4,292 matches
-
domeniu. Pentru ei, disciplinele de învățământ și temele de studiu sunt simple „instrumente pentru dezvoltarea intelectuală”, și nu scopuri în sine. Potrivit lui Eisner, cognitiviștii disprețuiesc cultura și valorile culturale, socotind că nu au importanță decât ca „instrumente”. Ideea de „om cultivat” le repugnă și o înlocuiesc cu sintagma „cap-bine-făcut”. Cognitiviștilor nu le trece prin minte că ei pledează pentru spolierea culturală programată a ființei umane nutrind, în subconștient, credința că singurul ei rost este supraviețuirea cu ajutorul inteligenței. Campionii acestei orientări sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bună”, dar care, în realitate, este întotdeauna sălbatică și agresivă. Școala viitorului nu poate fi însă o instituție care produce barbari. Idealul școlii viitorului nu va fi Homo stultissimus, ci Homo sapientissimus - adică un nou kosmopolites, cetățeanul „satului global”, personalitate cultivată și creativă, un „om total”. Nu ne putem imagina viitorul populat cu „creiere mici”, neinstruite, leneșe, anarhice și, până la urmă, primitive. Schizofrenia paideutică generată de „prăpastia culturală” este o tragedie a perioadei moderne. Dar oligofrenia pedagogică, pe care noii amatori
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
global al viitorului. În orice caz, dacă toate national education goals cuprinse în America 2000 vor fi atinse, fie și numai la un nivel acceptabil, până în anii 2020-2035 (prevăzuți în lege), atunci, în acei ani, americanii vor deveni cel mai cultivat popor care a existat vreodată, iar glumele europenilor pe seama apaideusiei americanului de rând nu-și vor mai avea rostul - dimpotrivă, s-ar putea ca the middle man american din anul 2035 să se amuze copios pe seama europeanului semidoct și bun
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decadență”. Trecut brusc de la avangardism la proletcultism, V. denunță intuiționismul bergsonian și deturnează ceea ce e viabil în teoriile lui Francisc Rainer înspre un materialism abuziv (1948), în Gherea identifică un exponent al ideilor lui Cernâșevski, Belinski, Herțen și Dobroliubov. Deși cultivat și bine informat, el profesează acum - cu un zelos tendenționism sociologizant - idei aberante, ce au avut o influență dezastruoasă: ca să teoretizeze „imaginea omului nou, a tânărului revoluționar de tip stalinist”, va face istoria „decadenței literare occidentale”. Bunăoară, Alfred de Vigny
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
cincisprezece interviuri de la avantgardiști”), de orientare mai degrabă promodernistă și antigândiristă, a condus, împreună cu Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu, revista „Kalende” (noiembrie 1928-martie1929), iar împreună cu L. G. Legrel, a condus un timp revista satirică „Încotro?” (1937-1938). Personaj rafinat, cultivat și informat, cu obișnuința prezentabilității mondene (Șerban Cioculescu și-l amintește ca pe un „tinerel firav, de 30 de ani, grijuliu de fizicul și de garderoba sa, dintre cele mai asortate cu costume de stofă englezească, cu cămăși de poplină
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
infinită răbdare pentru recunoașterea dublei învestituri a lui Cuza, prin urmare a Unirii. Năzuind de mult la chietudinea sălașului său din Târgu Ocna, se retrage acolo. S-a stins de pe urma unei pneumonii. Ca scriitor, N. este un diletant fin și cultivat. A colaborat la „Propășirea” și, mai mult la insistențele unor amici (era covârșit de înrâurirea lui V. Alecsandri), a trimis câte ceva la „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”, „Calendar pe 1853”, „România literară”, „Steaua Dunării”, „Foaia Soțietății pentru literatura
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
de sus. O dată în plus, criticul își manifestă predispoziția pentru îmbinarea studiului stilistic și sociologic, textual și contextual. Debutul lui Marian Papahagi (Exerciții de lectură) mi-l amintește pe acela mai vechi al lui Liviu Petrescu: aceeași critică inteligentă și cultivată, același stil academic, distant, fără familiaritatea zgomotos orală a unora dintre tinerii publiciști, de o eleganță protocolară și, ah, demodată [...]. Marian Papahagi e un «studios», în ambele sensuri ale termenului, cu solidă formație filologică: scrie o critică de interpretare, minuțioasă
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
literari sunt N. Țincu, N. Scurtu, T. G. Djuvara, B. P. Rădulescu, Șt. I. Slăvescu, Const. I. Cornățeanu, D. N. Saphir, I. N. Polychroniade, ca și Theodor Șerbănescu, Veronica Micle, ambii din cercul Junimii. Se reproduc versuri din poeții pașoptiști, cultivați și mai târziu de Macedonski la „Literatorul” (Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Zamphirescu). Macedonski publică, în traducere, o suită de portrete romanțate: Lucreția, Jana d’Arc, Cleopatra, regina Egiptului (de Al. Dumas), Jana Grey (de G. Dufaye), precum și o versiune
OLTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288531_a_289860]
-
