534,793 matches
-
scrie JURNALUL NAȚIONAL, a fost delegata Episcopiei Argeșului la Spitalul Județean din Pitești. Duminică 11 august, cuvioasa delegată i-a anunțat pe pacienți că în aceeași zi, fix la ora 16 va fi cutremur. Femeia a recunoscut că le-a dat această veste pacienților, fiindcă așa a auzit la televizor și s-a gîndit să-i întrebe pe bolnavi dacă nu vor să dea niscai acatiste, ca să ocolească cutremurul spitalul. Rezultatul e că pacienții s-au speriat îngrozitor. Poate că Episcopia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
că în aceeași zi, fix la ora 16 va fi cutremur. Femeia a recunoscut că le-a dat această veste pacienților, fiindcă așa a auzit la televizor și s-a gîndit să-i întrebe pe bolnavi dacă nu vor să dea niscai acatiste, ca să ocolească cutremurul spitalul. Rezultatul e că pacienții s-au speriat îngrozitor. Poate că Episcopia o deleagă pe această femeie inimoasă la Institutul condus de dl Mărmureanu, să culeagă acatiste de la sursă. * În aceeași zi în care nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
străduiește să scoată astfel din culpă pe baronul local al PSD, Marian Oprișan. Textul, din care Cronicarul, nu are loc să reproducă, e de tot jalnic. Patronul Iacob se contrazice de la o frază la alta. La început afirmă că a dat caseta la OTV, pentru a fi prezentată pe post, apoi afirmă că nici el, nici Oprișan nu au decis prezentarea la OTV a casetei. Pentru cei care nu cunosc istoria casetei precizăm că Silvia Vrânceanu s-a lăsat filmată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
cvasi necunoscut până la rolul din "Culoarul morții", rol ce i-a adus o nominalizare la Oscar și, conform previziunilor regizorului Frank Darabont, "l-a transformat într-un cunoscut al cinefililor" (vezi și interpretările sale din "Planetă maimuțelor"sau "Cât Smi dai ca să te împușc?"). În rolul Cassandrei, actrița Kelly Hu - născută în Honolulu din părinți chinezi, Miss Adolescență în Hawaii, deținătoare a centurei negre de karate și cunoscută spectatorilor români din serialele TV "Marțial Law", "Sunset Beach" sau "Nash Bridges". Regia
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
așteptările fanilor și să incorporam obișnuințele desenului animat - secvențe cu acțiune spectaculoasă, secvențe înspăimântătoare, momente comice, apariții ale unor celebrități și, bineînțeles, demascarea personajului negativ - dar și să adăugăm și o profunzime personajelor și relațiilor dintre ele". Cel chemat să dea viața acestei lumi a fost Raja Gosnell - școlit pe platouri la filmele lui Robert Altman, apoi monteur la "Good Morning Vietnam", "Miracle on 34th Street" "Pretty Woman" etc, regizor la "Home Alone 3" sau "Big Momma's House" - el fiind
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
cu cele 587 de milioane s încasați în lumea întreagă, a devenit în anul lansării (1997) filmul cu cel mai mare succes de public. Concluzia: aventurile lui J & K trebuie să continue! Una din provocările unei continuări este să-ți dai seama ce personaje trebuie să aduci din primul film fiindcă publicul le-a plăcut", spune regizorul Barry Sonnenfeld. Astfel, la examen au trecut, alături de Jay și Kay, Jeebs - proprietarul magazinului de amanet, Frank the Pug - câinele mops și Worm Guys
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
desenat & animat. Așa se face că James Baxter, cel ce s-a ocupat cu realizarea personajului Spirit, a făcut muncă de pionerat. Apoi, în acest film animalele nu vorbesc, desi acțiunea este povestita așa cum o vede un cal: "Ne-am dat seama că în situația în care un cal ar vorbi, am realiza o comedie. Așa că am hotărât să facem animalele să pară cât mai naturale și să le lăsăm să joace prin intermediul animației", arată regizorul Kelly Ashbury (autor de cărți
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
vestului sălbatic"! NOVOCAINA ȘI DURERI DE CAP (NOVOCAINE) - S.U.A., 2001 Frank (Steve Martin) - un pașnic medic stomatolog este logodit cu asistența să, Jean (Lăură Dern), și are un respectabil și căutat cabinet. Dar, liniștită și previzibilă lui viața va fi dată peste cap în ziua când, printre paciențele sale, apare bizară Susan (Helena Bonham Carter). Frank va pătrunde într-o lume a drogurilor și a violenței, ajungând să fie vânat de poliție, părăsit de logodnică și amenințat cu pierderea licenței de
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
