6,546 matches
-
conștiințe, în spiritul foștilor săi dascăli și pedagogi. Poate cea mai mare dintre calitățile cu care a fost înzestrat profesorul Vasile Totolea a fost disponibilitatea de a da din acumulările și personalitatea sa celor care se pregăteau pentru a fi dascăli neamului, altfel spus, se reporta sentimental la elevii săi, văzuți ca oameni cu propria lor personalitate. Nu numai că avea disponibilitatea sufletească să dea elevilor săi, avea ce să dea, acumulase cunoștințe, studiase operele marilor pedagogi și psihologi, era bun
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vaccinări. Dispensarul, medicul, personalul din subordine, erau apreciați de organele de control după indicele de mortalitate infantilă: pe 4 noiembrie 1971, indicatorul de mortalitate infantilă a fost de 54‰. De asemenea, doctorul se confrunta, în condiții materiale submediocre (la dascălul Pintilescu!), cu gripe, cu TBC-ul, cu hepatita, cu mortalitatea infantilă (15 oct. 1972: 48,3‰, 5 febr. 1973: 663‰, în 331 august: 633‰,), cu planul de vaccinări, cu catagrafia pentru vaccinarea antidifterică, triajul epidemiologică de la începutul fiecărui an școlar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești [vezi cap. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni], așa că nu e greu să înțelegem că locuința mono și bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile Bârgăuanu, dascăl la biserică, în care a locuit și feciorul său, tot dascăl, căruia și se spunea Ghiță a dascălului. Casa a fost apoi locuită de familia Huțu, a fost folosită drept cantină și internat, iar acum, a fost refăcută, transformată și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
greu să înțelegem că locuința mono și bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile Bârgăuanu, dascăl la biserică, în care a locuit și feciorul său, tot dascăl, căruia și se spunea Ghiță a dascălului. Casa a fost apoi locuită de familia Huțu, a fost folosită drept cantină și internat, iar acum, a fost refăcută, transformată și modernizată, fiind locuință de vacanță pentru Vasile și Nelu Huțu. Această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile Bârgăuanu, dascăl la biserică, în care a locuit și feciorul său, tot dascăl, căruia și se spunea Ghiță a dascălului. Casa a fost apoi locuită de familia Huțu, a fost folosită drept cantină și internat, iar acum, a fost refăcută, transformată și modernizată, fiind locuință de vacanță pentru Vasile și Nelu Huțu. Această casă, alături de cea în care a funcționat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până la Bacău era un singur bordei la locul numit „Movilă”, unde dejugau oamenii vitele pe marginea drumului .... Satul Traian nu exista ...Cum am arătat încă mai sus, mai aproape toate casele din sat erau acoperite mai mult cu paie, singur dascălul Vasile Bârgăoanu avea casa acoperită cu șindril ... apoi își face casă mai mare, șindrilită și fostul primar, Gh. C. Boca: o sală și două odăi în față și bucătărie în fund, casă model pe acel timp... La capătul patului, spre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Gloduri (azi Izvorul Berheciului), a făcut războiul ca sublocotenent și a fost prizonier la nemți. Când s-a întorsă și-a găsit soția gravidă. A născut o fetiță pe care a trecut-o pe numele lui! A fost un dascăl bun, cu tragere de inimă pentru misiune, zice Gheorghe D. (Ghiță) Iacobeanu în însemnările sale monografice. Alți mînvățători, Mitică Vraciu gustă pâinea amară a prizonieratului, la fel Dumitru Iacobeanu (fostul deputat) și cel care ne-a lăsat mărturie scrisă, Ghiță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Îmi vine să mă scap pe mine, protestă Fermín. — Nu-l băgați În seamă pe dobitocul ăsta, mie tare-mi place cum vorbiți dumneavoastră. SÎnteți ca No-Do, dom’ doctor, interveni Merceditas. — Muțumescu-ți, fata mea, dar nu-s decît un umil dascăl. Dar ce voiam să spun, fără altă tergiversare, preambul ori Înfloritură... Pe cît se pare, ceasornicarul, care În momentul arestării răspundea la numele artistic de Fetița cu Bigudiuri, mai fusese reținut În circumstanțe similare În două rînduri, consemnate În analele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
