2,987 matches
-
A. Moraru), publicată la München în 1967, republicată parțial la Chișinău, în 1991. O culegere de Pilde și povețe (1908), cu extrase din Lev Tolstoi, I. Heliade-Rădulescu, Al. Donici, C. Negruzzi, I. Creangă, Pintilie Cubolteanu (alias H.), câteva broșuri conținând cuvântări sau proiecte parlamentare, învățături agrotehnice întregesc o activitate susținută, diversă. Este o operă care constă nu atât în texte (modeste sub raport literar), cât în fapte, remarcabilă în ansamblu, exemplară ca semnificație social-culturală. SCRIERI: Pilde și povețe, Chișinău, 1908; Basarabia
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
cursului de filosofie în Colegiul Național de la Sf. Sava din București, septembrie 1842, în Ilie Popescu-Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea sa, București, 1970, 275-282; Cuvânt academic. Filosofia (1845), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 404-407; Cuvântare la deschiderea anului școlar (1846), în Antologia gândirii românești, I, București, 1967, 408-409. Ediții: Cronicarii Țării Românești, I-II, București, 1846-1847; Gh. Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, Iași, 1853-1854 (în colaborare cu A. Panu și
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
subansamblu esențial al dispozitivului retoric prin care L. își construiește identitatea - apare în culegerea de eseuri Cearta cu filosofia (1992). În spațiul unui tablou taxinomic privind „Genurile filosofiei” poate fi identificată definiția registrului predilect al scrierilor lui L.: „Jurnalul, epistola, cuvântarea, dialogul, fragmentul, eseul și epica de idei pot fi numite genuri artistice ale filosofiei nu din cauza stilului, ci pentru că: 1. întrețin un raport mimetic cu gândirea naturală; 2. își primesc unitatea nu numai din perspectiva obiectului gândit, ci și din
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
Stancu, Petre Constantinescu-Iași, A. Toma, B. Elvin, Nicolae Moraru, Al. Mirodan, Eusebiu Camilar, Tudor Mușatescu. În deceniul al șaselea R.l. continuă să aibă o pronunțată orientare prosovietică, leninist-stalinistă, accentuat anticapitalistă, antiburgheză și, de la un moment dat, antititoistă. Textele oficiale - rapoarte, cuvântări, manifeste, comunicate, decrete, rezoluții - vizează consolidarea regimului instaurat prin îndoctrinarea publicului cititor, „culturalizat” astfel în spiritul noii ideologii. Literatura, atâta câtă există, are un caracter partinic, tezist, violent propagandistic. În 1960 un articol al lui Mihai Novicov, Preocupări ale frontului
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
limba vechilor cazanii, însuflețește Predicile lui Ș., publicate abia în 1945. Propovăduind învățăturile creștinești, predicile cuprind și povețe laice (privind muncile agricole, starea zidirilor bisericești și școlare, „primejdiile veseliilor lumești”). Ș. a fost un orator cu autoritate, manifestându-se - în cuvântări ținute în românește, ungurește sau sârbește - în diete, la sinoade, în Parlament (la Viena, Pesta), la dezbaterile Senatului imperial (în care era membru). Multe discursuri sunt inserate în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Gazeta Transilvaniei”. În 1853
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
pentru minte, inimă și literatură” și în „Gazeta Transilvaniei”. În 1853 el face să apară „Telegraful român”, dând linia politică și culturală a publicației. Îi sunt găzduite aici articole privind situația românilor transilvăneni, dar și pe teme bisericești ori școlare, cuvântări, scrieri pastorale. Rămase o vreme în manuscris, memoriile mitropolitului cuprind însemnări de la 1846, anul sosirii lui în Transilvania, până la 1871. Notațiile evocă luptele pe care le-a purtat pentru apărarea Bisericii Ortodoxe de „duhul batjocoritor” și de ingerințele care ar
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
vatăme autonomia, despre marea adunare din 1848 de la Blaj și strădaniile depuse pentru cauza națională, despre înființarea de școli și imprimarea de cărți, atât de folositoare unui neam trezit din „somnul cel adânc” la conștiința de sine. SCRIERI: Adaos de cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești de preste an, în Chiriacodromion, Sibiu, 1855; Asupra Biblicelor lui Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor. 1846-1873, I, îngr. și pref. Nicolae Popea, Sibiu, 1889; Memorii
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor. 1846-1873, I, îngr. și pref. Nicolae Popea, Sibiu, 1889; Memorii din anii 1846-1871, introd. Ilarion Pușcariu, Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele sale, CL, 1874, 7; Pop, Conspect, II, 128-130; Nicolae Popea, Arhiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
