1,199 matches
-
realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit linia curbă accentuată grosier și luciul metalic îmbinat cu nuanțe de patinare artificială. Date despre personalitatea acestui fiu adoptiv al Iașului spicuim din des uzitata lucrare a lui Ionel Maftei, așa cum am mai procedat și în alte cazuri. Aflăm de aici că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
x < 10 Pa s Utilizări: - amestecuri lichidlichid, solid - lichid și gaz - lichid;amestecarea însoțită de transfer termic sau de reacții chimice; - operații de amestecare în care vâscozitatea variază - pentru D < 2,4 m Agitatorul se construiește cu palete drepte sau curbe; numărul de palete poate fi 4 12. Paletele în formă de săgeată se utilizează pentru amestecuri gaz - lichid. Pe arborele agitatorului se montează unul sau mai multe amestecătoare turbină. Se poate utiliza în unitate funcțională cu un tub de tiraj
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
realizare medalistica prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit linia curbă accentuată grosier și luciul metalic îmbinat cu nuanțe de patinare artificială. Date despre personalitatea acestui fiu adoptiv al Iașului spicuim din des uzitata lucrare a lui Ionel Maftei{\cîte 115}, așa cum am mai procedat și în alte cazuri. Aflăm de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
articolul "Scriitura", în Sorin Pârvu (coord.), Dicționar de postmodernism, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 214-234. 239 Jacques Derrida, Scriitura și diferența, p. 377. De remarcat că și Nietzsche afirmă în Așa grăit-a Zarathustra că de vreme ce "drumul eternității este curb", "centrul este pretutindeni". 240 A se vedea Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 136. 241 Remarcăm atenția deosebită acordată acestui concept, observabilă și din numărul mare de lucrări apărute pe această temă, dintre care amintim: J. G. Février, Histoire de l'écriture
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de la originea arterei) corelații semnificative între progresia aterogenezei și aceste modificări arteriale. Problemele puse de analiza lor erau legate de reproductibilitatea, sensibilitatea și corelațiile între măsurătorile angiografice. S-a demonstrat că, în mod normal, ambele artere iliace sunt structuri toroidale curbe, curbura fiind mai exprimată pentru artera iliacă comună dreaptă, ceea ce coexistă cu un flux important turbulent pe versantul drept (Xu). Este acum evident faptul că prezența curbaturilor vasculare induce fluxuri cu un caracter helicoidal și o distribuție a velocității tip
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Womesley este mai redus profilul velocității este mai apropiat de cel parabolic (forțele vâscoase sunt dominante)37. La parametrul Womersley = 10 forțele inerțiale sunt dominante și fluxul este esențial cu un profil de velocitate plat. Fluxurile pulsatile printr-un tub curb pot induce fluxuri secundare complicate cu fluxuri retrograde. Ecuația Darcy este formula care exprimă pierderile de energie ale velocității fluxului atât în condițiile fluxului laminar cât și a celui turbulent: Analiza fluxului sanguin in artere. Fluxul sanguin la nivelul arterelor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de flux. La nivelul aortei abdominale asemenea regiune se găsește la nivelul peretelui posterior al bifurcației aorto iliace (velocități maxime la nivelul peretelui anterior cu flux retrograd semnificativ la nivelul peretelui posterior mai ales în diastolă). Forțele hemodinamice în vasele curbe demonstrează importanța hemodinamică a acestor curbaturi. Din formula stressului de forfecare se observă faptul că odată cu creșterea gradului de tortuozitate arterială se reduce valoarea razei și crește valoarea stressului de forfecare. Calcularea cu acuratețe a forțelor de forfecare este virtual
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
precoce ale bolii, se dezvoltă predominant pe curbura internă a arterei (remodelarea în aceste stadii determină subestimarea caracteristicilor creșterii plăcilor). Această idee survine pe terenul observației că leziunile aterosclerotice sunt în relație strânsă cu geometria vasculară, Tjøtta arătând că porțiunile curbe ale arterelor prezintă mai multe leziuni decât cele drepte, Willis că aceste leziuni sunt mai importante la nivelul curburii interne a vaselor iar Caro explicând această distribuție prin stresul de forfecare redus de la acest nivel (alte explicații aduc în atenție
