1,810 matches
-
satisfacție profundă. Zece ani mai tîrziu, revista israeliană Poetics Today a decis să dedice un număr special acestei conferințe. Ce era atît de deosebit acolo, de merita amintit? Într-adevăr, ea oferise o imagine a naratologiei-ca-domeniu, nici luînd-o ca un dat, nici respingînd-o de la bun început. A fost un moment de cotitură pentru această disciplină. Uitîndu-mă la ceea ce este astăzi acest domeniu, îmi este greu să afirm dacă acea conferință a fost în avangardă sau în plutonul "marșului", dacă anunța ceea ce
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Galați). Numărul clienților și diversitatea lor i-ar face pe mulți să se gândească la superstițiile omului modern ca la o formă de "reziduu" al mentalității magice 219. Mai curând am susține că sensibilitatea pentru sacru și mister este "un dat". Face parte din ființa noastră. Explicația pe care o oferă Mircea Eliade ni se pare mai plauzibilă și pentru că toate aceste practici nu sunt negate de către persoane provenind din medii cultivate, cu studii superioare, formate în spiritul științific modern. Unii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt: trebuie, să faci, să te duci, să încerci, să pui, să verifici, să te rogi, sa aduci, să ceri, să încerci etc. Astfel de expresii și cuvinte ascund o atitudine activă în fața vieții. Destinul nu este perceput ca un dat implacabil, ci ca o luptă în care multe pot depinde de voința, credința și priceperea umană. 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate Lucrurile stau similar și în cazul retoricii. Înainte de a face obiectul de studiu al specialiștilor, retorica a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
singur izvor, acesta fiind în chip absolut unul, nedespărțit în sine și nedivizat în ființa sa, unul și același dintotdeauna în întreitul ipostas, el singur cauză începătoare și scop ultim al celor ce sînt" [1994:71]. 1.1. NEGATIVITATEA, UN DAT ABSOLUT? Problema "negativității absolute" trebuie în mod necesar corelată cu existența unei Realități. Singulare, perfecte, autosuficiente și manifeste doar în sine, capabile să comprime într-o paradoxală semioză virtualitatea tuturor momentelor presupuse de o comunicare anume. Acestei Atotcuprinzătoare Realități nu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ultime și recapitulative întrebări s-ar cuveni, totuși, să-i mai răspundă exercițiul nostru speculativ: oare abstracta polaritate dintre pozitivitate și negativitate, exprimată într-o multitudine de forme concrete (perfecțiune-imperfecțiune, interioritate-exterioritate, infinitate-finitudine, unitate-diversitate, bunătate-răutate, adevăr-minciună etc.) se manifestă ca un "dat virtual" absolut la nivelul existenței lui Dumnezeu însuși? Sau, în termenii lui Hegel spus, se definește, printre altele, Dumnezeu și ca o expresie a "unității și luptei contrariilor"? Cu siguranță că da, ar trebui să răspundem, pe de o parte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de vedere este similar cu teza lui Waltz conform căreia problema terorismului nu afectează continuitatea politicii internaționale. Deși teroriștii pot fi teribil de deranjanți", spune Waltz, "aceștia nu prea pot amenința țesutul unei societăți sau securitatea statului... Terorismul nu schimbă datul de bază al politicii internaționale marele dezechilibru al balanței puterii mondiale" în favoarea Statelor Unite. "În schimb, efectul lui 11 Septembrie a fost întărirea puterii americane și extinderea prezenței sale militare în lume" (Waltz 2002: 348-53). S-a zis cu sfârșitul statului-națiune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ci comportă, în mod oricât de neintenționat, anumite concepții despre societate care favorizează interese sectoriale ce pot fi identificate. Cox susținea că neorealismul este o versiune a teoriei orientate către rezolvarea problemelor, care consideră ordinea internațională existentă ca pe un dat și pune întrebarea cum poate fi aceasta determinată "să funcționeze mai bine". În principal, aceasta înseamnă concentrarea asupra problemelor rezultate din relațiile dintre marile puteri. Prin contrast, teoria critică pune întrebarea cum a luat ființă ordinea globală politică și economică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prin rațiune, omul poate ajunge la cunoașterea totală și autonomia totală, dar și la puterea totală" (1989a: 264-5). Pe de altă parte, viața politică modernă își găsește în suveranitate principiul constitutiv. Statul este conceput prin analogie cu omul suveran ca dat aprioric, ca entitate limitată care intră în relație cu alte prezențe suverane. Conform lui Jenny Edkins și Véronique Pin-Fat (1999: 6), suveranitatea se comportă ca "marele semnificant". Atât "Omul" cât și statul se află în prezența suveranității, contrastând cu relațiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