la „Viața românească”; din „lipsă de principialitate” (în realitate pentru că se opusese „rentabilizării” revistei) este eliminat și de aici. O. este cunoscut și apreciat în primul rând ca om de presă literară, ca animator literar și creator de climat. Intelectual cultivat și cu simțul valorii, personalitate puternică și echilibrată, înzestrat cu simț moral și justițiar, el a jucat în epocă un rol meritoriu, uneori salutar, în fondarea și orientarea unor reviste importante, reușind - împotriva injoncțiunilor puterii - să le imprime o direcție
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
poate fi întâlnit O. cel adevărat, imaginația lui nu poate zămisli sub astfel de stele, ci în paginile izvodite cu o desăvârșită libertate a spiritului, în acea „stare de reverie a inteligenței” (Vladimir Streinu), condiție într-adevăr fericită, așteptată, întâmpinată, cultivată și fixată în scris. Desigur, proiectele literare i-au fost, la începuturi, grandioase. A încercat să dramatizeze sub înrâurirea romantismului subiecte legendare foarte diferite, schițând tragedia în versuri Mihai Viteazul (1848), o dramatizare a cărții despre Ruth din Biblie, dramele
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
basmul despre „feciorul de împărat cel cu noroc la vînat”. Basmul bisoceanului, piesă literară unică, filtrează expresia populară, întâlnită des în Pseudo-cynegeticos, și imaginația specifică poveștii într-o compoziție stilizată, ușor convențională, apropiată de luxurianța barocă. O. este un spirit cultivat, erudit fără trufie, un hermeneut mobil și carismatic, om de gust și rafinament, care se delectează întreținând un dialog, mereu seducător, cu cititorul; pe acesta îl măgulește inducându-i ideea că jocul este deschis, că perspectivele și ipotezele pot fi
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
care mai curioase, stranii un loc al familiarului, al normalului, al inteligibilului. În acest sens, metoda comprehensivă nu este altceva decât o prelungire a cunoașterii celuilalt, cu mecanismele ei elaborate de cunoașterea comună. Desigur că metoda istorică este mult mai cultivată, în sensul că informațiile, capacitățile de înțelegere a celuilalt sunt amplificate, dar nu modificate structural. O asemenea concluzie luminează și o funcție specifică a istoriei. Ea reprezintă, prin trăsăturile ei tradiționale, intuitive, comprehensive, o modalitate esențială a omului de a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un nume de referință În domeniu. Adrian Neculau Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Călătorie În marea burghezie, Iași, Institutul European, 2003 (188 p.) Uimitoare această carte de metodologie. Rafinată și oarecum exclusivistă, adresându-se mai cu seamă unui interlocutor subtil și cultivat decât tehnicianului care calcă În cizme de cauciuc pe un gazon tuns cu superioară știință. Nimic din artificialitatea uscată a textelor de metode și tehnici de cercetare cu care suntem obișnuiți; autorii evită cu maliție enumerările, clasificările, precizările de manual
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a făcut într-un moment de relativă deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului comunist, însoțită de aberante privațiuni materiale și disfuncții sociale. Generație într-adevăr „în blugi”, este în bună parte cultivată și animată de imboldul înnoirii radicale, însă marginalizată social și oprimată sau blocată profesional, „infantilizată”, după cum s-a remarcat, până în pragul senectuții, fără intenții neapărat vinovate, de generațiile anterioare („Eticheta de «tânără generație» care însoțește de douăzeci de ani grupul
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
și propriul univers. Dialogul devine cu atât mai zgomotos, cu cât se duce între surzii prinși în propria individualizare. Libertatea de selecție și interpretare este însă însoțită de o puternică neliniște interioară, de o stare de anxietate indusă de lipsa cultivată a reperelor comune sau de ascunderea lor în spatele constrângerilor insidioase, atât de invizibile și totuși parcă omniprezente. Media sunt complet dezinteresate de cunoașterea savantă sau pură. Emisiunile așa-zis culturale, consacrate analizelor de idei, devin repede atât de marginalizate în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întocmit el însuși ediții și antologii. I s-au atribuit Premiul Academiei Române (1959), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986) ș.a. În critica și istoria literară românească M. s-a impus ca o personalitate de mare suprafață și de certă importanță. Cultivat și informat, harnic fără superficialitate și serios fără pedanterie, vădind o probitate intelectuală nedezmințită și un gust critic remarcabil, a mobilizat aceste însușiri prin avântul propice angajării în întreprinderi temerare. Puterea sa de muncă este puțin obișnuită, iar entuziasmul față de
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