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
prin angiografia cantitativă cu raze X. Pentru obținerea geometriei mulajelor vasculare studiate unii autori au utilizat tehnica de scanare laser cu construirea de fișiere STL (stereolitography binary format). Meșarea (mesh, engl. “ochi de plasă”) constă în discretizarea unui domeniu geometric (curb sau plan) în forme geometrice mici și simple triunghiuri sau quadrilatere (2-D) sau tetrahedre sau hexahedre (3-D) pentru a aplica asupra acestuia soluțiile numerice ale ecuațiilor diferențiale parțiale utilizate în simulările fizice. Metoda elementelor finite (MEF) utilizată rezolvă două obiective
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pentru generarea de grile: specificarea condițiilor de contur; specificarea dimensiunilor elementelor; “patching” al suprafeței; re-triunghiularea suprafeței; generarea grilei de volum. detectarea sensibilității modelului creat la modificările geometriei; Caracteristicile de bază pentru modelarea sistemului arterial iau în considerație artere drepte, artere curbe, anevrisme , stenoze. Secțiunea arterei este considerată a fi circulară și uniformă (“violare clară a realității” van der Heide) ceea ce oferă avantajul simetriei dar limitează dimensiunile modelelor computerizate. În ultimul timp există preocupări legate de generarea structurilor vasculare cu ajutorul algoritmului CCO
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
rectilinie și înclinată spre distal și cervical mai mult decât a incisivului central, față de care este situată cu 0,5 mm mai cervical (în cadrul arcadei). Unghiul incizo-mezial este mai ascuțit decât a incisivului central. Marginea mezială are forma unei linii curbe în treimea cervicală. Marginea distală este mai scurtă și mult mai convexă decât marginea mezială. Relieful feței vestibulare este plan convex. în sens cervico-incizal, convexitatea maximă este situată în - treimea cervicală, iar în sens mezio-distal în treimea mezială. în treimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în cele două treimi incizale și mezio-distal în treimea cervicală. Fața vestibulară are contur dreptunghiular, determinat de diferența mare între înălțime și lățime. Marginea incizală, orizontală, se întâlnește cu marginile proximale în unghiuri drepte. Marginea cervicală are formă de linie curbă cu rază mică și concavitatea spre incizal. Marginile proximale au dimensiuni egale, fiind paralele în două treimi incizale și convergente spre colet. Relieful feței vestibulare este marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimii mijlocii cu cea mezială. Fețele proximale sunt cele mai mari fețe axiale, având o orientare ușor convergentă spre palatinal. Fața mezială are contur trapezoidal, cu baza mare la colet. Marginea cervicală constituie baza mare a trapezului, fiind o linie curbă cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală constituie baza mică a trapezului, având formă de “V” larg deschis. Marginea vestibulară este o linie curbă cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Marginea palatinală are forma unei linii curbe cu convexitatea maximă în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contur trapezoidal, cu baza mare la colet. Marginea cervicală constituie baza mare a trapezului, fiind o linie curbă cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală constituie baza mică a trapezului, având formă de “V” larg deschis. Marginea vestibulară este o linie curbă cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Marginea palatinală are forma unei linii curbe cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Este mai scurtă decât marginea vestibulară. Relieful feței meziale este convex în treimea ocluzală, cu convexitatea mai accentuată vestibular, unde este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
trapezului, fiind o linie curbă cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală constituie baza mică a trapezului, având formă de “V” larg deschis. Marginea vestibulară este o linie curbă cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Marginea palatinală are forma unei linii curbe cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Este mai scurtă decât marginea vestibulară. Relieful feței meziale este convex în treimea ocluzală, cu convexitatea mai accentuată vestibular, unde este situat punctul de contact cu vecinul, iar în treimea de colet este plană