încît o strîngeam cu mare grijă și, la întoarcerea acasă, după ce se-ntîmpla să o ud într-o zi ploioasă - lucru inevitabil, de altminteri - obișnuiam să o las deschisă, pe hol, ca să se usuce. S-a-ntîmplat ca mai mulți prieteni să ne dăm întîlnire într-o zi pentru a lua masa împreună într-un sătuc din apropiere, propunîndu-ne să petrecem o după- amiază plăcută și să ne îndestulăm de aer curat și de bucurie. Era într-o vară. Răsăritul acelei zile fusese splendid
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
cîteva zile, barometrul indica vreme bună, cu toate că tehnicienii susțin că, atunci cînd se afirmă cu certitudine asemenea lucruri, barometrele sînt supraestimate, deoarece ele nu indică decît presiunea atmosferică. Dar nu trebuie să-i pretindem unui barometru atîta precauție profesională. Ne dăduserăm întîlnire la intrarea pe pod și m-am îndreptat într-acolo. Ieșind din casă, am văzut umbrela la locul ei, ca și cum ar fi încercat să mă prevină cu privire la ceva, dar nu i-am dat importanță. Nici nu am coborît bine
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
unui barometru atîta precauție profesională. Ne dăduserăm întîlnire la intrarea pe pod și m-am îndreptat într-acolo. Ieșind din casă, am văzut umbrela la locul ei, ca și cum ar fi încercat să mă prevină cu privire la ceva, dar nu i-am dat importanță. Nici nu am coborît bine patru trepte, cînd o senzație ciudată a pus stăpînire pe mine, am avut un presentiment cu neputință de înțeles și m-am întors ca să las bastonul și să iau umbrela. Am plecat așadar cu
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
fost aproape, aș fi deschis-o dintr-o dată, grație mecanismului ei, iar taurul, surprins și înfricoșat, ar fi fugit, eu rămînînd viu și nevătămat, dar lucrurile nu s-au petrecut așa și nu trebuie să înfloresc adevărul, nici măcar pentru a da o aură mai mare de mister întîmplărilor istorisite. Realitatea a făcut ca asupra noastră să se abată o furtună, nu un taur furios, iar umbrela mea s-a udat cu ultimele picături de ploaie. Mai tîrziu am pierdut această umbrelă
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
scriitorii optzeciști încearcă să ne convingă că în literatură, după 1989, nu se mai poate ca înainte. O realitate nouă cere o literatură nouă, o altă critică, alt fel de cronică literară etc., etc. În această privință, M. Cărtărescu își dă, iată, peste vremi, mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau să fie un nou chip de a face cronică literară. N-a fost să fie. Cronica a rămas ce era. Vezi, între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
premiere ziaristice e că Nistorescu pare a fi constatat că editorialele sale sînt citite de reprezentanții Puterii doar ca niște comentarii strict personale. Simțind probabil că el nu e crezut ca editorialist, Nistorescu își asumă această scrisoare pe care o dă publicității cu un titlu sec: "Confirmare de primire" * O altă premieră, de astă dată în privința dezmințirilor, descoperim în NAȚIONAL. Ziarul a publicat mai multe zile la rînd infirmarea unor știri referitoare la neautorizarea a cinci universități particulare. Cronicarul nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
a executivului, dar nu și pentru că ar avea să-și reproșeze ceva. Un prefect care pozează în victima presei și nu-și recunoaște bărbătește greșelile mai rău face imaginii Puterii la care afirmă că ține, decît dacă și-ar fi dat demisia fără comentarii. Cît despre elogiosul comunicat de presă prin care ministrul Administrației Publice, Octav Cozmâncă, anunță că a luat notă de demisia lui Corneliu Rusu Banu - înșirînd realizările acestuia - citindu-l, ne întrebăm de ce a renunțat guvernul la un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
cîteva edituri europene, printre care Parkstone, în primul rînd, au încercat să lanseze, pe piața occidentală, valoroși artiști români de ieri și de astăzi. Cărțile prezentate mai jos, evident doar cîteva dintre multele care au apărut între timp, deși nu dau o imagine cuprinzătoare a producției editoriale, sunt, în schimb, pe deplin semnificative în ceea ce privește vigoarea culturală a întregului fenomen. Arta Renașterii Născut din întîlnirea celui mai impunător spectacol cultural, din antichitate și pînă la începutul secolului XX, cu una dintre marile
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
menită să urmărească coerent traseul concepției volumului pare să lipsească, iar poetul încearcă deseori să compenseze divagând prin versuri irelevante neinspirat construite, amalgam de imagini și motive recurente (câine, sânge, limbă, pământ ș.a.). Unele supralicitări atât simbolice, cât și imagistice dau câteva versuri total nefericite, ce-i drept aproape suprarealiste: "trăiesc pe o insulă înconjurată de înjurături precise", "vine pe ape un ochi fals sufletul cu un pește în gură/ oac oac iese din smârcuri Masculofemina", "apa unde-și spală prostia