postmoderniste privind relațiile internaționale reprezintă o întoarcere la realismul stato-centric, unele clarificări sunt necesare în explicarea preocupării lor pentru statul suveran. Postmodernismul nu caută să explice politica mondială axându-se doar pe stat, nici nu ia statul ca pe un dat. Mai degrabă, așa cum stă mărturie dubla citire a problematicii anarhiei realizată de Ashley, postmodernismul caută să explice condițiile ce fac posibilă o astfel de explicație și costurile ce decurg dintr-o astfel de abordare. Ce se pierde prin adoptarea unei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
originea din chiar actul de socializare a limbajului și al conturării propriei identități în raport cu o alteritate susceptibilă de intenții ostile. În această ipostază, ea reprezintă o atitudine logic-rațională verbală și non-verbală de respingere, într-un anumit context situațional, a unui dat (obiectul polemicii, animat sau inanimat, individual sau colectiv, concret sau abstract etc.), disputabil, asupra căruia se proiectează propriile temeri, convingeri, valorizări etc. Aici ar trebui încadrată imaginea generică a omului polemist a lui Fr. Paulhan: Din diversitate se naște conflictul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o dominantă narativă responsabilă de ocurența și ligamentarea diferitelor secvențe: descriptive, argumentative, conversaționale (Cornel Munteanu). Intertextualitatea este modalitatea prin care autorul își regizează intervenția publică în așa fel încât eficiența sa să devină maximală. El este cel care, pretextând un dat evenimențial, pe care îl relatează sub forma unei micro-povestiri factuale, pune la dispoziția lectorului o informație organizată, ca expresie a raportării sale la obiectul polemicii. În termenii aceluiași Gérard Genette, polemistul, în calitate de observator, se raportează diferențiat, plecând de la un grad
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
spus, într-un conținut etic autodeterminat, grație unui cumul de factori repercutanți asupra individualității: cel psihologic, al experienței sociale, cel istoric-contextual etc. Când conținutul e rostit, el se dezvăluie ca afront, ca inaderență, într-un cuvânt ca opoziție în raport cu un dat social, religios, politic etc. Într-o lume, de pildă, care cultivă politețea ca manifestare a spiritului de toleranță și bună înțelegere și ca expresie a educației civice, sentința moralistului e semnul unei percepții distincte, al unei situări singulare și, evident
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și susținută astfel încât cititorul este invitat să ia poziție."162 Fie că se intitulează întocmai, fie că recurge la denumiri parțial sinonimice, "articol programatic", "program", sau apare disimulat sub cu totul alte forme, manifestul reprezintă refuzul de a accepta un dat (politic, ideologic, cultural etc.) și, în mod complementar, pretextul colportării unei alternative axiologice cu care autorul/autorii se identifică. În ceea ce privește schema actanțială a enunțării performative (J.L. Austin), enunțul se transformă în denunț, prin uzanța verdictivelor calificative și imperative, iar destinatarii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
relatează aceste alegorii încă abstracte? Triumful credinței asupra morții, învierea lui Christos, supraviețuirea martirilor. Primele imagini ale acestei credințe noi care afirma că refuză imaginea au fost stimulate de miturile biblice ale nemuririi sufletului. Ideea de nemurire nu este un dat imuabil, nici cea de suflet, iar cele două nu merg întotdeauna împreună (supraviețuirea, înainte de revoluția creștină, ținea în primul rând de trup). Să nu-i confundăm pe nomazii care-și incinerează morții pentru a-i încredința vântului, stelelor sau oceanului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un mediu aflat sub control. Dar rămâne și o parte incontrolabilă. Chiar dacă-și domină spațiul, consumatorul occidental nu-și stăpânește încă timpul intim, nici uzura neuronilor săi. Speranța noastră de viață a crescut, noi construim tot mai bine, în colectiv, datul nostru și pământul nostru, dar acest noi al maiestății lasă, din fericire, să se deschidă interstiții de perplexitate. Progresul tehnic și Evoluția însăși slujește mai degrabă specia decât specimenul. Pe minusculul său interval de viață, individul beneficiază de el mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al mijloacelor de transmitere, limbajul articulat ocupă o bandă scurtă (și târzie). Cei care vor să înlăture tutela ideii asupra imaginii și a intelectualilor asupra artiștilor se străduiesc, nu fără îndreptățire, să apere ideea (căci de aceasta nu poți scăpa) datului gratuit, a donației sensibile ce-l îndeamnă pe amator să primească o prezență pură. Dar oare nu sunt ei victimele iluziei pe care o denunță? Ne temem că ei confundă funcția mediumnică și uzul mediatic, reducând transmiterea simbolică la palidul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