au permis să ne realizăm visul. Faptul de a ne Înclina În față altora ar părea prea servil, prea docil pentru mintea americană. Președintele Bush, indiferent ce gândesc prietenii noștri europeni despre calitățile lui intelectuale, Înțelege bine psihicul american. În cuvântarea sa despre starea Uniunii din 2003, președintele Bush a spus poporului american că „drumul acestei națiuni nu depinde de decizia altora”27. În general, americanii au rețineri În ceea ce privește la legea internațională. Sondajele de opinie arată că majoritatea americanilor sprijină apartenența
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fondurile să fie cheltuite pentru susținerea ideii lor foarte diferite asupra modului cum trebuie dusă politica externă și de securitate. Chris Patten, comisarul Uniunea Europeană Însărcinat cu Afacerile Externe, a schițat viziunea europeană asupra politicii externe În secolul XXI Într-o cuvântare ținută În iunie 2000. El a spus că politica externă a Uniunii Europene trebuie să fie În acord cu valorile care animă politica internă și că trebuie să folosească punctele ei forte. Patten le-a reamintit europenilor că Uniunea Europeană, cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conservare transfrontaliere, de a reconecta ecosistemele naturale care fuseseră separate de frontierele statelor-națiune. Rațiunea din spatele acestor zone protejate transfrontaliere a fost explicată, În mod elocvent, de dr. Z. Pallo Jordan, pe atunci ministrul sud-african al Mediului și Turismului, Într-o cuvântare de deschidere a Întâlnirii pentru zone transfrontaliere protejate, care a avut loc În Cape Town, Africa de Sud, În 1997. Jordan a observat că... Râurile Africii de Sud sunt folosite În comun de mai multe țări. Lanțurile noastre muntoase nu se termină În mod abrupt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-lea - au dezvoltat largi și profunde considerații teoretice asupra fenomenului. P. Lazarsfeld (1957) numește aceste prime două faze „tradiția clasică”. În faza a treia, date empirice referitoare la opinia publică s-au cules din articole de reviste și ziare, din cuvântări și alte documente. Astfel de date au condus, într-o a patra etapă, la un interes intens în metodologia de domeniu; preocupările metodologice s-au concretizat în apariția, în etapa a cincea, a sondajelor de opinie a unor agenții comerciale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
liniilor de forță în construcția unei prezentări de succes, am urmărit ideile de bază dezvoltate în literatura de specialitate (vezi, spre exemplu, DeVito, 1988; Hybels, Weaver, 1989; Gamble, Gamble, 1993 etc.). ¬ Faza I: pregătirea. În primul rând, trebuie să pregătim cuvântarea pe care dorim să o ținem. Pornim pentru aceasta de la selectarea ariei în care se va înscrie subiectul pe care dorim să îl prezentăm. Aceasta trebuie să se dovedească relevantă și interesantă pentru audiența pe care v-ați propus să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că această anxietate este normală și că, în fapt, ea poate ajuta vorbitorul pentru o mai atentă pregătire a materialului pe care dorește să-l prezinte. Câteva sfaturi sunt utile în acest sens: mergeți în sala în care veți ține cuvântarea, într-un moment când este goală și găsiți-vă locul în vederea viitoarei prezentări; pe de altă parte, o lămurire pe care o ofer studenților mei este aceea că publicul nu știe modul în care v-ați structurat discursul și o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se prezintă audienței: aici ne focalizăm asupra unor aspecte cum ar fi: (1) îmbrăcămintea (este important ca îmbrăcămintea dumneavoastră să nu fie în mod esențial diferită de cea a audienței; pe de o parte, cineva care merge să țină o cuvântare unui public format din profesori universitari nu se poate îmbrăca în tricou și pantaloni scurți, dar, pe de altă parte, să fie în consonanță cu ceea ce așteaptă audiența de la poziția ocupată ca vorbitor - un profesor universitar nu poate merge în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cel Mare, Scrieri, I-II, București, 1987-1988; Sfântul Chiril al Alexandriei, Scrieri, I-III, introd. trad., București, 1991-1994; Sfântul Ioan Scărarul, Scara, București, 1992; Paladie, Istoria lausiacă - Lavsaicon. Scurte biografii de pustnici, București, 1993; Sfântul Grigore de Nazianz, Cele cinci cuvântări teologice, îngr. Monica Dumitrescu, introd. trad., București, 1993; Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete și scoliile Sf. Maxim Mărturisitorul, București, 1996; Mystagogia, îngr. și introd. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Emilian Vasilescu, Apologeți creștini, București, 1942, 76-90; Antonie Plămădeală, Some Lines
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
nerușinarea. Am deschis toate ziarele de ieri, joi peste noapte, după proclamarea radiodifuzată regală. Ea desființa în cîteva cuvinte o dictatură feroce de patru ani și legăturile cu Axa orientînd politica și armele naționale, subit, în sensul opus. Din nefericire, cuvîntarea regelui nu putea să suprime doliul silit al unui popor și să învieze cîteva sute de mii de morți, morții unei funeste erori de judecată. Cu execuția noului program de luptă a fost însărcinat un guvern, compus din patru partide
