2,277 matches
-
unei diplome de privilegii pentru evreii așezați în Transilvania. Inspirată de medicul Abraham Sarsa și eliberată în 1623 de cancelaria principelui Gabriel Bethlen, ea deschide epoca reglementărilor moderne; oferă evreilor dreptul de stabilire pe teritoriul țării, libertatea exersării credințelor și datinilor iudaice, siguranța îndeletnicirilor, îngăduința de a circula fără opreliști, dorința mărturisită a principelui fiind aceea ca prin „adunarea la un loc a feluritelor neamuri” să contribuie din plin la înflorirea țării Transilvaniei. Cuvintele lui Bethlen sunt cât se poate de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dreaptă măsură. Stă în disciplina conținută a scrisului. Dincolo de exigențe, cititorul trebuie să regăsească o anume prospețime a textului, eleganța, expresivitatea și, implicit, puterea lui de convingere. De multe ori, ziaristul este obligat (conștient sau nu) să încalce reguli și datini jurnalistice. Important este să o facă în deplină cunoștință de cauză și să nu se lase intimidat de amănuntele teoretice. Indiferent de specializarea lui, ziaristul va întâmpina de fiecare dată aceeași problemă: gestionarea corectă a informației, deopotrivă cu menținerea interesului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
liniștea dinainte. Nici vorbă să fie Fiu al Dumnezeu, e un impostor de ultimă speță, un arogant, care-și bate joc de voi și În primul rând de tine. În plus, El Îi Împinge pe oameni să-și trădeze natura, datinile, familia etc. Un asemenea mesaj nu poate veni de la Dumnezeu. Într-un cuvânt, Încheie Diavolul: „Hai, fratele meu, du-te și fă Îndată ceea ce ți-am spus să faci, ceea ce dragostea ta pentru oameni și ura ta pentru El te
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Cariera didactică - profesor de liceu - și-a exercitat-o în câteva orașe transilvănene: Odorhei, Carei, Cristur, Brad, Turda și Năsăud. A debutat în 1923 cu Pastel de vară în „Cosinzeana” și a colaborat cu versuri, proză, articole, medalioane la „Năzuința”, „Datina”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Gând românesc” etc. Împreună cu Emil Giurgiuca, a fost inițiatorul și întemeietorul revistei „Abecedar” (apărută în 1933-1934 la Brad și la Turda), publicație ce a contribuit substanțial, prin paginile ei, la modernizarea atât a beletristicii
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
Moldova” (Iași), cu versuri întrucâtva bacoviene, iscălite N. Bontaș; la pseudonim nu va mai renunța, dar uneori îl va asocia numelui real. Poezii și, mai rar, recenzii, note și comentarii îi apar în periodicele „Graiul nostru” (Bârlad), „Câmpina”, „Universul literar”, „Datina”, „Crainicul” (Turnu Severin), „Muguri” (Ploiești), „Provincia literară” (Sibiu), „Abecedar” (Brad), „Raza literară”, „Litere”, „Poșta informativă”, „Suflet românesc”, „Poșta nouă”, „Bucovina”, Bucovina literară”, „Revista Bucovinei” ș.a. Mai toate poeziile publicate sunt adunate în plachetele Vestigii (1933), Irizări (1937) și Imagini muzicale
BONTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
mai bun povestitor și creator de tipuri decât în romane. Dar ținta principală a acestor memoriale era de a informa cât mai complet asupra locurilor vizitate. Autorul, în căutarea exactității, se documentează, face apel la lucrări istorice, cât și la datini și tradiții. Povestirile intercalate în relatare sunt scrise cu nerv. Orientul nu mai este cel convențional din Florile Bosforului. Mizeria, destrămarea, moartea domină. Descrierea cartierului Pera din Constantinopol este de un realism crud. B. a fost stăpânit de gândul perisabilității
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
învățător. Administrator: preot Teodor Gureanu. Comitetul de conducere: C. Brâncuș, I. I. Buligan, T. Gureanu, C. Gh. Popescu Tică. Din articolul-program (Prietene dragă), rezultă că revista își propune să publice „basme, povești, tradiții, legende, doine, cântece, bocete, hazuri, glume, snoave, datine, obiceiuri, credințe, superstiții, vrăji, farmece, ghicitori, cimilituri și vorbe cumpănite”. În acest scop, se apelează la preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