122 61 24 17 9 11 vii 23 18 1 2 1 1 livezi 4 1 3 Efectivul de animale asigură gospodăriilor necesarul pentru autoconsum, sătenii fiind puțin interesați de creșterea animalelor pentru comercializarea produselor obținute. Reducerea continuă a suprafeței cultivate, impozitele pe animale, obligativitatea instalării cipurilor (în cazul cabalinelor contra cost), lipsa furajelor și veniturile foarte mici obținute prin comercializarea produselor îi fac pe oameni să renunțe la creșterea animalelor: „Bărbatul meu spunea că nu-i om gospodar cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Microfermele au însă o activitate restrânsă. Lipsa utilajelor, lipsa banilor pentru lucrările agricole, a forței de muncă, a centrelor de colectare a produselor agricole, nesubvenționarea culturii de porumb începând din acest an etc. au condus la diminuarea continuă a suprafeței cultivate: „Satul este îmbătrânit, iar cei tineri sunt dintre cei cu ordonanță care nu știu nici ei ce să facă” (femeie, 77 de ani); „Nu există în toată comuna o combină agricolă” (femeie, 40 de ani). Orice altă activitate de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
doar o activitate redusă. În sat se lucrează parțial mecanizat (aratul, semănatul), existând zece tractoare: două rămase de la fostul CAP și opt cumpărate de curând. Costurile folosirii unui tractor al vecinului sunt mari în raport cu venitul rezultat din recolta acelui teren cultivat, așa că se folosește încă sapa. Din punct de vedere al mecanizării, comuna este privită de către câțiva dintre liderii informali ai satului ca fiind în urma altor comune: „Este subdezvoltată față de alte comune, unde sunt 40 de tractoare... Aici nu prea avem
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
acest punct, exegeza făcută de Mircea Eliade (1907-1986) timpului profan al modernității 2 nu contestă realitatea renunțării consimțite a omului recent la întrebările clasice privind sufletul, mântuirea sau Dumnezeu. Uitarea modernilor târzii nu este doar pasageră sau involuntară, ci cronică, cultivată și profund dezrădăcinată de orice habitus al amintirii. Dintr-o insuficientă analiză a surselor scolastice ale teologiei seculare din secolul al XVII-lea derivă, cred, și expunerea parțială a motivațiilor teologice și psihologice prezente în geneza protestantismului. Este de notorietate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
revival isihast est-european (de la Paisie Velicikosvky la Nicodim Aghioritul)- Filocalia (1792) fiind monumentul unei tăioase conștiințe istorice -, ortodoxia rurală și urbană a cunoscut fie exaltarea pietistă, fie tentația gnostic-intelectuală (contraste perfect vizibile în Rusia secolului al XIX-lea). Când europeanul cultivat a căpătat deja o profundă conștiință autocritică - fiind gata să examineze eșecurile proiectelor civilizației creștine din trecut -, răsăriteanul pravoslavnic și-a menținut preferința tipic romantică pentru un trecut cosmetizat, cu o impecabilă poleială bizantină. Derivându-și autoritatea dintr-o tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Limitele pozitivismului" Ne imaginăm că între cei care cumpără astăzi traducerile lui Evagrie în limbi moderne sunt nu atât „savanți” sau „specialiști” (preocupați de bucătăria secretă a paleografiei sau de istoria atât de complexă a receptării autorului pontic), cât oameni cultivați, cunoscători ai tradiției Bisericii, interesați nu de polemici, ci mai ales de o onestă instrucție catehetică și spirituală. Această ultimă categorie de cititori, dintre care puțini stăpânesc limba latină, greacă sau siriacă, formează totuși tradiția modernă a receptării lui Evagrie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ea un proces creator (apropiat poeziei, filozofiei și meditației religioase) mai degrabă decât o modalitate sterilă și autoreferențială de a-ți petrece vremea (precum șahul). Dincolo de acest miez misterios, întreaga narațiune este de o limpezime perfectă (cel puțin pentru cititorii cultivați). Cartea este o reflecție, complicată de fascinantele aluzii ale unui roman à clef (unele personaje sunt inspirate de Thomas Mann, Nietzsche, Jakob Burkhardt), asupra culturii și puterii, istoriei și „boicotării” sale, intelectualilor și răspunderii lor sociale. Într-un mod destul de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
liberi prosperă cel mai bine în comunități viabile; 3. libertatea și ordinea socială merg mână în mână; 4. o societate nu trebuie să fie doar civilă, ci și bună, ea trebuie să aibă un miez de valori împărtășite, care trebuie cultivate continuu în familii, școli, comunități și comunitatea comunităților”. 15. Merită subliniat că suveranul lui Schmitt nu trebuie să fie legitim: deciziile sale sunt normative și chiar legale, deși nu sunt legitime. Ne amintim că Max Weber distingea net între Macht
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bârna (Tulnice În munți), Eugen Jebeleanu (Poeme de pace și luptă), Dan Deșliu (În numele vieții). Alte volume de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian (Nică fără frică), A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat de Flacăra, publică volumul Sub steagul vieții, iar Veronica Porumbacu - poeta preferată de Viața românească și Scânteia - publică volumul Anii aceștia. CENACLUL - PEPINIERĂ DE TALENTE Pentru a-și Îndeplini rolul formativ, noile valori morale, noile conduite, noul ideal social, cuprinse
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]