categoric întemeiat pe genom și geometrie. Dar nu pe o comunitate de semnificații. Însumarea biologiei cu progresul științific nu este suficientă pentru a anula greutatea istoriilor. Amară pilulă: umanitudinea este în noi un sentiment natural, biologic și ecologic. Nu un dat cultural niciun grup nu poate alege să se instaleze în umanitate (esperanto nefiind o limbă de cultură, ci un artefact fără profunzime de timp). Fără îndoială, sateliții de difuzare și ubicuitatea hertziană, microcomputerele și folosirea de către toți a acelorași pachete
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și vorbesc despre o categorie numinoasă [s.n.] ca despre o categorie specială a interpretării și evaluării și, la fel, despre o s tare suf le tească numinoasă [s.n.] [...]. întrucât această cate gorie este cu desăvârșire sui generis, ea, asemenea oricărui dat originar și fundamental, nu poate fi definită în sensul riguros al cuvântului , ci poate fi doar analizată [s.n.].“ „Cititorul nu va întârzia să-și dea seama că sacrul și profanul sunt două modalități de a fi în Lume [s.n.], două
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
perfectă. De fapt nefăcând altceva decât stricând perfecțiunea și grăbind distrugerea vieții, respectiv, a iubirii, a luminii din noi, care e atât de frumoasă și fascinantă, diafană, variată și puternică, echilibrată și magică. Nu este a noastră, ci este un dat. E un dar ce trebuie folosit pentru evoluție. Pentru că nu poate evolua decât ce are viață și iubire și pe care fiecare și-o folosește cum crede de cuviință. Pentru că mai apoi vom fi întrebați de modul cum am folosit
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
este a Lui. Și atunci, indiferent de credință sau cât suntem de atei, sau de științifici, ne agățăm de El și-i cerem ajutorul pentru a nu pierde pe pământ ce avem mai de preț. Respectiv, pericolul pierderii acestui mare dat: viața. În momentul zero, la nivel astral hotărârile au fost deja luate, iar acum ele sunt la nivelul acțiunii. Pe scările vieții sau ale evoluției, poate este uneori nevoie sau suntem obligați să mai facem un pas înapoi, să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
medii științifice vesteuropene și nord-americane. El nu a deschis "largi perspective", cum susțin diferite hagiografii, ci doar a comentat diferite aspecte din curentele psihologice contemporane lui. După modul în care se manifestă Ralea, psihologia este un fel de știință "a datului cu părerea" este adevărat, o părere academică și nu un domeniu în care dobândești cunoștințe noi, organizezi cercetarea pe baze riguroase și, în acest fel, te integrezi în preocupările dominante ale țărilor cu cercetare de vârf, tinzi spre sporirea prestigiului
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
-se. Enigmaticii oameni de Neanderthal așezau în groapa celor decedați, unelte și hrană. După epoca silexului urmează cea a pictatului pe pereții grotelor, în care se afla altarul focului sacru și al dansurilor rituale. Religiozitatea omului a fost un alt dat al superiorității sale față de animale. Rațiunea manifestată din timpuri străvechi funcționând, grija omului a depășit sfera nutriției, instinctului sexual și a agresivității intertribale, căutând să răspundă cerințelor spiritului și tot mai mulți cercetători afirmă că viața spirituală l-a însoțit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de pildă, cea senzațională de consum, extinzându-se apoi la zona mai amplă a artei în amsamblu, ca modalitate de concepere a actului literar, la manifestările limbajului (stilurile funcționale ale limbii) ajungând chiar la depășirea manifestărilor verbale, atunci când vizează un dat cultural, de exemplu, proiectele de statui 86. Vom reconstitui și mai exact inventarul său parodic pe baza răspunsurilor la întrebarea " Pe cine parodiază Caragiale?". Cele mai multe pastișe parodice vizează formalismul poeziilor macedonskiene: Cameleon femeie (sonet colorist), Erato, scapă-mă (Terține acrobatiste-simboliste
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
romantismul, simbolismul, sămanătorismul), la un tip de literatură, de pildă, cea senzațională, de consum, extinzându-se apoi la aria mai vastă de cuprindere a artei în ansamblu, la manifestările limbajului (stilurile funcționale ale limbii), depășind nivelul verbal, atunci când vizează un dat cultural, de exemplu, proiecte de statui.142 Apetența pentru parodie, comună atât lui Caragiale cât și lui Urmuz, germinează însă din fonduri motivaționale similare doar până la un punct și conferă instrumentarului parodic funcționalități diferite. În acest sens, așa cum notam în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
unele considerații revelatorii corespunzând celor două mari maniere de abordare, structurală și istorică, se impune o scurtă incursiune la originile acestui dificil concept, problematică ignorată în cele mai multe discuții elaborate despre mit, deși limpezimea terminologică este departe de a constitui un dat. Cum măsurile de precauție nu pot fi niciodată suficiente, subliniez că intenția nu este de a stabili începutul mitului (al miturilor, mai exact), ceea ce ar echivala probabil cu a jalona începutul capacității de gândire și deci de reprezentare a lui
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]