existențiale, oglindind în însăși structura sa lumea ca labirint, ipostaziată în cetatea Burnei. În Sărbătorile (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), autorul revine în spațiul privilegiat al muntelui, la Ciulpău, pentru a înfățișa existența aflată sub semnul transhumanței și al datinilor: fondul ancestral este topit într-o poveste de început de secol XX, în care lumea oierilor încearcă să reziste invaziei modernității. Romanul parabolic Zigguratul (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor) reflectă într-o structură terasată etapele inițierii unui tânăr gazetar din Burna
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
I-II, București, 1933-1935; Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; ed. I-II, îngr. și introd. Lucia Berdan, Iași, 1999; Lumea basmelor, îngr. Antoaneta Olteanu, pref. Al. Dobre, București, 2001; Iarba fiarelor. Studii de folclor. Din datinile și credințele poporului român, îngr. Al. Dobre, pref. Dan Horia Mazilu, București, 2001. Culegeri: Graiul nostru. Texte din toate ținuturile locuite de români, I-II, București, 1906-1908 (în colaborare cu Ovid Densusianu și Th. D. Speranția); Din popor. Cum grăiește
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
-i mai arate? se întreabă. A înțeles la iuțeală că tot ce fac ele în Căminul Statului este identic cu ce a văzut la ea acasă. Să accentueze însă că activitățile lor îmbracă o formă mai arhaică și mai religioasă. — Datinile noastre sunt vechi și sfinte, rostește. — Da, încuviințează fetița. De aceea Altarului Vestei i se spune și focul public. Vestala Mamă nu poate fi decât mulțumită. Regele Sacrificiilor intervine la rândul său, cu blândețea-i obișnuită: — Cetatea noastră, când a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Este acum Pontifex Maximus. Se miră. Oare de ce a dorit împăratul să fie reprezentat pe aceeași frescă în două ipostaze? Nu-l întreabă pe Nero, pentru că bănuiește semnificația. A vrut să se arate, pe de o parte, păstrător respectuos al datinilor străbune, iar pe de alta, conducător indiscutabil al cultului. Să aibă vreo legătură cu noua organizare religioasă pe care o promovează...? Preferă să nu se gândească la așa ceva. Tiberius Nero înaintează cu pași mărunți alături de el. Se gândește la altceva
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
prefectul va fi dator a da toată serioasa sa solicitudine"486. Una dintre îndatoririle principale ale prefecților județelor din Dobrogea, conform prevederilor articolului 17 al regulamentului administrativ, era "menținerea iubirei și a înfrățirei între diferitele culte și naționalități, prin respectarea datinelor și dogmelor fie-căruia cult"487. Artcolul 18, ultimul articol referitor la atribuțiile prefecților, preciza că "prefectul lucrează sub ordinile directe ale ministrului de interne, esecutând în același timp ordinile totor celor-lalți miniștri"488. În subordinea directă a prefecților se aflau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de modă de vă scot din letopiseți, Și cu voi drapîndu-și nula, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbra, sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spada ați întins moșia voastră De la munte pân-la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu între-ai noștri vre un falnic
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Japoniei. La noi în vale, strigă Ichisuke către Daisuke, cam pe vremea asta se alungă gângăniile. Ochii samuraiului se încețoșară ca și când ar fi privit spre un tărâm îndepărtat. Alungatul gângăniilor era un obicei prin care se îndepărtau bolile din vale. Datina era ca în puterea nopții bărbații să străbată toate satele de la apus la răsărit cu torțe de pin în mână. Vreau să mă întorc! îi șopti Daisuke lui Ichisuke. Vreau să mă întorc repede! Yozō îi auzi glasul și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scrieți apoi mesajul care se desprinde din ele. 2. Construiți un text în care să folosiți pronumele de politețe. 3. Analizați formele pronominale din: spunându-mi spunânduți spunându-i spunându-ne spunându-vă spunându-le 4. Scrieți sinonomele termenilor: surâs, datină, ceață, plăsmuire. Vremea si ...vremurile „O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire strecurându-se printre frunzișuri, se stinse, tânguios și jalnic, în nesfârșitul umbros al depărtărilor. Vijelia își trimise înainte pe cel mai ager
