1,965 matches
-
șovini, fie naționaliști, fie rusofili ori securiști sau comuniști și așa mai departe. Dar nu pot să nu privesc și spre atât de jinduitul Occident către care ani la rând - și nu puțini - ni se scurgeau ochii încărcați cu speranțe deșarte și mulțumindu-ne în cele din urmă doar cu imaginea de basm a cățeilor vestici ținându-și cu mândrie cozile erecte pline cu covrigi în timp ce hoinăreau îmbuibați și nepăsători pe bulevardele inundate de strălucirea fascinantă a duiumului reclamelor luminoase inundate
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
caut cuvinte dar greu le găsesc Și nu pot trăi rătăcind prin durere. Că tot ce caut acuma, trăiesc și iubesc Nu este decât alintare și fiere. Nu sunt, nu exist sau poate-am murit Mă pierd printe scuze, iluzii deșarte De-aceea-e așa greu de trăit Plângând eu mă simt o eternitate. Brăila, septembrie 2016 Referință Bibliografică: SUNT UN OM / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin
SUNT UN OM de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374183_a_375512]
-
nu este de fapt decât un spectator iresponsabil al istoriei. Utopia post modernă, desacralizarea programată a istoriei, a istoriei fără Dumnezeu este eminamente demonica. Crește la sân șarpele adamic, post paradisiac, ascuns, înveninat cu elixilurile puterii și al ambițiilor faustice, deșarte. Există o istorie scrisă sau nescrisa a vietii spirituale a omului, a gândurilor și implacabilelor sale aspirații spre sacru, o istorie vie și plină de sens, o istorie căreia îi căutăm cu toții albia firească și normală a curgerii, curenții subterani
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
-și închine viața Domnului. După ce și-au vândut averea părintească pe care au împărțit-o săracilor, unul s-a dus la o mănăstire, altul a devenit preot iar al treilea s-a retras în pustiu, cât mai departe de larma deșartă a lumii. După câtva timp, primii doi s-au întâlnit, întrebându-l fiecare pe celălalt cum îi merge, dar nici unul dintre ei nu era deplin mulțumit de sine. Și atunci au hotărât să meargă împreună la cel de al treilea
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
iubirea lângă alte trupuri Ceva ce ne desparte arogant Noi doi nu am mai fi iubiți, ci doar amanți. O mângâiere blândă-mi spune-n zori De undeva, venită de departe Că viața este cruda uneori Și visele se spulberă deșarte. Ne-am întâlnit târziu...nu trebuia Ca soarta astă festă să ne joace, E prea târziu acum iubirea mea Nu regreta, timpul tu știi că nu se mai întoarce. Cu chipu-ți blând, de lună luminat, Adorm târziu și noaptea
ŞI EU ŞI TU IUBIM LA FEL de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362165_a_363494]
-
nu mai fie viclenie. Să se depărteze de la rău și să facă binele. Deci cea fapta rea este lăcomia pântecelui, și beția, și desfrâul. Fapta rea este iubirea de arginți, lăcomia, pofta de avere și nedreptatea. Fapta rea este slava deșartă, cutezanța și semeția. Să se depărteze deci tot omul de la asemenea rele și să le împlinească pe cele bune. Care sunt acestea? Înfrânarea, postul, înțelepciunea, dreptatea, milostenia, îndelunga răbdare, dragostea, smerenia - prin care ÎL dobândim în schimb, cu vrednicie, pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > GÂNDURI NESPUSE Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 1384 din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului GÂNDURI NESPUSE Sunt multe idei nespuse Și gânduri neștiute, Sunt vise deșarte, Amintiri rătăcite, Idealuri pierdute, Vremuri trecute Și clipe uitate Ore stresante, Timpuri urâte Vieți umilite, Gest necugetat, Un om îngândurat, O soartă bătută, O lume pierdută, O datorie neplătită, O viață netrăită, O moarte nedorită, O-nmormântare urâtă, O predică
GÂNDURI NESPUSE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362257_a_363586]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > GENȚIANA GROZA - GENȚIGRAME DE GERAR Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 1866 din 09 februarie 2016 Toate Articolele Autorului GENȚIGRAME DE GERAR, PE UN AȘA FRIG, MAI RAR ! Unui epigramist dornic de laudă A vrut laudă deșartă, Sfântul Petru, stând la Poartă, Spune clar: „un pic mai stai, Nu ai încă loc în rai!” Se miră că a ajuns la DNA A cumpărat, cam cât să fie, ...Pământ puțin... cam o felie, Și e uimit acum că
GENŢIGRAME DE GERAR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362274_a_363603]
-
