21,524 matches
-
de azi, Matei Gall (emigrat de mult în Germania) nu pare să se fi detașat în mod radical de modul lui de a simți din tinerețe. Crimele comuniștilor se conturează mai degrabă ca niște monstruozități care au alterat o gîndire curată. Străbat în unele pagini ale sale accente de mîndrie și admirație (netemperată de nici un strop de ironie) cînd descrie fanatismul, pentru mulți dintre noi de-a dreptul rizibil, al tovarășilor lui de detenție care mureau "cu numele PCR pe buze
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
și pe alții să le păzească. Deci învățătura ce o propagă în scrierile și cuvântările lor, trebuie să fie a lui Hristos, iar nu cea eretică. Numai pe acela îl recunoaște Biserica de Părinte al ei, care propovăduiește învățătura ei curată, fără schimbări sau interpretări greșite 2. Cuvântul Părinte are însă o evoluție interesantă potrivit mersului istoriei și spiritualității Bisericii. Acest cuvânt era de origine sacră, cu rădăcini în Vechiul și Noul Testament, exprimând raportul dintre învățător și ucenic, ca un raport
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
la cetățenia paradisului pierdut, la ceea ce am fost făcuți să fim și să voim, la gândul firii noastre celei dintâi, stricate de noi și refăcute de Iisus Hristos, la faptele vieții celei noi <<din apă și din duh>>, la cugetul curat al celui renăscut și mântuit, la destinul nostru dumnezeiesc, la asemănarea cu Dumnezeu 84. Atunci când au fost chemați să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
renăscut și mântuit, la destinul nostru dumnezeiesc, la asemănarea cu Dumnezeu 84. Atunci când au fost chemați să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cuvintele Sfântului Grigorie Taumaturgul: (...) nu este nici o părticică de plăcere care să nu fie înfrânată de noi, dar mai ales alungăm orice vedere rușinoasă de la ochii noștri și de la urechile noastre orice cuvânt al ispitirilor, pentru ca inima noastră să rămână curată 136. Și se purtau așa, răspândind prin toate mișcările sufletești și trupești strălucirea razelor dumnezeiești. Au fost răniți de frumusețea divină și au purtat în ei dorința vieții veșnice 137. Și ca să spunem simplu, s-au făcut încăpători ai lui
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
nea Gheorghe", România literară, 15.12.1998), semn uneori de cinste, alteori de prostie sau ignoranță. într-o viziune hiperbolică a insignifianței, e vorba de "acel nea Gheorghe dincolo de care nu mai e nimic pe scara socială decît biata și curata biologie" (EZ 30.01.1998). întrebuințat în adresări amicale - "Nea Gheorghe, te-ai ars!... Și mata, nea Gheorghe, trebuie să dovedești că ai mașină bună, că ai materie primă și resurse..." (EZ, 11.11.1999) - , cu sensul explicitat - "nea Gheorghe
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
mama și tata puneau în pomul de Crăciun aceleași globuri, Moș-Crăciuni de gips și căsuțe de hîrtie pe care le-am primit pe la 4 sau 5 ani, fiindcă altele nu se mai fabricau. Colindătorii erau de obicei copii frumos și curat îmbrăcați, care căpătau colaci, cozonac și fructe, nicidecum bani, ca azi, cînd colindatul a devenit o formă de cerșetorie. Colindătorii erau expresia mahalalelor de altădată, cu oameni sărmani, dar nu mizeri, proveniți din zona de intersecție a satului cu orașul
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
nu e nici un fel de diferență: ei sunt copiii iresponsabili ai aceleiași familii, alcătuită dintr-o mamă bețivă și-un tată dement (ideologic vorbind, desigur!) Cam așa arată harta sumbră a României amenințată de secetă. O țară uscată, dar deloc curată.
