1,599 matches
-
Și toate acestea pentru că, deși îi luminează cele mai tainice secrete, Parisul îl ajută să fie el însuși. Or, Cioran se urășteă fie și cu umor implicit. Toate acestea, alături de locurile patriei. „Dacă regret ceva este faptul că n-am cutreierat în tinerețe Maramureșul, Munții Apuseni și Delta” (25 septembrie 1979 Ă 373). Fantoma lui Cioran se plimbă mai ales pe-acolo. Exactă, așadar, intuiția lui Matei Vișniec. Pe Cioran îl instituie tocmai ceea ce nu este, adică absența. „Mi-e dor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau de o băciță, cu sentimentul precis și economic al cântecului și cu glasul expresie a sângelui, care zeci de ani a urcat munții și a cutreierat văile sub îndemnul și porunca unui destin, evocă un orizont specific orizontul, ritmic și indefinit, alcătuit din deal și vale". 118 "Orizontul", reflectat prin intermediul limbajului artistic, este diferit, spațiul real dând naștere spațiului imaginar; astfel, "cântecul alpin" ține de specificul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi lume. Atunci Dumnezeu a făcut vântul, până atunci încă nu fusese vânt ca să rupă pânza lui, s-o curețe, și vântul mi-a scapat. "164Într-o altă percepție, vântul este simbolizat ca fiind "cei 12 feciori ai Sfintei Duminici care cutreieră lumea întreagă, văd ce se petrece în lume, iar, întorcându-se acasă, spun mamei lor tot ce se petrece în lume".165 Vântul, ca element antropomorf, în mentalitatea tradițională, la rândul lui, are 12 feciori (cifra 12 simbolizând desăvârșirea creației
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tu, Ileană Cosânzeană, / Suflețel fără prihană, / Și tu, soare luminate, / Trupușor făr' de pacate! Cu ochii să vă zăriți, / Dar să fiți tot despărțiți. Zi și noapte plini de dor, / Arși de foc nestingător, / Veșnic să vă alungați, / Cerul să cutreierați, / Lumile să luminați!"192 Același scenariu narativ, al nuntirii soarelui cu luna, poate fi întâlnit și într-o colindă din Hunedoara în care se transfigurează motivul profan, devenind paradigmă cosmogonică. Parcursul inițiatic, de la Iad la Rai și de la Pământ la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
uimirea - mirarea 2. În secvența Dar sențelege, cratima marchează rostirea legată a celor două cuvinte și suprimarea unei silabe. De asemenea, are rolul de a semnala grafic elidarea sunetului „î“. 3. [a veni pe lume, a pleca în lume, a cutreiera lumea, a ieși în lume, a( și) lua lumea în cap, (a ajunge) de râsul lumii, gura lumii, lumea deapoi/lumea cealaltă, în lumea largă, pentru nimic în lume, cât lumea (și pământul), lume peste lume, (om) de lume, ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
discursul aluziv, mar când implicarea afectivă a personajului. În contextul discursului scenic, marchează gra fic un element paraverbal, pauza expresivă, conotând dezamăgirea, disperarea personajului. 3. [de când (e) lumea (și pământul), a fugi în lume, ași lua lumea în cap, a cutreiera lumea, a ieși în lume, a ajunge de râsul lumii, a veni pe lume, ai fi (cuiva) lumea dragă, (a fi) în rând cu lumea, pentru nimic în lume, în toată lumea, în lumea largă, (de) peste lume, (om) de lume
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de aceea iarna fuge de la noi. (Gh.F.C.) Soarele e ochiul lui Dumnezeu, scaunul lui Dumnezeu sau fața lui Hristos. (Gh.F.C.) Soarele și luna sînt frați. Soarele a vrut să-și ia de nevastă sora; atunci Dumnezeu i-a blestemat să cutreiere cerul, să lumineze pămîntul, dar să nu se vadă niciodată. (Gh.F.C.) Soc Lemnul de soc nu-l arde nimeni, crezîndu-se că la din contra, omul ar avea durere de mă sele. Solniță Chiperul și sarea din solniță de se varsă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe care și l-au ales. În anii de tinerețe ai marelui regizor însă, el era și mai dificultos, deoarece, cum înfricoșător de exact zice intervievatul, atunci "dispăruse și acel simț al umorului românesc, dispăruseră satira și hazul de necaz. Cutreiera peste tot doar frica și nu numai cea camusiană, care se trăgea din burtă, ci chiar frica de a nu fi auzit chiar cînd nu spui nimic, frica de închisoare, frica de-a-ți pierde viața. Nu era glumă. Nici de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
consecuție absurdă a lui Doru Hallipa: "Lenora în sanatoriul ei! Mika-Lé prin dedalurile traiului ei. Elena Drăgănescu în locuința ei somptuoasă, dar prea nouă. Hallipa, cel care lucrase pămîntul și purtase cizme trainice de lut, acum cernut prin sita orașului, cutreiera cu picioare de argilă în căutarea casei de închiriat." Casa apare explicit ca topos în această viziune conclusivă, "corală", a romanului Fecioarele despletite. Tot atîtea promisiuni pentru romanele următoare, care creează "foyere" ale narațiunii, spații cu potențialitate narativă prin instalarea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