deșertăciunile în coșmaruri efemere, devenind el însuși visul adumbrit al celor somnambuli cățărați pe acoperișuri lunecoase și umede; plouă tacit, plouă cu stropi din lacrimi, plouă sărat peste țara în care materia visează; plouă în alb și negru peste destine deșarte, acoperite cu plapuma uitărilor de sine; stropii de ploaie se evaporă ușor pe aripi de îngeri - care fredonează în cor cântece line de leagăn. .................... asta am văzut aseară la știrile locale; eram prea obosit și iară n-am realizat eu
ŢARA ÎN CARE LUMEA DOARME de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362289_a_363618]
-
Poeta își dorește să fie acompaniată de un trilul deosebit, fără de care mărturisește că ar fi o călătorie străină în care s-ar simți alături de cel drag precum doi orbi care au rămas fără de nimic, doar cu îndoieli și iluzii deșarte. “ Să iei cu tine trilul din pădure, / Căci fără el suntem doi orbi sărmani / Care se tem de valurile sure / Prin care trec adesea artizani.” Dorul său atinge profunzimi nemărginite și, chiar dacă pe cerul său scrie dragostea adâncă, poeta a
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
așteaptă vremuri mai bune. Poate că dacă vom avea la conducere oameni care să nu se simtă foarte comozi pe scaunele lor de aleși, ci să acționeze cu mai multă seriozitate și respect față de țară, speranțele noastre nu vor fi deșarte. Ca să-și alunge unii monotonia și să-și ascundă incompetența strică imaginea așa zișilor „rivali”, scot la iveală greșelile altora de parcă ei ar fi perfecți. Și astfel, reușesc să distragă atenția opiniei publice de la lucrurile importante, „fac circ” în loc să educe
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
istorii,vestigii străbune tăinuiești Sub galbene file și arse de vreme, minciuni omenești E -atâta durere, ce pleacă-n tăcere în triste povești! Albă poveste ,secretul din veste ,trece departe ,departe Albă călăuza,secretul otrăvește, ce se pierde-n pădurile deșarte Negura vremii de lume se teme ,suspinul tăcut și aparte Iubirea e templul omenirii,ce-și caută destinuri deșarte! Cine mai cunoaște răsăritul?...cand se pierd lumini și lumini Aici a trecut meteoritul ,spini au rămas prin grădini Iubirea e
ZILELE DIN URMĂ(VI) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378713_a_380042]
-
tăcere în triste povești! Albă poveste ,secretul din veste ,trece departe ,departe Albă călăuza,secretul otrăvește, ce se pierde-n pădurile deșarte Negura vremii de lume se teme ,suspinul tăcut și aparte Iubirea e templul omenirii,ce-și caută destinuri deșarte! Cine mai cunoaște răsăritul?...cand se pierd lumini și lumini Aici a trecut meteoritul ,spini au rămas prin grădini Iubirea e o poveste ascunsă,lacrimi de copii și bătrâni Unde e zeul iubirii?... Rămas-a ascuns în fântâni?... La porțile
ZILELE DIN URMĂ(VI) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378713_a_380042]
-
dimineața, plecăm de-acasă triști, îmi spui: ”încă puțin, iubito!”, În amurgul însângerat, s-au tot lăsat atâtea căderi. Aștept, aștept, aștept până la deschiderea pragului destinului. Nu există deținuți ai sorții, aici toți sunt drepți, cu inimile pure, fără sentimente deșarte, fără dureri. Nu suntem prizonieri ai timpului! Liberi suntem, ne-am luat aripi primordiale și-am pornit pe calea umblată de îngeri. MĂ VEI PIERDE Mă vei pierde, din limita iubirii, Deși am devenit o amintire neștearsă, luminând a ta
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. Când ai sufletu-n genunchi Și nu mai găsești ieșire Strânge grijile-n mănunchi Și citește din psaltire. Fiecărui psalm în parte Varsă-i lacrimă fierbinte Și-ai să vezi, temeri deșarte Vor fugi de cele sfinte. De-ai să simți că ai pierdut Sensul vieții și credința Poți s-o iei de la-nceput Implorând la cer - căința. Rădăcina deznădejdii Prinde viață atunci când omul Are sufletu-n primejdii Și păcate cu duimul
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
prin simțuri să nu fie decît auxiliar și expresie docilă a spiritualului. Dimpotrivă, senzorialul este dezvoltat pînă la proporții uriașe, lipsite de măsură, ceea ce face ca divinul să capete un caracter bizar, confuz și copilăros. Visurile acestea nu sînt povești deșarte, ele nu sînt un joc al imaginației, în cadrul cărora spiritul și-ar îngădui capricii [195]; cufundat în ele și zvîrlit încoace și încolo de aceste visări ca de ceea ce constituie realitatea și fondul său propriu, el cade pradă acestor plăsmuiri