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
a înrăit pe oameni, le-a răpit demnitatea. Așa fiind, dacă discutam despre Bach, dacă-i evocam persoana și opera, un monument de grandoare spirituală și de tărie morală, încercam de fapt să ne ridicăm moralul, să ne păstrăm conștiința curată, să ne oțelim voința de a supraviețui". * Celălalt text memorialistic e semnat de un pictor, Vasile Varga și conține Amintiri despre Aurel Cojan. Introducerea e voit șocantă: "Pentru un pictor, e plictisitor să scrie. Fiind pictor, pentru mine e plictisitor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
cîrpa, e un praf mărunțel și nu se ia, cine știe de unde l-o fi adus vîntul... Și să nu cadă el... Să stea el așa zile și zile de nu se mai vede soarele... Coniță, zău dacă-i lucru curat. E de la vrăji, cine știe, zău parcă e seară mereu, nu știu cum să zic, nici păsările nu mai cîntă, săracele, io cred că nici să zboare nu mai au cum... Ea, conița, cu bărbatul ei bolnav este din lumea actrițelor îmbătrînite
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
induc o atmosferă îndoielnică, părînd mai degrabă a fi prostituatele din port decît acele "fromme Kinder" (copile evlavioase) care își așteaptă logodnicii marinari. Printre ele, în contrast marcat, se mișcă un personaj mut (grațioasă, Teodora Jani) fetița în alb. Sufletul curat al Sentei? Un alter ego pur? Să fie Senta o femeie pierdută purificată de elanul ei sublim? Poate fi și asta o interpretare, dar mutarea unilaterală de accent dezechilibrează raportul dintre cei doi eroi: un sumbru erou romantic cu pelerină
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
testamentul lui Cazzavillan) cu ajutorul căreia, treptat, a acaparat conducerea ziarului. Și a doua conotație se referea la propensiunea sa spre distrugerea adversarilor, reali sau închipuiți, popindu-i sistematic și fără istov. În memoriile scrise în 1940-1944, își închipuie o viață curată de porumbel și constant suitoare, pe care editorul său, dl Ioan Opriș, o validează ca atare, prezentîndu-l drept un justițiar, care ar fi muncit onest și cu cuget curat. Sînt convins că dl Ioan Opriș n-a citit măcar un
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
fără istov. În memoriile scrise în 1940-1944, își închipuie o viață curată de porumbel și constant suitoare, pe care editorul său, dl Ioan Opriș, o validează ca atare, prezentîndu-l drept un justițiar, care ar fi muncit onest și cu cuget curat. Sînt convins că dl Ioan Opriș n-a citit măcar un an din colecția Universului de vreme ce îi poate da dreptate sinistrei figuri a presei românești. Și, rareori, în notele care însoțesc aceste memorii pune lucrurile la punct, în spiritul adevărului
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
românești prin care se insinuează extremismele, și cu toate astea echilibrul fundamental nu pare să fie în primejdie. înaintea tragicului Tratat de la Viena, oficialitățile române organizează o călătorie pentru corespondenții străini în Transilvania. Acolo contesa de Waldeck găsește niște țărani curați și pragmatici, săraci, dar liniștiți, pentru care simțul proprietății domină orice alte porniri: " Am constatat în această excursie că țăranii transilvăneni, chiar și ungurii, erau foarte mulțumiți de cîrmuitorii lor români. Prin reforma agrară, 540000 de țărani fără pămînt fuseseră
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
mai înalt decît toate și, de aceea, prinzînd numai el de sus de tot, în vîrf cîte o poală de vînt rece, tăioasă, nepercepută de ceilalți arbori mai mici, turbura liniștea. Pămîntul uscat, plin de cetina îngălbenită mirosea a rășină curată, a biserică în sărbătoare. Numai fagii luminoși, prietenoși, păgîni (i se păreau inginerului-vagabond), cu trunchiurile lor îndrăznețe, imponderabile, ca aluminiul industriei aero, îți aminteau că te afli doar în natură, asemeni unor zei pripășiți pe pămînt în poziții lubrice. Spre deosebire de
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
legată la gît cu o panglică roșie, să nu se deoache, și pe care femeia o ridica din cînd în cînd deasupra capului, s-o vadă toți cei dindărăt, în timp ce gîsca își fîlfîia moale aripile cu un răsfăț feminin, aripile curate ca zăpada abia căzută de sus și mătăsoase, și atît de gingașe în legănarea lor galeșă; pe cînd nașa, - fiindcă, sigur, nu putea fi decît nașa, - pupa uneori pasărea pe creștetul imaculat; și abia pe urmă, primit cu voie bună
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
occidentalismului au fost turnători, iar cei care, tot pe față, promovează de la moartea lui Ceaușescu încoace naționalismul și xenofobia, demagogia patriotardă, populismul iresponsabil, autoritarimsmul fascist, adică exact ideologia Securității, perfect articulată în revistele de tristă amintire "Luceafărul" și "Săptămâna", sunt curați ca lacrima. Pentru un neinițiat, concluzia ar fi una și limpede: în România, convingeri democratice au mai ales foștii colaboratori ai Securității! în realitate, genitorii monstrului legislativ care i-a legat de mâini și de picioare pe colegii lui H.
