1,160 matches
-
dar și cu viță-de-vie. Acceptă și rămășițe de plante, iar pentru a-și menține cochilia sănătoasă, consumă săruri de calciu. Este activ din primăvară până la primele zile cu temperaturi negative, când se pregătește de hibernare. Dormitează până în martie într-un culcuș aflat la aprox. 30 cm sub pământ, pe care, de regulă, nu și-l schimbă. În timpul somnului, se închide ermetic în cochilie cu ajutorul unui „dop” calcaros, cu atât mai gros cu cât e mai rece vremea. Trăiește 7 8 ani
Melc de livadă () [Corola-website/Science/314331_a_315660]
-
ei migrează la altitudini mai coborâte din regiunile muntoase. Sunt mamifere arboricole, cea mai mare parte a timpului o petrec în arbori, dar coboară și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani"" ("mina "Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în perimetrul minelor "Iosif" și "Ștefan" s-a străpuns incidental culcușul masivului de sare, de unde a pătruns apă în excavațiile miniere subterane, formându-se local o grotă cu apă. Despre ocnele de sare active sau inactive de la a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
neconform ... b) vasele de apă și hrană pot fi ușor curățate și dezinfectate ................ [ ] conform [ ] neconform ... c) vase de hrană poziționate astfel încât să nu fie contaminate cu urină și fecale ............ [ ] conform [ ] neconform ... 17. Spațiile neîncălzite au obligatoriu scânduri pentru odihnă și culcușuri .............. [ ] conform [ ] neconform 18. Culcușul câinilor tineri este dotat cu pături, prosoape cutii de carton care pot fi înlocuite sau dezinfectate ușor ............. [ ] conform [ ] neconform D. Cazarea animalelor 1. Animalele sunt cazate separat în funcție de starea de sănătate vârstă, sex, grad de agresivitate
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
apă și hrană pot fi ușor curățate și dezinfectate ................ [ ] conform [ ] neconform ... c) vase de hrană poziționate astfel încât să nu fie contaminate cu urină și fecale ............ [ ] conform [ ] neconform ... 17. Spațiile neîncălzite au obligatoriu scânduri pentru odihnă și culcușuri .............. [ ] conform [ ] neconform 18. Culcușul câinilor tineri este dotat cu pături, prosoape cutii de carton care pot fi înlocuite sau dezinfectate ușor ............. [ ] conform [ ] neconform D. Cazarea animalelor 1. Animalele sunt cazate separat în funcție de starea de sănătate vârstă, sex, grad de agresivitate ............... [ ] conform [ ] neconform 2. Mamele
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
Memoriu" adresat autorităților românești în luna mai, tânărul scriitor a menționat că adevărata pricină a cererii de extrădare constă în activitatea sa publicistică pe care, anterior, a desfășurat-o în slujba "românilor de peste munți". În închisoarea Văcărești, a terminat nuvela "Culcușul". Publicând în "Convorbiri critice" nuvela "Culcușul", criticul Mihail Dragomirescu a ținut să o prefațeze astfel: După detenția din închisoarea Văcărești, este transferat la închisoarea din Gyula, Imperiul Austro-Ungar. Aici scrie "Golanii" și începe să traducă volumul de povestiri "Lelki kalandok
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
mai, tânărul scriitor a menționat că adevărata pricină a cererii de extrădare constă în activitatea sa publicistică pe care, anterior, a desfășurat-o în slujba "românilor de peste munți". În închisoarea Văcărești, a terminat nuvela "Culcușul". Publicând în "Convorbiri critice" nuvela "Culcușul", criticul Mihail Dragomirescu a ținut să o prefațeze astfel: După detenția din închisoarea Văcărești, este transferat la închisoarea din Gyula, Imperiul Austro-Ungar. Aici scrie "Golanii" și începe să traducă volumul de povestiri "Lelki kalandok" ("Aventuri spirituale"), apărut la Budapesta, 1908
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
luna octombrie a aceluiași an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: La 25 octombrie 1910 a debutat în capitala țării: în revista "Convorbiri critice" a apărut nuvela "Volbura dragostei [Cântecul iubirii]". Ea a deschis șirul unei însemnate colaborări: "Proștii", "Culcușul", "Golanii", "Dintele" (1910). A început să primească scrisori de încurajare de la Mihail Dragomirescu care se interesa îndeaproape de ce scrie, l-a invitat acasă și s-a oferit să-l ajute să primească o slujbă la un ziar. A fost angajat
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