serviciul de evidența populației și să cerem o copie a fotografiei tipului, care există acolo, se câștiga timp și se scutea niște muncă. Șeful se hotărî s-o reteze, Presupun că nu vă gândiți să-l învățați tatăl nostru pe dascăl și nici ave maria pe maica superioară, dacă nu s-a ordonat acest demers este ca să nu trezească curiozități care ar putea face să eșueze operațiunea, Cu voia dumneavoastră, domnule comisar, îmi permit să nu fiu de acord, spuse primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
tu dai pe piață, de la școala aia particulară, niște Iacobeți - și se uită lung, cu reproș, la Maestru. Democrație?, păi, învățământul nu se democratizează, profesorul e profesor, îl asculți, el e magistrul tău, politica de a democratiza școala e sinistră. Dascălul trebuie plătit ca lumea, că nu are bani de mâncare, darmite de cărți. Am văzut, totuși, la un mare profesor de română, care predă de o viață la un celebru liceu din București, pereți întregi de cărți, dă meditații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Știi ce ziceau păsările în jurul nostru?, cântau ca la nuntă, era o slujbă, una zicea că m-am născut atunci, înțelegeam și nu înțelegeam... — Mâine este a treia marți după Paști, nu vii să mă vezi la Iene, Caloiene, sunt dascălul, mă, am să cânt pe nas!, învăț lumea de ploaie. Stegarul, popa și dascălul, mă, mi-a înșirat fata, ăștia sunt cei mai importanți din Caloian, apoi, m-a chemat între fete, pe malul Oltului. — Păi, e voie? Te ascunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
zicea că m-am născut atunci, înțelegeam și nu înțelegeam... — Mâine este a treia marți după Paști, nu vii să mă vezi la Iene, Caloiene, sunt dascălul, mă, am să cânt pe nas!, învăț lumea de ploaie. Stegarul, popa și dascălul, mă, mi-a înșirat fata, ăștia sunt cei mai importanți din Caloian, apoi, m-a chemat între fete, pe malul Oltului. — Păi, e voie? Te ascunzi și tu, după aia ne întâlnim aicișea, la poale de munte... — A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o trestie cu o batistă albă în vârf, după asta mergea popa, două fete care duceau sicriul cu Caloianul, făcut dintr-o scândurică pe care puseseră păpușa împodobită, ce știau ele, fetele, să facă un sicriu?, apoi urma Romanița mea, dascălul, tot învăța dăscălița șirul lung de fete, aprindeți lumânările, făăă!!!, păi, la cântat, muică!!!, mai striga ea și începea prima: Caloiene, Ene!/ Cum ne curg lacrimile/ Să curgă și ploile,/ Zilele și nopțile,/ Să umple șanțurile,/ Să crească legumile/ Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și vin. Că vor plânge mai mult, își vor boci morții și vor mânca pentru ei. Eu însă m-am grăbit spre marginea de pădure, unde trebuia să vină în ziua aceea, a doua zi de dragoste, să vină Romanița, dascălul Caloianului. A treia zi după înmormântarea Caloianului, adică a treia joie după Paști, în ziua de Paparude, fetele trebuiau să se ducă iar în locul acela, la dezgropat mortul, la bocit iarăși, apoi dădeau drumul Caloianului dezgropat pe Olt, ca anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe banca ta, lasă subiectul rezolvat. N-ai decât să ți-l treci pe teză. Învățământul de azi?, doar Thailanda mai e după noi, toți ceilalți sunt în față. Acum 20 de ani, Bac-ul era Bac, profesorii erau profesori, dascăli adevărați, de aia eram eu pierdută în tramvai. Că-mi era frică. Și Cristi al meu, mi-a povestit el după, că-mi tot povestea în primii ani (îl imită): eu n-am fost iubit niciodată, mint, poate de două-trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care nu am chef să vorbesc acum, dar care ar merita povestită o dată, fie și pentru a putea fi măcar pildă pentru unii mai norocoși. Am plecat de la Național ca să fac un alt teatru, ca să construiesc o trupă, ca să fiu dascăl, ca să învăț pe alții ceea ce trebuie învățat dacă vrei să fii actor și probabil că nebuniile mele m-au transformat într-un cerber, un zbir, un om închis în absurditatea voinței de fier de a fi actor. Chestie care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
poartă fie iarnă, fie vară aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la elevi și se mulțumește cu această existență de vagabond, mai curând dascăl într-ale mizeriei decât învățător ce-ți arată cum să găsești bucuria... Așa cum bănuim, Socrate îi răspunde că el predă virtutea, că esențialul e în altă parte, că Antiphon greșește crezând că fericirea depinde de ceea ce bei și mănânci, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
