3,132 matches
-
diferențe, uneori aceste farse (vezi clădiri austro-ungare botezate neaoș), nu le-am trăit în deplină conștiință de sine. În școala generală și în liceu am prins entuziasmul abandonării lui Roller și dominanta Daicoviciu. Mi-am petrecut mult timp la cetățile dacice de la Costești și la Sarmizegetusa romana, fericită că fugim de încărcătura slavă a trecutului mioritic. Hunedoara nu e Clujul. Acolo, trecutul încărcat nu e cel „iluminist”, ci mai ales cel daco-roman, dar și medieval. Am trăit în castelul lui Matiaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
satisfac pe maestru“. Mațungă, într-adevăr, se dădea de maestru, după ce încercase să înființeze o societate a creatorilor de hai-kuuri și l-a turnat careva (se bănuia că Troparu, care deja descifrase enigmaticele inscripții de la Țonțești, atestarea sigură a analelor dacice, un fel de testament încifrat al unui preot către discipolii săi) că umblă cu aberații transcendentale, mascate sub forme de-astea japoneze. Troparu cel puțin vorbea cu pietroaiele culese de el de pe prundul râurilor în care se scăldaseră dacii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe care trebuia să le rumeg pentru a-mi face cât mai luminos falnicul drum în viață, deschis de socialismul care tot umbla la originile noastre, mutându-le dintr-o groapă în alta, dintr-un sit arheologic în altul. Simțeam dacic în acei ani, chiar mai profund, pelasgic, cu bucăți de suflet part și trăiri îndepărtat himalayene, fiind la curent cu noile discuții care se purtau pe eternul și fascinantul drum al strămoșilor. Insuflat de acea viziune de la „Mureșul“, porneam adeseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nici la istorie și nici la mormânt și nici măcar la gropi care zac risipite în țărâna de sânge a pământului românesc, stele ce pururi nu se vor stinge în inima legionarului și a bunului român creștin, stâncă de neclintit, ospăț dacic, șuvoaie de sânge. Dușmanii istoriei noastre lucrează asiduu, tenace. Dar nedreptatea care i se face legionarului român e în legătură cu o conspirație mondială iudeo-masonică ce urmărește o supremație mondială, distrugerea neamurilor și a bisericii lui Hristos, iar noi, românii care mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
construiește oarecum o replică la eforturile făuritorilor de blazoane - impuse de o istorie, de obicei, injustă -, care s-au străduit, prin timp, să-i arate pe români, cu îndreptățite rațiuni totuși, ca popor romanic, neglijând, cu sau fără voie, aportul dacic la zidirea lor. Asemănător felului în care procedează G. Călinescu la începutul Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, când, vorbind despre formarea și evoluția limbii române, de exemplu, pentru a demonstra aportul fondului latin moștenit la acest proces, reliefează
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
după 1944, în Spania, ajunge Prof. universitar în Madrid. Operă vastă, fundamentală, în diverse limbi, președinte al multor societăți de cultură (m. 1995); Mircea Vulcănescu (m. 1952 în detenție - Aiud), savant, filosof, sociolog, economist. Operă profundă, cităm: Omul românesc. Ispita dacică, Existența concretă în metafizica românească și Dimensiunea românească a existenței... (vezi vol. coord. Ghe. Buzatu...) Am dat doar câteva exemple. Mișcarea Legionară era prezentă în toate straturile sociale, cum azi este tot mai prezentă în lume: edituri, reviste, cărți, conferințe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mai naturale decât acele ce sunt nevoite să le închipuiască apărătorii teoriilor slaviste, germane sau celtice. «O analogie a numelui orașului Ațițtc din Dacia este citată de Hecateu din Milet sub forma Al’Cwty într-o regiune tracă, Samus numele dacic al fluviului Someșul este identic cu acel de ăauaîot popor din Tracia și cu acel de Sama, Samus purtat de principi traci. Nu se găsește în Dacia numele Bersovia și Berzame la poporul Selaților din Tracia ? Numele tribului dac al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
înainte de a fi luat apă în gură din Istru, în chip de vin sfânt, și a fi jurat că nu se vor întoarce în țară decât după ce vor fi tăiat pe dușmani». Oare să nu fi rămas de la acel obicei dacic zicătoarea și blestemul poporan al Românilor: «bată-te Dunărea,» deoarece numai Dunărea apare în mintea poporului nostru ca înzestrată cu puterea de a pedepsi, și nu vreun alt râu. Este lesne de înțeles după cele spuse pană aici pentru ce
