1,641 matches
-
Ea ne-ar putea fi de ajutor numai dac] am organiza datoriile prima facie în ordinea importanței, astfel încât s] știm dinainte c], de exemplu, întotdeauna este mai important s]-i ajut]m pe ceilalti decât s] respect]m promisiunile f]cute. Ins] nici o asemenea ordonare nu este în concordant] cu acțiunile noastre. De fapt, uneori ar trebui s] ne respect]m promisiunile, chiar dac] acest lucru este în defavoarea celorlalți, iar alteori prețul respect]rii unei promisiuni presupune de fapt nerespectarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situație printr-un proces care nu adaug] nimic de discutat faptului general recunoscut potrivit c]ruia este bine s] nu întârzii și, astfel, ajungem foarte aproape de un principiu moral de la sine înțeles. Am ajuns la acest principiu din observațiile f]cute în cadrul cazului dinainte - acela c] este mai important aici dac] întârziem sau nu, dac] spun adev]rul și așa mai departe. Dar ceea ce am observat la situația aceasta trebuie s] serveasc] unei alte situații; trebuie s] m] ajute s] decid
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunii familiare de consecinț]. Revenind la definirea consecințialismului, putem identifica dou] afirmații în general admise de c]tre adepții teoriei: 1) Orice probabilitate a unei opțiuni, orice direcție pe care ar urma-o lumea ca rezultat al unei opțiuni f]cute, are o valoare determinat], deși poate c] nu în funcție de unicitatea să, de st]rile de valoare realizate aici: gradul de determinare rezult] din starea de fericire a lumii, în care libertatea este respectat] și natura prosper]; valoarea determinat] nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și câteodat] g]site) necorespunz]toare. În timp ce grecii nu au f]cut o astfel de tranziție, de fapt aceast] idee a dreptului natural genereaz] imediat noțiunea de drepturi naturale - ca fiind cele care marcheaz] o zon] în care legile f]cute de om, legile statelor, pot fi limitate de o concepție extins] asupra drept]ții. Dar este semnificativ faptul c] în vremurile antice același concept al persoanei l]untrice independente de contextul social a f]cut din stoicism o filosofie deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie suficient pentru a acoperi domenii importante ale moralei. De exemplu, considerații deosebit de importante legate de mediul înconjur]tor ar putea fi greu de exprimat în ceea ce privește drepturile. Împotriva acestei obiecții putem susține faptul c] afirmațiile cu privire la mediu pot fi f]cute la fel de eficient f]r] atribuirea de drepturi unor obiecte neînsuflețite - drepturile generațiilor viitoare ar putea avea aceleași implicații pentru acțiune în ceea ce privește menținerea integrit]ții planetei. 4) Sunt drepturile inalienabile? Dac] un drept este sau nu inalienabil este o chestiune cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exploatat] pot fi ignorați. „Compasiunea” este orientat] eminamente c]tre viitor. Diminuarea suferinței, asigurarea nevoilor de bâz], respectarea drepturilor fundamentale, implementarea principiilor drept]ții sociale sunt aspecte ale binelui pe care îl putem face. Stoparea sau corectarea nedrept]ților f]cute de altii „în numele nostru” reprezint] doar o parte a acestui bine. iv. Ce este dezvoltarea? Am menționat anterior faptul c] interesul meu este reprezentat de „asistență de dezvoltare”. Dar ce înseamn] „dezvoltare”? Mulți sunt deranjați de acest cuvânt deoarece este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
arbitrar și nefolositor. Criteriul senzitivit]ții Unii filosofi consider] c] senzitivitatea este criteriul primar al statutului moral. Senzitivitatea este capacitatea de a avea experiențe, spre exemplu, vizuale, auditive, olfactive sau alte experiențe perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec. Este adev]rât, capacitatea de a simți durere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este omorât poate simți durere. Mai mult, omorârea lui, ca și aceea a oric]rei ființe care deține aceast] capacitate, priveaz] f]tul de experiențele pe care le-ar fi putut tr]i, dintre care unele ar fi fost pl]cute. Folosirea acestui criteriu nu ridic] o problem] moral] serioas] în cazul avorturilor timpurii, cel puțin din perspectiva impactului asupra f]tului. Că o vietate care nu are inc] senzații, f]tul din primul trimestru nu are un interes în continuarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și toate expresiile sexuale care sunt în mod intenționat incompatibile cu reproducerea uman] (spre exemplu, masturbarea, homosexualitatea, sexul oral și anal, chiar și folosirea contraceptivelor) sunt stigmatizate drept „nenaturale” și, în acest fel, imorale. Diverse modific]ri pot fi f]cute asupra acestei poziții. Spre exemplu, s-ar putea obiectă c] sexul este permis din punct de vedere moral dac] apare în interiorul instituției c]s]toriei, chiar dac] este incompatibil cu reproducerea. Astfel, sexul oral și anal pot fi acceptate deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