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
să citesc." 13. Domnul zice: Cînd se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, și frica pe care o are de Mine, nu este decît o învățătură de datină omenească. 14. De aceea, voi lovi iarăși pe poporul acesta cu semne și minuni din ce în ce mai minunate, așa că înțelepciunea înțelepților lui va pieri, și priceperea oamenilor lui pricepuți se va face nevăzută." 15. Vai de cei ce își ascund planurile dinaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o limbă de ceas, o unghie de țap, o capsulă de mac. Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da' din ea va pieri. Va putrezi, da' nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da' nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da' nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare și mormânt... Rosti frazele ca pe o osândă, nezorită, cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
grav răniți, 4 prăvălii incendiate, 7 fântâni particulare infestate cu șoricioacă și mai mult de jumătate din locuitori cotonogiți fără milă în bătaie. Cele mai grele pierderi au fost înregistrate în rândul negustorilor, al cămătarilor și al funcționarilor, așa încât imediat datina fu categoric interzisă de primărie, ca nefiind conformă cu constituția și de preotul paroh, ca nefiind în acord cu morala creștină. Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe viață. Totuși, obiceiul nu a putut
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o limbă de ceas, o unghie de țap, o capsulă de mac. Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da' din ea va pieri. Va putrezi, da' nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da' nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da' nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare și mormânt... Rosti frazele ca pe o osândă, nezorită, cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
grav răniți, 4 prăvălii incendiate, 7 fântâni particulare infestate cu șoricioacă și mai mult de jumătate din locuitori cotonogiți fără milă în bătaie. Cele mai grele pierderi au fost înregistrate în rândul negustorilor, al cămătarilor și al funcționarilor, așa încât imediat datina fu categoric interzisă de primărie, ca nefiind conformă cu constituția și de preotul paroh, ca nefiind în acord cu morala creștină. Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe viață. Totuși, obiceiul nu a putut
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să aflu mai multe despre ce poate înseamna iubirea la vârsta mea. Dreptatea Erjikăi Prin Moldova Sfântul Neculai nu se prea sărbătorea; era Moș Gerilă și atât, acolo însă, puteam împrumuta toate obiceiurile celor din țară transformându le într-o datină autohtonă. Era o seară specială pentru unii, cinasem și nu voiam ca monotonia să-și facă loc printre noi. Epuizasem cam toate bancurile, nimeni nu mai avea chef de povestit, așa că cineva a venit cu o idee: Hai să mergem
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
al câmpiei; visase la vremi ce zadarnic așteptase să vină. Mai era puțin ca ziua să fie egală cu noaptea și-n după-amiaza aceea, când amurgul aluneca în camera altădată plină de râsetele musafirilor, de zvăpăiala fețelor uitate, lumânarea de datină veghea ușor tremurândă somnul nedrept al învățătorului; la căpătâiul lui plângea ca un copil un bătrânel, subțire la trup, cu părul alb, adus ușor de spate; era Lung. Toate se amestecară în față-mi, femei sau bărbați, cunoscuți, necunoscuți, anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cătră ei, și pe la amiază și părintele și dascălul plecară pe caiii lor, pe întinderea albă de omăt. Oamenii îi urmăriră cu ochii până ce se pierdură în depărtare ca două puncte negre. În sărbători oamenii mâncară carne de porc, după datină; cinstiră și băutură. Știau că trec într-un an nou și se înveseleau în căldura bordeielor. Își făcură rândul la mâncare și băutură și ciobanii și haidăii care făceau de strajă în perdele. Iar Faliboga până cătră ziuă și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]