i-aprinde fața. Pe serafini îi trage ața Și sorii zornăie bănet Prin Risipitul Proxenet. Să prohodim și mai afund. Sunt un duhovnic trist și scund Ce cântă pînă-o va-ngropa: Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa. Unicu-mi dascăl, să-l mai caut? Grăsime neagră l-a-necat S-a făcut urs și din bîrloage Îmi bate toaca-n două doage. Oh, fapta secii lui de minți Cum tună-n piept și dă prin dinți Din bețe, doage și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
București să cucerim cununile liceului Lazăr, așteptând să cucerim ceva mai târziu chiar orașul, ne-am dat curând seama de naivitatea noastră. Fuseserăm cei dintâi, cu diferențe de ordinul sutimilor, la gimnaziul Dinicu Golescu. La matematice avusesem chiar un bun dascăl, pe Ion Antonescu. Da, dar acolo ne detașam pe un fel de neant; aici la Lazăr aveam de luptat cu o clasă în care provincia și capitala concentrase toți premianții lor. Apoi profesorii aceștia de la Lazăr nu prea semănau cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ne obligase și, mai ales, prin autoritatea întregii sale înfățișări, izbutise să înjghebe un adevărat lagăr de muncă matematică, entuziastă și arzătoare. În amintirea promoției 1914 a liceelor Lazăr și Mihai, unde preda pe atunci, rămâne o figură de mare dascăl. Trecerea de la liceu la facultate determină o oarecare îndepărtare a mea de matematice. În orice caz, matematicele îmi devin tot mai mult o hrană neîndestulătoare și interesul pentru literatură se deșteaptă. Anii tulburi ai războiului fixează această stare. Totuși lada
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
parte, datorită latențelor revoluționare ale lui Galois; în parte, însă, datorită epocii turburi, favorabilă formării caracterelor violente, care înseamnă domnia lui Carol al X-lea. În 1823 Evariste e trimis la Paris, ca intern al liceului Louis-le-Grand unde, în ciuda vigilenței dascălilor, bântuia un vânt revoluționar. Parisul de dincolo de zidurile internatului, frământat de mișcări revoluționare, era totuși cum nu se poate mai prezent aici. Patima politică și vocația matematică se declară aproape simultan la tânărul intern. Gradele inițierii matematice le străbate repede
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
câmpului pe care-l lucrau cu îndemânarea țăranilor ce timpuriu deveniseră, prinse deja boboc de floare datoria de neam, dragul de patrie. Și se prezentară, fără ordin de chemare, la centrul militar de la Fălticeni. Ferice de părinții lor și de dascălii care le-au insuflat această sublimă trăire în Cetate. Voluntarii din Ciohorăni au fost încorporați la un regiment de jandarmi și trimiși la instrucție grea, de patru-cinci luni, în care timp "răcanii" trebuiau să capete meșteșugul războiului și puterea morală
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
Apolon Levandovschi, cei doi din urma fiind, la rândul lor, concentrați în decembrie 1944. În noiembrie din toamna anului 1945 este dat dispărut pe front învățătorul Ion Șerboiu, avansat după război post-mortem în ierarhia militară, unul din cei mai apreciați dascăli ai școlii și care v-a fi suplinit de d-ra Georgeta Idor. În primul an postbelic, 1946, Dan Rădescu se "întoarce"din lungul pelerinaj al funcțiilor de control deținute (într-o perioadă și în Basarabia) rămânând în continuare director al
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
1946 cu 10 posturi de învățători și un maistru-instructor, ulterior, cum s-a arătat mai sus, numărul acestora crescând. În pofida condițiilor grele reclamate de neajunsurile războiului (rechiziționări de bunuri și mijloace de la populație, absenteismul masiv al elevilor de la școală, mobilizarea dascălilor pe front, cartelarea de bunuri alimentare, etc.) școlile din Rucăr desfășoară, prin abnegația și militantismul de bună factură civică și profesională ale dasălilor ei luminați, o activitate apropiată de normalitate, permițându-și chiar o lărgire și diversificare a sferei de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
succese și blamări peceriste de tot felul. „Un ireductibil”, spunea Mihai Șora despre prietenul său, iar Liiceanu, Nicolae Manolescu îl considerau un model și un maestru, chiar dacă Wald nu s-a dezis niciodată de marxism. În tinerețe l-a avut dascăl pe fiul lui Bogdan Duică, a studiat cu pasiune scrierile lui Bergson, dar și Marx, Karl Kautsky, Franz Mehring. A fost un dialectician, un marxist ne-leninist ( nu este o contradicție), puțin agreat de regimul comunist, dar iubitor al limbii
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]