secțiunea (îi) voi analiza argumentul orientat c]tre trecut, iar în secțiunea (iii) pe cel orientat c]tre viitor. îi. Argumentul orientat c]tre trecut Poate cea mai des întâlnit] obiecție ridicat] împotriva tratamentului preferențial este aceea c] diferențierile f]cute între rase și sexe sunt nesemnificative. În special în Statele Unite, criticii aduc mereu în discuție ceea ce Justice Harlan afirmă: „Constituția noastr] nu ține cont de culoarea pielii...”. Ceea ce Justice Harlan dorea s] spun] era c] legea suprem] american] interzice negarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conținu]. Uciderea celor din barcă de salvare ar intra în conflict direct cu aceast] preferinț]. Nu este clar dac] și câinii au aceast] preferinț], desi ei pot avea alte preferințe care ar presupune existența conținu] pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia la care ar ajunge un utilitarist „luminat” ar fi similar] celei a lui Regan, desi motivele sunt foarte diferite. Acest acord în ceea ce privește practică nu este rar. Atât susțin]torii drepturilor animalelor cât și adepții utilitarismului nu vor consuma carne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] riscul pentru câteva persoane s] fie acuzate în mod greșit de crim] și s] fie executate în momentul în care exist] pedeapsă capital]. Acest argument trebuie adus în categoria celor împotriva pedepsei capitale. În ultimii ani au fost f]cute mai multe încerc]ri de a înlocui pedeapsă capital] cu metode alternative ale controlului criminalit]ții. Pan] în acest moment, aceste metode nu au dat rezultatele scontate. Folosirea nediscriminatorie a închisorilor a dus la o rapid] suprapopulare a acestora. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceva, poate în fața unei audiențe mai largi, în leg]tur] cu valorile care sunt subminate. Chiar și în climatul politic actual din ț]rile democratice, cineva ar putea, în acest spirit, s] demonstreze ceva prin mai putine promisiuni electorale f]cute, dar prin îndeplinirea lor integral]. Mai mult, exist] probleme importante de integritate și caracter, exist] țeluri și rezultate importante, care pot dep]și preocuparea pentru succes, glorie sau supraviețuire, fie ele individuale sau naționale. În haosul moral din lag]rele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționale. Faptul c] avem o anumit] dorinț], sub rezerva unei remarci care se va face îndat], este conștientizat doar de noi înșine. Ar fi regretabil s] avem anumite combinații de dorințe - probabil c] dorințele noastre nu pot fi toate satisf]cute împreun] -, dar dorințele noastre în sine au toate un caracter neutru din punct de vedere rațional. Acest lucru este important deoarece sugereaz] c], în ciuda faptului c] descoperim anumite lucruri despre lume, si chiar dac] acestea pot avea un impact pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] existe unele fapte morale spre care s] ținteasc] aceste percepții. Dar întrucât ele exprim] dorințe, nu este deloc nevoie de fapte morale. Aceasta este o concluzie binevenit], pentru c] îndep]rteaz] de noi orice fel de posibilit]ți nepl]cute, cum ar fi ideea c] s-ar putea s] existe experți morali acreditați care ar fi cumva în poziția de a dictă celorlalți care dintre acțiuni sunt acceptabile din punct de vedere moral și care nu. Intuiționiștii care vor s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu este bine” nu este o tautologie. Deci, definiția naturalist] este fals]. 2) Dac] „bine” înseamn] „pl]cut”, atunci a spune: „Ceea ce este pl]cut e bine” nu ne-ar oferi vreun motiv suplimentar pentru a promova st]ri pl]cute de lucruri. (Aceasta ar duce la tautologia c] ceea ce este pl]cut e pl]cut și o tautologie nu poate oferi un motiv pentru a acționa.) Dar a spune c] pl]cerea e bun] înseamn] sugerarea unui motiv suplimentar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de o explicație asupra motivului existenței moralei. Morală servește dou] nevoi umane universale. Ea rezolv] atât conflictele de interese dintre oameni cât și pe acelea ale individului n]scute din dorințe diferite și c]i ce nu pot fi satisf]cute toate în același timp. Soluțiile la aceste dou] tipuri de conflicte dau form] societ]ții umane. În m]sura în care aceste soluții se cristalizeaz] sub aspectul unor reguli de