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
câțiva soli daci, care să meargă la Roma spre a confirma înaintea senatului juruirile pe care le făcuse lui, lasă o garnizoană în Sarmizagetuza, și se întoarce în capitală, unde serbează asupra Dacilor un meritat triumf și ia supranumele de «Dacicul». 3. A DOUA EXPEDIȚIE A LUI TRAIAN Decebal numai cât se prefăcuse că se supune Romanilor, văzându-se strâns prea de aproape. «Nu că doară el ar fi avut în gând a se ține de cele încheiate, ci numai pentru
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
anul 271, administrația și armata romană s-au retras la linia Dunării din cauza năvălirii populațiilor migratoare. Populația va supraviețui tuturor valurilor migratoare, și peste aprox. 1000 de ani vor apărea primele formațiuni prestatale românești (vezi crezate și voievodate). daco-romani - populație dacică romanizată (vezi romanizare). Decebal, rege dac (87-106 d. Hr.) - a fortificat cetățile și a întărit armata în fața pericolului roman. A fost un mare general și a condus cele 2 războaie împotriva armatei romane condusă de împăratul Traian. S-a sinucis
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
și Marea Neagră. Perioada formării limbii române este cuprinsă între cucerirea Daciei și formarea primelor cnezate și voievodate. Originile ei se regăsesc în marea familie a limbilor indo-europene. Adoptând limba latină vulgară, în care au fost înglobate importante elemente din limba dacică, iar mai târziu și din limbile unor populații migratoare (germanice, slave etc.), s-a format pe parcursul primelor secole din mileniul I un complex lingvistic numit limba română, limbă neolatină (vezi formarea poporului român). Deși în cursul Evului Mediu, românii au
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
răsărit, creștinată la începutul Evului Mediu. S-au unit într-un stat numit Rusia Kieveană (vezi Rusia), în jurul căreia s-a format Imperiul Rus, condus de țari. Sarmisegetuza - capitala statului dac (vezi Dacia), construită în Munții Orăștiei, înconjurată de cetăți dacice, puternic întărite. Avea ziduri puternice și valuri de pământ pentru apărare. Arheologii au descoperit un sanctuar impresionant și un disc solar. Pe zidurile ei s-a dat bătălia hotărâtoare pentru cucerirea Daciei. A fost cucerită de romani, în urma celui de
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Vroia să ne lumineze partidul și lucra și pentru Soare Răsare, și pentru Soare Apune, uitând că lumina care ne trebuia nouă să ne întărească în luptă trebuia să vină doar de la munții și apele astea, de aici, ale noastre, dacice. Cum o să surprinzi dumneata toate astea într-un tablou, oricât talent de pictor ai avea...“ Focan n-a înțeles decât că directorul acela n-o să-i cumpere tabloul pentru Institut și mai bine ar fi să renunțe la portretul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de la Filiala Uniunii Artiștilor Plastici se trecuse și el. Lăsase și o cerere la prefectură, să fie sprijinit să-l întâlnească pe Tomnea când va veni în oraș. Avea vreo două duzini de acuarele și șapte pânze, toate din ciclul Dacica. Dăinuirea în mister, pe care le crease în răstimpul de când aflase că Tomnea revenise în țară. Toate erau ispirate de Cetatea Nouă, de la Obancea, unde Tomnea săpase cândva. Privi iar spre coada cealaltă. Aspasia parcă intrase în pământ. Au venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și-acuma dacă sa-ntors în oraș îl așteaptă toți să le aducă... Ce să le mai aducă! ’Nainte, de demult, le avea profesorul cu arheologia. Profesorul ăla... A făcut o prostie, a furat niște monede de’alea vechi, aur curat, dacic, îți dai seama ce valoare era, de-l căutau și romanii, și p’ormă s-a cărat. Dădu să prindă cu mâna un fluture care tot încerca să se așeze pe gulerul halatului. Abia putu să ridice brațul. Oftă nemulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de onoare. Să-i dea prefectul Soporan... Ce să-i mai dea, Vergilică, ăstuia, când el are afcerea lui de-a pus-o pe picioare, acolo în Sudica aia?! Dacă vrea, cumpără tot orașul, cu Goncea cu tot. Înțelegi? Aur dacic la greul afacerii! Și văru-su desfundă privăți. Asta-i istoria, nu? Vergilică îl privea holbat. - Adică vreți să spuneți că... Păi îl cunoașteți doar pe Tomnea, ce tot o mai amețiți acuma, cu filmul de la capătul vieții. Că doar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ca degresant cioburi pisate, ceea ce îi oferă un aspect grosier. Vasele sunt arse