alătură Ladima, care află de la sergentul de stradă că acesta e un gest frecvent al automobilistului aparent rătăcit pe șoselele Bucureștiului. Acești "frați de suferință" ne apar în fragment în ipostaza romantică a strigoiului îndrăgostit: "Umblu așa năuc...uneori noaptea...cutreier mahalalele, ca o stafie, când toți dorm...Stau tocmai pe Rahovei...Dumneata?"281. Există aici o evidentă atmosferă eminesciană, augmentată de omniprezența lunii: "Lumina lunii pline făcea ca formele să aibă oarecare limpezime, dar totul era scăldat într-o umbră
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
științei și ale artei / Fiți bine cuvântate ca și psalmi. Poetul Ervin se face astfel cântărețul progreselor tehnice de la începutul secolului, este modernist glorificând telegraful, trenul, avionul: „De-a lungul bolților albastre / Ca portative peste pagini albe / Solii grăbite trec cutreierând pământul / Ducând cu ele glasuri tăinuite / Și -naripând nerăbdarea lui cuvântul” Densusianu abordează și tema morții și este ispitit de mitul lui Prometeu încercând să creeze un Prometeu modern: „Se luptă sub povara de lanțuri ruginite / În jurul lui stau chipuri
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera pădurile colectând plante și pietre, care erau apoi atent etichetate. La lăsarea întunericului le preda lecții elementare de astronomie. Când nu avea vizitatori, Wittgenstein obișnuia să-și consacre ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
puteau servi obiectivele pe care le urmărea. Acestea puteau fi urmărite doar prin „remarci“ sau „observații“ filozofice. Doar ele răspundeau „înclinației naturale“ a gândurilor sale. „Iar acest lucru este legat, desigur, de însăși natura cercetării. Căci ea ne obligă să cutreierăm, de-a lungul și de-a latul, în toate direcțiile, un teritoriu întins al gândirii.“ Cu referire la modul cum s-au raportat adesea la Wittgenstein filozofii de orientare analitică din ultima jumătate de secol s-a spus că trebuie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
căci ‚fântânile sufletelor noastre picături de sânge" curg, poetul stă "întins ca mortul sub cerul negru, întins peste coastele câmpului vinețiu" adunându-și sângele de un roșu greu până aude o trompetă roșie, soarele e nebun "ca tigrul albastru ce cutreieră pădurile sufletului meu" etc. etc. Iar pe acest fundalul sumbru, o serie de apariții spectrale, născute din fuziunea formelor și a regnurilor, devin partenerii de dialog ai unui iubitor de mitologii curioase: Marele Câine de Veghe, viețuind în copacul vopsit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o urmare a stării sale precedente, așa încât prezentul ei cuprinde în sine viitorul"12. Eminescu și Novalis Eminescianul "întoarceți-vă-n voi și veți cunoaște" poate fi înțeles și în sensul unei lecturi hipertextuale a paginilor novalisiene: "la ce să cutreierăm lumea tulbure a celor vizibile? O lume mai pură se află în noi, în acest izvor. Aici ni se dezvăluie sensul adevărat al marelui spectacol pestriț și încâlcit; și, dacă, plini de cele văzute, vom pătrunde apoi în natură, totul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reluând și dezvoltând pe alocuri ideile sale mai vechi în cuprinsul amintitului studiu publicat în anul 1855, Descrierea sinoptică a mineralelor din munții Moldovei 20. Concepută ca o sinteză informativă, din perspectivă geognozică, asupra resurselor minerale existente în zonele montane cutreierate de-a lungul anilor, cu vădită predilecție pentru valea Bistriței, lucrarea este în același timp o nouă și veritabilă pledoarie a autorului în favoarea dezvoltării "spiritului de spiculație" al moldovenilor într-o ramură a industriei de care depindeau, în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
precum diplomația, ambasadele, colaborările dintre academii, biblioteci ori în practici pedagogice și sisteme de educație, a militat un alt învățat al timpului, și anume germanul G. W. von Leibniz (1646-1716). În tinerețe, a călătorit în Franța, Anglia, Olanda, Italia, a cutreierat muzee, a participat la multe cercuri savante. Pe scurt spus, a avut mii de contacte umane și instituționale, ajungând la convingerea că nu numai dezbinările politico-religioase ale germanilor nu sunt bune, dar nici înfruntările celor două tabere apărute odată cu Reforma
