10,796 matches
-
de daco-romani și de români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea vaselor de diverse forme și mărimi, în funcție de utilitate, ci și la arderea vaselor în cuptoare special amenajate. Dacă lutul nu este arsă suficient, vasul pierde din rezistență, în interior rămâne maroniu, iar la exterior negricios, rămâne porosă și pierde lichidul pusă la păstrare. Olarii au trebuit să stăpânăească toate etapele confecționării vaselor, arderea în cuptor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuptoare special amenajate. Dacă lutul nu este arsă suficient, vasul pierde din rezistență, în interior rămâne maroniu, iar la exterior negricios, rămâne porosă și pierde lichidul pusă la păstrare. Olarii au trebuit să stăpânăească toate etapele confecționării vaselor, arderea în cuptor la care au adăugat, pentru mai mare și mai bună rezistență și folosire, smalțul și unele elemente decorative. Fiecare gospodărie și fiecare comunitate producea în interior tot ce avea nevoie: oale de diferite mărimi și întrebuințări, ulcele, căni, tăvi, linguri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aplică apoi varul) și camerele erau unse tot cu lut galben, amestecat cu balegă de vacă sau de cal ca să nu crape. Din același material se confecționau cărămizi, date prin nisip și apoi uscate la soare, așezate în formă de cuptor și arse, cum se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cizmari încălțămintea de bază pentru țăranul român a fost opinca, pentru care nu era nevoie de meșteri specializați; se confecționau de stăpânăul casei pentru toți ai lui care aveau treabă în gospodărie. Copiii umblau desculți, iarna erau în casă, pe cuptor. Țăranii răzeși au purtat cizme, ghete și bocanci. Pentru ei era o rușine să poarte opinci și, cu siguranță, nici în vechime nu încălțau opinci, doar dacă ar fi căzut la grea cumpănă de sărăcie. Opincile purtate de locuitorii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Păvăluță, împreună cu enoriașii, au gândit să construiască o biserică nouă, din zid și s-a luat hotărârea ca banii contribuabililor să fie folosiți pentru a face cărămida pe loc. S-au lucrat aproximativ 25 mii de cărămizi, așezate în două cuptoare pentru arsă și, după ardere, erau gata de întrebuințat, însă în timpul războiului toată cărămida a dispărut și nici banii nu s-au găsit, dacă a fost vândută. Luncașii, dar și locuitorii din Slobozia - Filipeni și Valea Boțului au rămasă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grâul era destinat exportului, nu consumului intern, pâinea, pentru țăran, fiind aliment rar, râvnit; însă nu trebuie absolutizată lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau la rând alivencile pe frunte mari de varză sau hrean, dar se foloseau și tăvi. Alimentația, în general, este condiționată de factorii economici și sociali, de factori geografici, psihologici și religioși. Unele alimente sunt interzise, au devenit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca să iasă din nevoi. Din mărturiile înregistrate de Olimpia Bădăluță în anul 1960, aflăm că în unele familii nu se ajungea cu porumbul de la un an la an. Atunci se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la unele gospodării un acoperiș improvizat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la unele gospodării un acoperiș improvizat în curte, sub care este un cuptor cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat rufe și baie. De regulă, casa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la unele gospodării un acoperiș improvizat în curte, sub care este un cuptor cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat rufe și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ajungea la pământ pe două părți, la nord și la apus. Aici ținea tata ovăzul și orzul de sămânță, în știubeie mari (butucă găurit de mână sau cu scorbură naturală - n.a.). Mai era în curte un bordei cu un cuptor unde mama făcea mâncarea vara. ura boilor care era lipită pe trei părți - sudul era deschisă și se depozita gunoiul care se căra primăvara în grădină. Mai era un coteț pentru porcă și o poiat pentru găini. Ograda era mică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se făceau din bârne. Așezau talpa casei pe piatră și apoi puneau bârne care se încheiau la capete. Casele aveau, în general, o cameră și o tindă, iar altele două camere despărțite prin tindă. Din vechi, în case se făcea cuptor cu horn. Pe cuptor se putea dormi, iar în vatra lui se pregătea mâncare și aburul și fumul ieșeau pe horn încălzind cât de cât și cuptorul. Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Așezau talpa casei pe piatră și apoi puneau bârne care se încheiau la capete. Casele aveau, în general, o cameră și o tindă, iar altele două camere despărțite prin tindă. Din vechi, în case se făcea cuptor cu horn. Pe cuptor se putea dormi, iar în vatra lui se pregătea mâncare și aburul și fumul ieșeau pe horn încălzind cât de cât și cuptorul. Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea lui Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar altele două camere despărțite prin tindă. Din vechi, în case se făcea cuptor cu horn. Pe cuptor se putea dormi, iar în vatra lui se pregătea mâncare și aburul și fumul ieșeau pe horn încălzind cât de cât și cuptorul. Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea lui Sterian și se întindea, în Nord, până la Vasile a Luchii (Bârgăuanu). Pârâul l-a apucat curgând pe unde curge și acum. Descântece: nu știe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din urmă, uniți, mă dovedeau, iar eu mă Îndepărtam, Înfrînt și cu capul plecat, dorindu-mi să fi avut melița lui don Gustavo ca să-l fi pus la punct pe Încrezutul ăla. De ziua mea, tata s-a dus la cuptorul din colț și a cumpărat cea mai bună prăjitură pe care a găsit-o. A așternut masa În tăcere, punînd argintăria și vesela cea bună. A aprins lumînări și a pregătit o cină cu feluri de mîncare pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fac și eu una. Ceva mă făcu să bănuiesc că acea cafea cu lapte era toată masa ei de prînz. Am declinat Încă o dată invitația și am văzut-o că se retrage Într-un ungher al sufrageriei unde avea un cuptor electric. — Faceți-vă comod, zise ea Întorcîndu-mi spatele. M-am uitat Împrejur și m-am Întrebat cum. Nuria Monfort Își avea biroul pe o masă de scris ce ocupa colțul de lîngă balcon. O mașină de scris Underwood trona lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Vrem sau nu, domnule ministru, e noapte, noapte adâncă, percepem că se întâmplă ceva cu mult peste înțelegerea noastră, care depășește sărmana noastră experiență, dar acționăm ca și cum ar fi vorba de aceeași pâine, făcută din făina dintotdeauna și coaptă în cuptorul obișnuit și nu e așa, Va trebui să mă gândesc foarte serios dacă nu trebuie să vă cer să vă prezentați demisia, Dacă o veți face, îmi veți lua o greutate de pe umeri, puteți conta deja pe cea mai profundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și Blanche o să se sfârșească dezastruos, nu mă așteptam să îmbrace forma tragică pe care a luat-o. A venit vara apăsătoare și înăbușitoare, și nici măcar noaptea nu era destul de răcoroasă pentru a-ți odihni nervii chinuiți. Străzile ca un cuptor răsfrângeau noapte de noapte căldura care se revărsase asupra lor în cursul zilei și trecătorii își târau obosiți picioarele pe drum. Nu-l mai văzusem pe Strickland de câteva săptămâni. Ocupat cu altele, încetasem să mă mai gândesc la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]