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
întreabă cu surprindere predicatorul, dacă noi toți avem adevărul în noi, care mai este rostul omiliilor, catehezelor și al exegezelor episcopilor? „Dacă ungerea vă învață toate câte trebuie să știți, atunci munca noastră este zadarnică! Ce folos mai au atâtea cuvântări? Este de ajuns să lăsăm inimile în seama mirungerii, iar aceasta vă va călăuzi pe voi” (3, 13). Așadar, Ioan se contrazice pe sine? El, marele apostol al lui Cristos, cum ar fi putut să scrie, să propovăduiască și să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
găsim”. În primii ani activitatea s-a rezumat la copierea de către elevi a unor articole din diferite publicații românești și la difuzarea lor în toate mediile. La 23 aprilie 1863 are loc prima ședință a societății. Cu acest prilej, în cuvântarea rostită, Andrei Cosma face o incursiune în trecutul de luptă al poporului român, schițând totodată și obligația societății de a contribui la ridicarea culturală, economică și politică a națiunii. La întâlnirile asociației se citesc fragmente din scrierile unor mari poeți
SOCIETATEA DE LECTURA A STUDENŢILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289751_a_291080]
-
și știință, înainte întru deșteptarea conștiinței și mândriei naționale, înainte cu întreprinderi cât mai dese de atari conveniri folositoare”. Un punct de maxim interes era evocarea, în fiecare an, a zilei de 3/15 mai 1848. Cu acest prilej, în cuvântările rostite erau reînviate faptele și personalitățile revoluționare de pe Câmpia Libertății din Blaj. Din inițiativa societății se strâng fonduri pentru crearea unei școli de fete la Cluj, a unui gimnaziu la Șomcuta Mare și a școlii românești din Gilău. La 1
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
bună pace. Așijderea și slugile ei câte au avut, le-au făcut cărți de milă ca să slujească acei case pănă vor fi”), prezențele feminine (figurând, mai cu seamă în ipostaza de văduve, în piesele - scripturistice - ce ornează discursurile - ca în cuvântarea patriarhului Nifon către Radu cel Mare: „Iară domnului zise: «ție, doamne, să cade să îndreptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă, după cuvântul lui Dumnezeu carele au zis cătră Moise îngăduitoriul său și cătră toți feciorii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în persoana unui Constantin Vătaful, aflat în suita paharnicului State Leurdeanu, trimis al lui Ștefan Cantacuzino la înalta Poartă 126), martor la executarea Voievodului și a fiilor lui ( după opinia lui Nicolae Iorga) dă următoarele informații (care justifică existența acelei „Cuvântări adresate fiilor săi înainte de moarte” [Istoria Bălăcenească îi mai pune în seamă lui Brâncoveanu și o „Cuvântare către Ștefan Cantacuzino și către boieri”] prezentă în Istoria Bălăcenească 127 și, într-o formă contrastă, în cartea lui Del Chiaro despre Valahia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înalta Poartă 126), martor la executarea Voievodului și a fiilor lui ( după opinia lui Nicolae Iorga) dă următoarele informații (care justifică existența acelei „Cuvântări adresate fiilor săi înainte de moarte” [Istoria Bălăcenească îi mai pune în seamă lui Brâncoveanu și o „Cuvântare către Ștefan Cantacuzino și către boieri”] prezentă în Istoria Bălăcenească 127 și, într-o formă contrastă, în cartea lui Del Chiaro despre Valahia 128, de unde a trecut - împreună cu alte elemente privitoare la domnia lui Constantin Brâncoveanu - în opusculul lui Dimitrie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care vorbea grecește și latinește; au rămas scrisori de la ea281), după o căsătorie oficiată în prezența lui Petru Movilă (naș de cununie - zic unii cercetători - al celor doi miri), mitropolit al Kievului (înaltul prelat și-a marcat prezența printr-o Cuvântare duhovnicească, rostită în polonă și română 282) sau pe cele - eșuate - dintre emisarii Voievodului moldovean și Sigismund Rákóczy. Se încheiase chiar logodna dintre Sigismund și Ruxandra, desfăcută apoi - crede cronicarul sas Georg Krausdon vina familiei Rákóczy283. Se știe cu siguranță
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chestiunile dezbătute de Ioan Gură de Aur în omiliile sale evoc: Despre feciorie, Spre a nu călca în desfrânare, Cum trebuie să fie soția, Femeia este legată prin lege, Văduva să nu fie primită) 177. David C. Ford, evocă două cuvântări chrisostomice (Omilia XII la Romani și Omilia XV la I Timotei) tipărite în J. P. Migne, (Patrologiae Cursus completus series graeca, 62.580 B -C și în Părinți niceeni și post-niceeni, 1, XI, p. 418; 1, XIII, p. 459-460). 178
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]