-o și la "Convorbiri critice" ("funcții mai mult onorifice"). Debut editorial: la Orăștie, apare volumul de nuvele "Frământări", la "Librăria națională", condusă de Sebastian Bornemisa. În sumar, producții literare tipărite în revistele "Luceafărul" și "Convorbiri critice": "Dintele", "Lacrima" "Glasul inimii", "Culcușul", "Ofilire", "Răfuiala", "Nevasta", "Golanii", "Cântec de dragoste [Cântectul iubirii]", "Proștii", "Filibaș [Ocrotitorul]". Înainte de a scrie și de a-și publica romanele, scriitorul și-a desăvârșit talentul de prozator scriind povestiri și nuvele. Cea mai cunoscută nuvelă a sa este de
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
aprilie - La București apare volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată de Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul (Idilă
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Adam și Eva". Editura "Cartea românească" din București tipărește a III-a ediție din "Golanii". Sumar revăzut: "Proștii"; "Dintele"; "Bibi" [inedită]; "Norocul" [inedită]; "Cuceritorul"; "Nevasta"; "Cântecul iubirii"; "Strănutarea"; "Vrăjmașii" [inedită]; "Soacra Sfântului Petru" [prelucrare inedită]; "Idilă de la țară" [inedită]; "Ocrotitorul"; "Culcușul"; "Cerșetorul"; "Pozna"; "Golanii". Este ales președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele ("Nebunul"), plănuiește volumul "Ciuleandra". între [[2 martie|2]]/[[10 martie
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
scene este o icoană din Capadochia, de la începutul secolului al XI-lea, iar cel mai vechi document care atestă această confruntare apare într-un text georgian din secolului al XI-lea. Potrivit povestirii, un balaur, dragon sau crocodil își făcuse culcuș deasupra izvorului ce oferea apă orașului Silene. Pentru a putea avea apă, persoanele din acea regiune l-au înduplecat pe balaur oferindu-i mai întâi câte o oaie și apoi câte o fecioara. Femeia ce urma să fie sacrificata era
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
Cârtița (Talpa europaea) este un mamifer insectivor din familia talpide ("Talpidae") adaptat la viața subterană, săpând în pământ galerii care formează o rețea complicată care converg spre un culcuș central. Pământul din galerii este scos la suprafață, unde formează mușuroaiele caracteristice. Este răspândită în Europa, din Insulele Britanice până la Munții Urali și Caucaz. Trăiește și în România și Republica Moldova. Cârtițele trăiesc oriunde unde solul este adecvat, cu conținut bogat
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
în lipsa altor substanțe nutritive. De asemenea, acarienii de pășune (Oribatidae, Liacaridae, Scheloribatidae) sunt coprofagi care răspândesc "helmintoze" (boli cauzate de viermii paraziți). Cățelele, și alte mamifere, consumă în mod natural fecalele propriilor pui. Se presupune că astfel își păstrează curat culcușul. La porc există pericolul ca prin coprofagie să se transmită boala numită trichineloză sau trichinoză. Coprofagia nu trebuie confundată cu noțiunea de "cecotrofie", care înseamnă reingestia crotinelor de către iepure. Cecotrofia la iepure este un act fiziologic normal, absolut necesar și
Coprofagie () [Corola-website/Science/319066_a_320395]
-
reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile verzui cu multe concrețiuni calcaroase, puse în evidență atât prin forajele executate, cât și prin lucrările miniere de explorare și chiar exploatare
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
deasupra nivelului râului. Au limita superioară sub nivelul suprafeței freatice locale și, se regăsesc în majoritatea cazurilor sub acviferele libere, fiind despărțite de acestea de un strat impermeabil sau semi-impermeabil numit acoperiș, având la bază un alt strat impermeabil numit culcuș. Alimentarea lor nu corespunde cu arealul pe care-l ocupă stratul ca în cazul celor freatice. Aceste acvifere se mai numesc și straturi de adâncime. Acviferul captiv fără presiune, se formează în cazul în care nu toată grosimea stratului permeabil
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
din acel frasin, tulpina copacului servind o lungă perioadă ca Sfântă Masă. Schitul a primit numele de Silvestru, după numele unuia dintre sihaștri. Potrivit altei legende, în aceste locuri a trăit un sihastru pe nume Silvestru. El și-a făcut culcușul în scorbura unui frasin mare. Pustnicul a avut o vedenie, în urma căreia a tăiat frasinul și a construit din lemnul lui un paraclis unde a fost înmormântat. Domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) a dăruit schitului lui Silvestru terenul pe care
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