conduit] și idealuri pentru persoane, obținem nucleul unei acțiuni morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dat seama, se lovește aici de aceeasi dificultate care a fost adesea afirmat] împotriva utilitarismului, c] ne conduce la concluzii morale care par contraintuitive (de exemplu c] pedepsirea nevinovaților ar fi corect], prezumții care în practic] ar fi rareori satisf]cute). Pentru c] această, în așa rare ocazii, ar putea fi ceea ce ar face cineva care și-a însușit finalit]țile altor persoane, încercând astfel s] le promoveze la maxim. Pedepsirea unui nevinovat ar putea preveni un dezastru major al finalit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și propriet]ții recunoaște c] viață este moral mult mai valoroas] decât proprietatea” (1981, p. 123). O persoan] din Etapă 6 vede acest lucru la fel cum cineva vede noaptea urmând zilei. Înainte de a examina teoria lui Kohlberg, trebuie f]cute niște observații finale. În primul rând, Kohlberg nu susține c] toate persoanele ajung la Etapa 6. Într-adev]r, el pare s] cread] c] majoritatea persoanelor sunt la Etapa 4. În al doilea rând, desi Kohlberg pare s] sugereze c] dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de complete pentru a oferi o perspectiv] moral]. Deși ar fi potrivit că teoriile morale s] p]streze ț]cerea asupra unor cazuri complicate, prea mult] ț]cere în leg]tur] cu cazurile inacceptabile ar vicia pretențiile de important] f]cute în numele lor. Chiar și obiectivul fundaționaliștilor și al coerentiștilor este același: identificarea unui set de credințe morale, convingeri, dispoziții și scopuri care s] poate fi ap]rât. Uneori, elementele acestui set se numesc „intuiții”. C]utarea acestui set începe din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucruri și s] se abțin] de la altele pentru a avea o viat] social] decent], atunci Marx ar vrea cu sigurant] că acestea s] continue în viitor în societatea comunist]. Dar Marx nu ar vrea ca aceste lucruri s] fie f]cute doar pentru c] un anume cod moral le cere, de vreme ce codurile morale sunt ideologii de clas] care submineaz] transparență pentru oamenii care acționeaz] pe baza lor. Poate teamă este c] f]r] motive morale nimic nu ne va reține de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
râsete nestăpânite, iar la sfârșit cu toată gama elogiilor”. Amintirile acestui maestru al barei și al cuvântului sunt muiate în seninătatea unui caracter solar, spirit deschis asupra lumii, a oamenilor și evenimentelor. Narator volubil, V. mânuiește magistral dialogul recuperat din cutele memoriei, evocând anii de școală, ai formării profesionale (cu episodul parizian al doctoratului) și ai unei cariere care i-a adus mari satisfacții, recunoaștere în breaslă și în clientela tribunalelor. Sunt pagini agreabile, care conservă mai ales partea frumoasă a
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
elitrelor, prosternul, lamelele coxelor posterioare și o tivitură îngustă situată la baza sternitelor abdominale au o nuanță verzuie cu un luciu roșcat. Pronotul transvers, marginile lui laterale sunt rotunjite, prevăzute cu o bordură fină. Elitrele lățite posterior, au câte o cută longitudinală în vecinătatea marginilor laterale. Suprafața elitrelor cu rânduri de puncte fine, dar bine conturate. În șanțurile umplute cu apă și în bălțile puțin adânci. l=7,5-8 mm. ♂ Primele 3 articole ale tarselor anterioare și mediane lățite. 5 Agabus
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
elitrei. Îndeosebi în cotețe de păsări. Poate fi prezentă și în fauna noastră. l=2,2-3,4 mm. 3 Gnathoncus communis Marseul Corpul maroniu. Jumătatea posterioară a elitrelor prezintă o punctuație deasă, între intervalele dinte puncte sunt prezente rizuri și cute evidente. Stria suturală redusă atingând 0,1-0,2 din lungimea elitrei. în aceleași locuri cu specia precedentă. Posibilă și pentru fauna României. l=2-3,3 mm. 4 Gnathoncus rotundatus Kugelann (nanus Scriba., punctulatus Thoms.) Corpul oval, puternic convex, negru sau
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
rizuri sau încrețituri. Pigidiul rotunjit, prevăzut cu o punctuație dublă. Este cea mai răspândită specie a genului. l=1,8-3 mm. (Pl. VI, fig.9) Gnathoncus nidorum Stockmann Negru cu picioarele maronii. Intervalele dintre punctele de pe elitre prezintă rizuri și cute accentuate. În cotețe de păsări și în scorburile copacilor. Nu a fost semnalată până în prezent în fauna noastră. l=1,6-2,8 mm. 10 Genul Saprinus Erichson Corpul oval-alungit sau oval-scurtat, puternic bombat ventral. Antenele cu scapul evident îngroșat și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]