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
artificiale, vădind o toleranță reciprocă a componentelor sale (ce nu exclude polemica), o năzuință de sinteză care se regăsește în teza postmodernismului, "inventată" în bună măsură de americani. Aparent ar fi vorba de o situație critică, însă robustețea spiritului american dă lucrurilor o întorsătură vitală prin "democratizarea" esteticului: "Ceea ce mulți europeni caracterizează drept "criza culturii" nu e defel socotită criză în America, ci dimpotrivă, un pas normal înainte, ba poate chiar un progres. Cu alte cuvinte, am putea vorbi de o
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
chiar de 3!), sub privirile îngăduitoare ale mamei, cînd văd mame aruncîndu-și plozii nou-născuți în tomberoane, cînd văd (zilnic la t.v.) asemenea orori, mă gîndesc la Lombroso și la contestatele lui teorii despre criminalii înnăscuți, pe care i-ar da de gol trăsăturile feței. Societatea modernă aruncă vina, în astfel de cazuri, pe deficiențele de educație, în familie ori la școală, pe carențe emoționale ale unor copii abandonați ori maltratați de părinți. Dar dacă nu cultura, ci natura poartă răspunderea
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
adevărații politicieni (fie și cu caș la gură) se înarmează cu stilouri Mont Blanc. Oare ce să facă cu ele? Or fi știind măcar la ce folosesc? * Tocmai cînd îl lăudam mai tare, prezentatorul ultimei etape din Turul Franței a dat-o în bară, confundînd clădirea Adunării Naționale cu a (ce-o fi asta?) Muzeului Militar. Poate, Ecole Militaire. Se întîmplă și la case mai mari. * Dacă Botezau, Schrotter și Săvuică au fost figurile cele mai de seamă care ni s-
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
în iarbă am găsit ceva alb și întins. Un iepure mort cu schije în cap. Vladimir Ilici și l-a pus în cap: "priviți ce schije am în cap, sunt schije capitaliste!""; "virus benign, cu ochi de viorea, de ce să dăm cu pușca după fluturi? Mai bine radem porcul cu lanterna, căci luminează cerul înstelat. Și drumul omului beat, cînd întunericul îi pune cărăbuși stelari în ochi. Să-i dăm un smoc de păr descreierat în crăpătura lui de la măsea". Discursul
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
sunt schije capitaliste!""; "virus benign, cu ochi de viorea, de ce să dăm cu pușca după fluturi? Mai bine radem porcul cu lanterna, căci luminează cerul înstelat. Și drumul omului beat, cînd întunericul îi pune cărăbuși stelari în ochi. Să-i dăm un smoc de păr descreierat în crăpătura lui de la măsea". Discursul comunist este la fel de absurd: "noi avem școala gratuită și caiete bune, dar copiii din țările capitaliste plătesc pentru școală și mulți copii nu pot să învețe, pentru că părinții lor
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
avem școala gratuită și caiete bune, dar copiii din țările capitaliste plătesc pentru școală și mulți copii nu pot să învețe, pentru că părinții lor sînt săraci. ș�ț Nu este ca la noi cînd te trezești dimineața și mama îți dă bucăți de pîine cu unt și dulceață, și cu ceai cu zahăr. Copiii americani nu văd niciodată zahăr. Ei lucrează la burghez ziua întreagă și în loc de răsplată sînt bătuți cu biciul și ținuți în subsol"; "să fie cerul plin de
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
un astfel de om nu mai poate să rămînă la conducere. Intuiția mea a fost neomenește înșelată. - O, da! Alexandr Timofeevici este o fiară. înșeală toate conștiințele. - Faceți, vă rog, o listă cu toate conștiințele în cauză și bestia să dea socoteală în fața intuiției". Ștefan Baștovoi - Iepurii nu mor. Pentru copiii sovietici care au crescut mari, Brașov, Editura Aula, 2002, Colecția "Frontiera", 160 pag., f.p.
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
I-l solicitase M. Preda, dar fiindcă se bătuse în Consiliul Uniunii Scriitorilor pentru înființarea colecției, dl D.T. a refuzat să predea o carte. "Monșer, poate ai dreptate, i-a răspuns Preda, dar, cînd te-oi hotărî d-ta să dai un volum pentru colecție, cine știe cum vor fi vremurile..." Vremurile au fost cum le știm. Înainte de a emigra în SUA, dlui D.T. i-a fost respins volumul La vie en rose destinat colecției. După 1989 imediat, nu i-a mai cerut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]