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fie de exagerarea contemporanilor săi, admiratori fără discriminare ai lumii indiene (despre care am vorbit în prezentarea originilor indianisticii occidentale), fie și de exagerarea numeroșilor admiratori entuziaști care îi vor urma, prelungind pînă în zilele noastre încercarea, pe cît de deșartă, falsă și fantastică, tot atît de satanic încăpățînată, de a voi să caute în India panaceul înțelepciunii universale și primordiale a întregii umanități [262]. Așadar, ne-am oprit dinadins la reproducerea a numeroase și lungi fragmente din operele pe care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
statornică din partea poetului, ceea ce, cum nădăjduim să o demonstrăm cu altă ocazie, ne face să ne îndoim în parte de convingerile "creștine", ce îi sînt de obicei atribuite. Aceasta în paranteză. La postularea eliminării speranței contribuie și considerentul deșertăciunii existenței: "Deșartă-i viața!... viața e asemeni unui foc de paie; plăcerile sînt ca niște neguri ce se profilează toamna la orizont: un vis este traiul împreună cu soția, feciorii și prietenii!" [35]. "Frumusețea dispare cu scurgerea timpului" (327, 1); "plăcerea și durerea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
independență, iar, în caz de succes, independența înseamnă constituirea suveranității rusești la frontiera mea. Dacă experiența nu reușește, urmează dezordinea și agitația revoluționară". Împăratul Austriei le va reproșa francezilor că au dus o diplomație bazată pe himere și pe glorie deșartă, în vreme ce securitatea imperiului său se află în joc. Unii patrioți români pe care Viena îi califică drept răzvrătiți și exaltați vor reconstruirea unui imperiu daco-roman care ar îngloba și Transilvania. Conștiința acestei amenințări, cu reluări multiple, este precisă în mediile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Radio Europa Liberă nu mai primește decît mesaje anonime care mărturisesc decepția și nemulțumirea. Însă Ceaușescu declară, pe 21 august 1981, cu ocazia Zilei presei: "Trebuie manifestată o atitudine intransigentă față de persoanele atrase de propaganda străină, față de cei care nutresc deșartă iluzie de a putea găsi eventual altundeva o viață mai ușoară, care sînt gata să-și părăsească țara pentru viitorul căreia au luptat părinții lor". NAȚIUNEA SUBLIMATĂ Marele proiect de dezvoltare pe care 1-au visat socialiștii sfîrșitului de secol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ieșit de-acolo? Pierdere materială, pierdere de oameni, știrbire de țară, rău. Bine s-au bătut românii, rea politică au avut și, de-i fi viteaz cât șapte, geaba ești dacă nu-i minte și înțelegere la conducători, ci fumuri deșarte. Ne aducem aminte de-o satiră românească din 1821 care zice: Bine izbuteam în toate daca turcul n-ar fi fost Vrednic numai în războaie, da-n diplomatică prost. Tonul tragi-comic din epistoliile marelui prooroc din Strada Doamnei nu mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Coroanei ungare sferele dominante vor ajunge la convingeri mai realiste asupra naturii statului, mai ales când acesta e poliglot; nu știm dar - o mărturisim de mai nainte - n-o sperăm. Evenimentele din urmă n-ar justifica deloc o asemenea speranță deșartă. Întâi s-a votat la Pesta o lege prin care toți învățătorii rurali, și cei cari nu sânt întreținuți de comuna politică, ci de poporenii bisericii, nu din bani direcți sau indirecți ai statului, ci din contribuția de bunăvoie a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără să-și ia ziua bună - și plecă supărat și amărât ca vai de om! A doua zi, ajungând într-un loc, i se întîmplă să vadă ceva ce nu mai văzuse. Văzu un om care ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi repede-l înșfăca și intra cu dânsul într-un bordei; pe urmă iar ieșea, îl punea la soare și tot așa făcea. {EminescuOpXI 160} Drumețul nostru, nedumerit, se opri și zise: - Bună ziua, om bun! - Mulțumesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și alte drepte apusene e poate cu partidul conservatorilor republicani din Franța și cu cel constituțional din Italia. Față cu tendențele unui Clemenceau și a altora, republicanii conservatori apără Constituția actuală a Franței, instituțiile ei actuale. Întrebuințarea aceasta de porecle deșarte e îndealtmintrelea o sofismă comună și veche ca lumea și, precum lesne se vede, e ceea ce se numește în logică o petitio principii. În loc de a dovedi o teză, în cazul nostru în loc de-a dovedi prin fapte că dreapta voiește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de n-are omul încotro apuca să scape de lihnirea ce produc inteligenței cuvintele neînsoțite de un înțeles concret. D-acolo apoi grozave imputări asupra monstruozității combinării voturilor în niște biete alegeri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]