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
În tămăduiri de maladii de tipul „săgetătură”. O formă de magie simpatetică a obiectelor din fier o constituie și așa-numitul „colind al fierăritului” În Oltenia. Un număr impar de flăcăi, numiți „fieroși” se Întruneau noaptea la o fântână și cutreierau prin sat muțește cu căldări cu apă ce le vărsau peste cei care dormeau pe prispă. Colindul mut noaptea și udatul În somn al celor ce dorm afară, simbolizează ritualic Începutul unei acțiuni sacre, noaptea reflectând tenebrele ploii și „perioada
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe, în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adânci, unde lâncezește o risipă de flori rare; ...ar fi făcut fala clubului cel mai închis; ...rufele și le spăla la Londra; ...văzuse multe cutreierând mări și țări; ...se îndeletnicise cu cercetări oculte îndrăznețe; ...privirea i se pierdea aiurea în depărtările unei lumi de vis; ...iscălea sir iar pecetea de ceară prezenta un sfinx cu inscripția Remember; ...îl găsisem frumos pentru că în el vedeam retrăind
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
să fie numărat printre scriitorii de frunte ai neamului, i s-ar fi zis "maestrul"... Ce mai "schiță" ar fi tras, maica ta Doamne!" Foarte semnificativ însă e amănuntul că, la un moment dat, și Pașadia se năpustește în desfrîu "cutreierând culcușurile de noapte ale destrăbălării bucureștene"; pe de altă parte, dacă se receptează corespondența cu Boicescu, desfășurată între anii 1901-1908, ca purtătoare a unor elemente ce conturează portretul artistului la tinerețe se poate constata că, pe anumite segmente, naratorul (Mateiu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-se pe patul de stâncă al realității obiective, ci diafan plutitoare împreună cu alte speculații în regiunile parțial explorate ale minții umane. Dacă crearea geometriei neeuclidiene a smuls brutal matematica de pe piedestalul adevărului, tot ea i-a dăruit libertatea de a cutreiera. Opera lui Lobatchevsky, Riemann și Bolyai a dăruit efectiv matematicienilor bilet de voie să cutreiere oriunde doreau. Faptul că geometriile neeuclidiene, care erau cercetate inițial de dragul a ceea ce părea a fi o subtilitate logică interesantă, s-au dovedit a avea
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
regiunile parțial explorate ale minții umane. Dacă crearea geometriei neeuclidiene a smuls brutal matematica de pe piedestalul adevărului, tot ea i-a dăruit libertatea de a cutreiera. Opera lui Lobatchevsky, Riemann și Bolyai a dăruit efectiv matematicienilor bilet de voie să cutreiere oriunde doreau. Faptul că geometriile neeuclidiene, care erau cercetate inițial de dragul a ceea ce părea a fi o subtilitate logică interesantă, s-au dovedit a avea o importanță incomparabilă arată acum clar că matematicienii ar trebui să exploreze posibilitățile oricărei întrebări
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
îi vor primi la început întocmai ca pe Dumnezeu. Ea a prezis că ei nu vor deține nimic propriu și că vor trăi doar din pomenile credincioșilor, nici pe acestea nepăstrându-le pentru ziua următoare; mulțumiți de această sărăcie, vor cutreiera orașe, sate și ținuturi întregi predicând. În primii ani ei vor fi iubiți de Dumnezeu și de oameni. Însă, nu după mult timp, îndepărtându-se de idealurile lor, vor fi mai disprețuiți decât ceilalți oameni. Se spune că acest lucru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
noduri. Și, astfel, desculț și cu părul tuns, s-a prezentat în fața tatălui și, luându-și rămas bun de la el, i-a spus că dorea să-i slujească mai degrabă lui Dumnezeu decât mamonei (cf. Mt 6,24). 3. Pe când cutreiera acele locuri, mulți frați i s-au alăturat lui și Ordinului său. Mergând la papa Grigore, acesta le-a îngăduit să predice. Astfel, s-au răspândit în regiunile învecinate. 4. Se spune că Francisc, mergând prin împrejurimi să predice cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
asemănătoare cu cîntările noastre plugărești. După două mii de ani de la povestea cîmpenească a regelui Denel, fiu de zeu, și a fiicei sale, pare că nimic nu s-a schimbat în Latium. Și aici, ca la noi, divinități de rang minor cutreieră locurile, cîntă, joacă și se „îmbăiază”, pentru ca semănăturile, livezile și turmele să crească și să rodească. Denel pare un zeu plugar, un Dumuzi al vegetației. Însuși Cezar participa la această campanie de împliniri bucolice: Zei și zeițe, voi toți care
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]