, n-am fost șiret! Ascultă-mă și ia aminte, Că mîntuirea-n cele sfinte, Eu pentru doi măgari bătrîni, n-o pierd. Referință Bibliografică: EU MÂNTUIREA NU MI-O PIERD / Lucia
EU MÂNTUIREA NU MI-O PIERD de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360003_a_361332]
-
desluși mersul vremii din bătaia vântului, lucirea stelelor și hârjoneala norilor, că pricepea șoaptele vieții din ciripitul păsărelelor, din parfumul florilor și din dulcele freamăt al apelor și că fără greș își cunoștea semenii din gândurile de-abia încolțite în cugetele acestora. Iar faima-i peste mări și țări nu era întrecută decât de bunătatea inimii lui și de extrema simplitate a vieții lui de zi cu zi. Căci din bordeiul său doar cu un prici, o masă șubredă și un
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
valențe, urmând depășirea etapei de fascinație a versului, a imaginației sale poetice și aduncând preempțiunea laturii de conștiință civică și națională. Am afirmat în studiile noastre ideea existenței unui metru etalon al existenței ideale pe care îl avea Eminescu în cugetul său, față de care raporta realul, dar nu se oprea la atât ci incerca să micșoreze distanța fată de ideal, una dintre manifestări fiind lupta pentru destinul optim al națiunii sale, componenetă structurală a conștiinței și a faptei sale pentru care
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
publicație în articolul Colaboratorii întregirii neamului, cum Iorga „a semănat pretutindeni în călătoriile sale prin toate regiunile românești, înflăcăratele sale credințe” prin acele cuvinte pe care români de peste hotare „le sorbeau cu nesațiu”, rostite cu „acea elocință și libertate de cuget care sunt pecetea geniului său, subjugător de suflete”. Dar sufletul lui Iorga a fost mai întâi de toate subjugat de Eminescu, de la care a preluat misiunea pe care a dus-o atât de strălucit la îndeplinire. El spunea despre gazetarul
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
grădina Omului, Timpul va arde și el. Hrănit de înger în pustie, Prigonit de Lume, În vârtej de vânt Sfântul ia carul Cerului. Vântul biruinței Adie peste sat. Denenceputul și denesfârșitul, La întâiul cântat al cocoșului. Urechi de auzit și cuget de cugetat, Printre norii unde Sfânta Duminică Ne așteaptă la Cina Sufletului. Urmele sfinților Fiecare cu sfântul lui, Fiecare cu gândurile lui, Fiecare cu păcatele lui. Urmele sfinților, Pline de lacrimi și rugăciuni, Sunt aievea. Asemeni porumbeilor, Sfinții au pacea
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
se impune - deschidere: ”un Mea Sharim luminând sub streșini fără margini,/ ... ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic în somnul tău/ genuin”. „Detaliu la Vall”surpinde evocarea unui moment de împăcare generată de purificarea gândului prin iertare. Această rezonanță a cugetului invocă un proces de trezire :„puneai Kahuna să strige Sufletul Gaiei/ deși știai dinainte/ că țărmul acesta sunt eu însămi”. Poeta Luminița Petcu realizează o veritabilă artă, îmbinând elementele de filozofie cu cele din sfera esteticului întro inălțatoare confesiune lirică
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
credința, hotărârea, nădejdea, binecuvântarea, dreptatea, îndreptarea, adevărul, mila, dragostea, slujirea, statornicia, smerenia, etc., toate aceste străluciri și fericiri sunt prin sălășluirea harului în inima curată. Domnind și stăpânind peste tot trupul, „inima este organul cârmuitor, tronul harului: mintea și toate cugetele sufletului sălășluiesc în ea” (Mitropolit Hierotheos Vlachos, op. cit., p.126). Alterarea rațiunii se datorește împrăștierii minții în afara inimii de către simțurile necontrolate. Și Dumnezeu și sufletul au puterea de cârmuitori: primul pentru lume, celălalt pentru trup: „Precum Dumnezeu ține în lucrare
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > GENIUL INCOMPARABIL ȘI INCOMPATIBIL... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: “Cu totul dosebit în felul său, om al timpului modern, deocamdată blazat în cuget, iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate [...], dar în fine poet, poet în toata puterea cuvântului este Mihai Eminescu.” - Titu Maiorescu Geniul incomparabil si incompatibil...cu vreo minte cleptomană! Incompatibil.. cu laude (anoste) chiar exagerate, de felicitări
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
române în țara lui Markus Zusak Am primit, prin amabilitatea Preotului Paroh Al.Stănciulescu-Bârda, editorul cărții despre care vom face vorbire, volumul scriitorului Ioan Miclău, membru al Ligi Scriitorilor Români, stabilit în Australia, intitulat “ Pe drumurile artei “, apărut la Editura “Cuget Românesc “. Cartea este, practic, o antologie monografică, în care sunt reunite texte ale unor scriitori despre opera lui Ioan Miclău, poet talentat, interviuri, poezii, articole de memorialistică, studii, corespondență cu personalități din țară și străinătate, ca dr.Adrian Botez, prof.univ.