incomplet, fapt ce denotă o culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui (pl. V). Ca forme, predomină vasul-borcan și tipsia. O parte din vasele de tradiție dacică, specifice secolului VI, prezintă ornamente cruciforme incizate (Dodești - Vaslui), pe buze sau pe corp (pl. VI/3, 4), însă majoritatea lor sunt nedecorate. Similitudini în privința decorului cruciform găsim la vasele-borcan, din veacurile VI-VII, descoperite la Horga, Murgeni - Vaslui, Ștefan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtone), cu umerii bombați, iar buza răsfrântă și rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la jumătatea secolului al VI-lea și generalizat pe parcursul veacului următor. Uneori, fragmente astfel ornamentate s-au găsit în interiorul aceleiași locuințe (L42-Davideni), ori în cazul L1, de la Dodești, unde erau asociate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice, nearse secundar, fapt ce indică depunerea lor ulterior incinerării. Nu s-au înregistrat depuneri de ofrande alimentare (se înregistrează lipsa oaselor de animale). Aceste obiceiuri (spargerea rituală de vase și lipsa ofrandelor alimentare) denotă manifestări religioase vechi, de tradiție dacică, cei înmormântați fiind, probabil, autohtoni. Excepție de la regulă fac unele morminte de la Lozna-Străteni (Botoșani) și Cândești (Vrancea), unde practicile funerare, alături de caracteristicile ceramicii, indică prezența unor slavi în zonă. O statistică între cele două rituri indică preponderența înhumației, însă nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
evoluției sale, sub denumirea de oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trei, în aceiași casă (cum s-a găsit anterior), poate datorită încălzirii climei. Materia primă, modul de construcție și asemănarea lor, păstrate de la o perioadă la alta, pe parcursul secolelor V/VI-XI, denotă o tradiție mai veche, locală, de factură dacică. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: cuptoare și gropi Numărul mare de cuptoare și gropi, adiacente locuințelor, indică și o funcționalitate diferită, de la caz la caz, unele gropi aveau un caracter ritualic, însă majoritatea erau întrebuințate la păstrarea proviziilor ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
statuia uriașă a imperatorului într-o nișă, și forul rectangular al lui Decebal, cu reconstrucția Trofeului de la Adam-Klisi prin piesele originale, conținând o statuie grandioasă a lui Decebal la un punct de ieșire și un arc de triumf cu scene dacice, simplificație a arcului lui Constantin, la alt punct de ieșire. Ioanide vedea acest for în Piața Victoriei de azi. Contemplîndu-și astfel schița, arhitectul se simțea parcă stropit de apa havuzurilor în timp ce călca pe dalajul ipotetic al Căii Victoriei (pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și la roată, o piatră de râșniță din rocă conglomerat și alte vestigii. În partea de vest a acestui punct, pe terasa inferioară de apus a Bârladului, s-au găsit numeroase și felurite urme ceramice în stare fragmentară, de sorginte dacică, din perioada numită clasică, precum și din secolele III-IV, aparținând culturii Sântana de Mureș, și din epoca prefeudală, atribuită culturii Dridu, torți și fragmente de amfore grecești și romane contemporane culturii Sântana de Mureș. Ceramica modelată cu mâna ne îndrituiește să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alveolare, indicându-ne astfel că aparțin atât fazei ultime a Hallstattului, cât și culturii La Tène-ului. Există și ceramică de import din epoci diferite; o toartă de amforă a fost datată din perioada elenistică. Câteva fusaiole, fragmente ceramice de la fructiere dacice, cu decor și fără decor, completează bogatul inventar arheologic prezent în acest loc. Ar mai fi de semnalat o mare cantitate de cenușă, ce se observă în diferite puncte din acest areal. Pe Boiereasca, odinioară a fost un grind, între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în acest loc. Ar mai fi de semnalat o mare cantitate de cenușă, ce se observă în diferite puncte din acest areal. Pe Boiereasca, odinioară a fost un grind, între timp aplatizat; de aici provin mici bucăți ceramice de factură dacică. Același tip de materiale poate fi întâlnit și pe partea de nord a plantației de salcâmi din marginea estică a satului Siliștea, ca și în alte numeroase puncte dinspre sud de satul Tămășeni ori la est de satele Slobozia și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]