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de înălțime între cei doi cuspizi. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind de două ori mai mare ca cel lingual. Cei doi cuspizi sunt separați de șanțul principal intercuspidian, mezio-distal, situat mai aproape de fața linguală, curb, cu concavitatea spre vestibular. Șanțul intercuspidian se termină în două fose, mezială și distală, cea distală fiind mai mare. Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată decât a cuspidului lingual. Rădăcina are formă de con efilat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizilor. Marginile proximale sunt convergente spre lingual, marginea mezială fiind mai mare ca cea distală. Relieful poate prezenta două variante morfologice: -cu doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare ca cel lingual, separați printr-un șanț intercuspidian cu direcție mezio-distală, curb, cu concavitatea orientată spre vestibular. Fosele marginale sunt situate mai aproape de regiunea vestibulară a coroanei, cea distală fiind mai mare ca cea mezială; -cu trei cuspizi, când conturul feței ocluzale este mai pătrat, cu latura linguală mai mare ca cea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
încadrează într-un trapez cu baza mare ocluzal. Marginea ocluzală ,are formă de linie frântă, asemănătoare cu un “W”, cele două “V”-uri fiind inegale, cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală are formă de linie foarte ușor curbă, aproape orizontală. Marginile proximale au un contur ușor convex, fiind foarte puțin convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă. Relieful este reprezentat de un șanț vertical situat mai aproape de marginea distală, care se termină
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
trapez, dar cu o diferență mai mare între baza mare și baza mică. Marginea vestibulară are o formă de “W”, cu “V”- ul mezial mult mai mare ca cel distal. Marginea cervicală a acestei fețe are forma unei linii ușor curbe, cu convexitatea spre apical. Marginile proximale sunt convergente spre colet, dar au o diferență dimensională mai mare. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Șanțul palatinal se termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini vestibulare sunt ușor curbe și divergente. MOLARUL 2 MAXILAR (fig. 48), 1.7., 2.7. înălțime totală = 20,7 mm înălțime radiculară = 13.7 mm diametre: - coronar MD = 9 mm -cervical MD = 7 mm -coronar VP = 11 mm -cervical VP =10 mm Erupe la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
laterale, fiind delimitată de patru margini. Marginea vestibulară, în treimea medie cervicală este convexă, iar în cele două treimi ocluzale este plană și înclinată spre lingual. Marginea ocluzală are forma unui “V” foarte deschis. Marginea cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Volumul total al venelor fiind de 3 ori mai mare decât al arterelor, complianța sectorului venos (volum x distensibilitate) este de 24 de ori mai mare decât cea a sectorului arterial. Relația volum presiune este diferită în funcție de sensul de variație. Curba presiune-volum (fig. 58) evidențiază fenomenul de histerezis (o parte din energie este înmagazinată în timpul distensiei și nu este recuperată în timpul revenirii venelor la dimensiunile inițiale). In cazul unei creșteri de volum rapide presiunea înregistrează o creștere inițială, urmată de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
scădere fără modificarea volumului, aspect numit fenomen de recuperare. In cazul distensiei venoase la presiune constantă crește volumul, aspect numit fenomen de fluaj. Aceste fenomene pot fi observate în cazul perfuziei cu viteză mare și al modificării bruște de poziție. Curba presiune-volum in vivo are aspect diferit pentru injectarea de fluid și aspirarea de fluid. Intreruperea injecției are drept consecință fie scăderea presiunii (fenomen de recuperare), fie creșterea volumului (fluaj). Dacă presiunea externă este mai mare decât presiunea luminală, vena este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
transversale se modifică spre elipsă și cerc, cu creșterea ariei corespunzătoare. Acest fenomen se reflectă în porțiunea plată a relației presiune-volum. La creșteri ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]