ION MICLĂU- SAU O VIAŢĂ ÎN SLUJBA CULTURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359910_a_361239]
-
mamă-înflorită în zâmbet senin, Ce faci tu acum, în această lumească-ncepere de zi? Cum îți vei fi petrecând tu azi vremea ta, Acolo în veșnicia albastră Ce nu vrea să-ncapă cu nici un chip In rama cuprinderii mele de cuget Așa cum tu încapi liniștită În rama portretului tău tineresc, Când priveai cu toată lumina speranței-nainte Spre calea ta ce abia urma să se-ntâmple... Bună dimineața, dulce și tânără mamă, Ce zâmbești cu atâta încredere vieții Ce-avea să
DE ZIUA MAMEI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359956_a_361285]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359572_a_360901]
-
trecut peste atâtea obstacole, trădări și nedreptăți, n-aș fi căpătat o uluitoare experiență de Viață, nu aș fi devenit Bărbat, abandonând trestia gânditoare care trecuse Oceanul. Și, în primul rând, n-aș fi găsit tăria de suflet și de cuget să lupt, de opt ani și patru luni, cu un blestem negru cuibărit, parșiv, în mine sub respirație de cancer! ...Cum să fiu turist la New York, când eu mă plimb de două-trei ori pe săptămână cu sufletul prin Big Apple
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
simbol al coincorporării noastre umane, sau mai bine-zis, al sfințirii noastre prin această biserică, după cum subliniază tot Părintele Profesor Ene Braniște. Constituirea Bisericii în ziua Cincizecimii este urmată imediat de revelarea naturii sale: "Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget... și, frângând pâinea..., luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii"(Fapte II, 46). Viața credincioșilor dobândește deci un stil euharistic comunitar: "Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște"(Fapte II, 44). În lumina
DESPRE CARACTERUL COMUNITAR A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359649_a_360978]
-
din fericire, a devenit o admirabilă reușită a genialității valahe pe care analiștii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de interesant din punct de vedere literar, lingvistic și din anumite perspective cultice, mai ales că, în cugetele cititorilor, versetele frumos ritmate și pline de rigurozitate comunicativă, devin lejer penetrabile deoarece sclipesc de spirit descriptiv. Nu pot încheia această modestă prezentare a unei Opera Magna fără să-l felicit călduros pe distinsul autor, atât în numele meu cât și
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
ca o torță aprinsă pe un altar de suferință luminând, ca un far al meu trist, însingurat suflet. A scris cu spini și sânge în mine o scumpă dorință, ca viața să-mi aibă o tare nădejde și un nou cuget. Tată, un dor nestins în inimă Tu mi-ai lăsat, să caut mereu a Ta față luminoasă necurmat. Un rug aprins să-mi fii pe veci în inimă, Doamne, să ard etern de focul și harul mântuirii Tale. În zborul
DOAMNE, TU M-AI RIDICAT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359162_a_360491]