de faraziți. Scăpărici reușește să scape. Între timp, Bogdan și Maria ajung cu mașina la etajul final al Tranzistoriei, unde găsesc firul pe care-l împletea bunica și încep să-l strângă. Firul ducea spre cinescop, dar acolo se afla culcușul regelui faraziților. Oache și Omide sunt aduși în fața regelui faraziților și îi cer acestuia să plece din televizor pentru că copiii vor să vadă desene animate. Regele le spune că faraziții au intrat în televizor datorită aparatelor ce tulbură rețeaua electrică
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
vară cu numeroase ramuri laterale au o lungimea de până la 15-20 m, diametrul de 0,2-0,3 m și o adâncime de 2,5-3 m, și chiar mai mult. Galeriile de vară converg spre un cuib central (camera principală sau culcușul) mare, unde se odihnește întreaga familie, inclusiv și noaptea. Această cameră principală este căptușită cu ierburi uscate. Galeriile de vară au în general mai multe ieșiri (până la 3, 4 sau chiar 7), în funcție de vârsta galeriei. La capătul unei galerii laterale
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
a înlocui sculpturalitatea edificiului eclezial tradițional, cu principiile secularizante ale funcționalității arhitectonice”. Am fost mișcat de această paradoxala afirmație: “ridicarea pogorârii”. Privind la lumea românească și la locul pe care regalitatea îl alcătuiește astăzi, săpăamână de săptămână, ca pe un culcuș inițial, ca pe o formă, o matcă a continuității și tradiției, a identității și mândriei, mi-am dat seama că lucrarea de cinci decenii de așteptare a celui mai blând Mihai din istoria românilor nu este decât o ridicare continuă
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
și antene moniliforme de lungime medie. Toracele este heteronom, cu protoracele mai mic, mezotoracele fiind segmentul cel mai mare. Picioarele heteronome, tarsele din trei articole. Pe tarsul primei perechi de picioare se află o glandă sericigenă, cu care-și țes culcușul pe pământ. Abdomenul este alcătuit din 10 segmente, ultimul înzestrat cu o pereche de cerci scurți biarticulați, asimetrici la masculi. Se hrănesc cu resturi vegetale și cu detritus. Masculii nu se hrănesc. Femela stă, de regulă, în cuibul țesut cu
Embioptere () [Corola-website/Science/332575_a_333904]
-
au fost identificate circa 400 specii de plante. Șoarecii de munte ("Dinaromys") și șoarecii de zăpadă ("Chionomys") fac rezerve de hrană mari din frunze uscate și tulpini. Acestea sunt tăiate și lăsate să se usuce înainte de a fi transportate în culcușuri sau în crăpăturile din stâncării pentru a asigura hrană în lunile de iarnă, când frunzele proaspete sunt rare. Lemingii se hrănesc în mare măsură cu mușchi și licheni, mai ales lemingii de pădure ("Myopus schisticolor"), care sunt aproape în întregime
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
pietre, pe sub trunchiuri de copaci căzuți, sau pe lângă rădăcinile arborilor. La capătul galeriilor are camere de odihnă și pentru provizii. Rețeaua de galerii este folosită intens. Denumirea de șoarece scurmător derivă de la faptul că scurmă, și nu face galerii adânci. Culcușul și-l construiește de obicei în sectoarele mai adânci ale galeriilor. Cuibul de fătare este relativ mare, cu diametrul de 20-30 cm, amenajat la adâncimea de 30-40 cm. Fiind bun cățărător, de multe ori se adăpostește în scorburile copacilor situate
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
înoată prin apă. Este deosebit de activ tot timpul anului, iar în cursul celor 24 ore, devine mai activ după asfințitul soarelui, fiind un animal predominant nocturn și circulă pe cărările croite prin iarba deasă. Ziua stă de obicei ascuns în culcușurile situate în tunelele cele mai adânci; mai rar iese și ziua, mai ales după amiază. Este un animal gregar, și trăiește în grupuri separate pe sexe, în afara perioadei de împerechere. Într-o galerie trăiesc 6-8 indivizi, de obicei membrii aceleiași
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
cu ciuperci. Mănâncă ocazional și insecte. Pentru vremea nefavorabilă (vreme ploioasă și iarnă) își face provizii din boabe și semințe. Perioada de reproducere are loc din martie până în septembrie. Gestația durează 21 de zile, după care femelele se retrag în culcușuri unde nasc 2-5 pui. În România, nu se nasc mai mult de 2-3 generații de pui pe an. Puii sunt golași și au ochii acoperiți de pleoapele lipite în primele 10-15 zile de viață. Ei sunt alăptați 3 săptămâni, iar
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]