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
colaboratori ai Securității! în realitate, genitorii monstrului legislativ care i-a legat de mâini și de picioare pe colegii lui H.-R. Patapievici și Andrei Pleșu vizau cu totul altceva: să dovedească lumii că în România ei sunt adevăratele conștiințe curate, și nu oportuniștii care după ce au turnat ani în șir la Securitate, ba chiar au luat și bani pentru incredibilele murdării, au pretenția să apere blazonul valorilor democrației! Să recunoaștem: efectul e măreț! Poți să dai cu tunul și nu
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
căruia legea nu i-a conferit nici un fel de putere executivă. E o joacă de-a dosarele, o albă-neagră menită să țină în șah grupul din ce în ce mai mic și tot mai lipsit de speranță al celor care visează la o Românie curată. Doar o minte versată de securist a putut să gândească atât de bine lucrurile încât să ne lase, în spiritul și litera legii, cu buzele umflate! Dl. Gheorghe Onișoru, președintele Consiliului (Mircea Dinescu susținea într-o emisiunea televizată că acesta
Dosarele cu detergenți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16586_a_17911]
-
e imposibil să cred că ceilalți membri (cu excepția lui H.-R. Patapievici și a lui Andrei Pleșu, a căror onestitate este, pentru mine, absolută) numiți de partide și nu de organizații de binefacere, sunt chiar niște fecioare neprihănite. Scoaterea basma curată a lui Ion Iliescu și a lui Vadim Tudor, ca să menționez isprava cea mai recentă, arată că eficiența Consiliului tinde spre fatala cifră zero. împingerea cercetărilor pe o pistă îngustă, și anume, expunerea unei singure categorii de colaboratori ai Securității
Dosarele cu detergenți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16586_a_17911]
-
Marius Chivu Acum știu că atunci când am acceptat să fiu redactor la "Cultura" eram destul de naiv să cred că se poate face presă culturală curată doar pentru că tu ești "neînregimentat". Însă numai din postura de redactor, confruntându-te direct cu "finanțatorul", cu "concurența", cu întregul mecanism al scenei culturale și cu toți actorii săi, poți avea o imagine de ansamblu despre cum funcționează condiționările în
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
din văi, pe muntele duhovnicesc al vederii înalte? Căci e vorba de muntele care s-a ridicat peste toată umbra colinelor răutății și care, luminat din toate părțile de raza luminii adevărate, dă aceluia să privească toate în seninul cel curat al adevărului, de pe vârful din care se văd toate câte rămân nevăzute celor închiși în vale ... Să alergăm deci și noi în urcuș...” 67. Această imagine animă De vita Moysis, care prezintă urcușul profetului pe muntele Sinai ca simbol al
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Voican Voiculescu, că multe dintre dosarele DSS au fost "victimele" sustragerii sau ale copierii de către foști securiști, și o parte dintre acestea se află la Bran. -Bine, zice Haralampy, și unde spuneai matale că e răul ? La Bran e aer curat, liniște, păsărici... -Păsărele, domnu' - dacă-mi permiteți... l -Apropo de păsărici, competență și de domnul nostru Prim-ministru, îmi zice prietenul, ai văzut știrea tv despre înlocuirea din funcție a guvernatorului Deltei Dunării, Virgil Munteanu, pe motiv că n-ar
Noi știri TV sau metode de a-l face pe român să vorbească singur by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11872_a_13197]
-
doi, le pui în altă farfurie lapte praf, dar nu "praf", ci îl prepari cu apă de zici că atunci l-ai muls de la vaca Joiana. După ce hrănește câinii, spală farfuriile în două ape după care le șterge cu prosop curat și le pune la locul lor. Paznicul acesta angajat în dublă calitate (că-i și pe post de "administrator") nu are cu cine schimba o vorbă ore-n șir până-i vine schimbul. Or așteaptă să-i vină boierul, care
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
liricii lui Gabriel Chifu, prin care acesta se și personalizează, într-o comunitate laică, mulțumită a fotografia dezastre și a consemna catastrofe fiziologice. Străin de acești maculați maculatori, Chifu manifestă o sănătate de care nu are a se rușina, fiind curată, virilă, negangrenată de morb. Categoria nu exclude problematica, nici capacitatea tragicului, diagnosticând, totuși, o anumită linearitate. Și o relativ ușoară citire a simbolurilor. Modern, prin aceea că în scrisul său opera se contemplă pe sine, iar verbul nu se răsfață
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]