1,989 matches
-
cu o anume detașare: „Destinul / Ce cârmuiește-acest tărâm de jos.“ Dar libertatea lui Ariel nu este prea ușor de înțeles în conținutul ei, de bună seamă pentru că o judecăm antropomorfic. Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied ce sare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în sânul naturii protectoare constituie una dintre iluziile leopardiene predilecte, specifice copilului, adolescentului, omului primitiv și antic, dar destinate să piară de îndată ce acesta înțelege adevărul despre ostilitatea mamei creatoare. Fericirea omului în îmbrățișarea blândă a elementelor se dovedeste o speranță deșarta, un vis de demult: Unde-ați pierit, fermecătoare vise, / din tăinuit lăcașul / de tainice fapturi, din efemerul / diurn tărâm de stele. Din sălașul / gingașei Aurori și din ungherul / ce-ascunde-n somn a soarelui sclipire? (Către Angelo Mai, vv. 91-96).382 Drumul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
palmă giunte / în distesa rinuncia. Vită nascosta: (...) e îl vento, îl fresco vento non versa / telai di suoni e chiarità improvvise, / e quando tace anche îl cielo è solo. D'alberi sofferte forme: Inutile giorno, / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, / né volgere di stelle. În luce di cieli: Căra giovinezza; è tardi. / Mă posso amare tutto della terra
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di sé, idem, p. 112 și în Pegaso, III, martie 1931, pp. 377-379. 229 Monti secchi, pianure d'erba prima / che aspettava bovi e greggi / m'è dentro îl male vostro / che mi scava. (Terra); Quando le rupi e le deșerți valli (...) ignota / pace regnava; (...) e gl'inarati / colli (Inno ai patriarchi); Non muggito di buoi per li prati în Canto del gallo silvestre, Giacomo Leopardi, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
293 Infelice / scenă del mondo (La Vită solitaria); Me spesso rivedrai solingo e muto / errar pe' boschi e per le verdi rive (La Vită solitaria); camminano angeli muți / con me (Alla notte). 294 Inutile giorno, / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, / né volgere di stelle (D'alberi sofferte forme). 295 E come îl vento / odo stormir tra queste piante
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Convalescenza). 359 E îl vento, îl fresco vento non versa / telai di suoni e chiarità improvvise, / e quando tace anche îl cielo è solo (Vită nascosta). 360 L'ombre / și piegano alle siepi. // Inutile giorno, / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, (D'alberi sofferte forme). 361 E non ci sazia / volto mutevole d'aria e di colli (Mobile d
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
riaffiora a mezza luce / la volpe d'oro / uccisa ad una sorgiva. (L'Eucalyptus); Dormono selve / di verde serene, di vento, / pianure dove lo zolfo / era l'estate dei miti / immobile (Dormono selve); Inutile giorno / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, / né volgere di stelle. // Îl cuore mi scopri sotterraneo, / che ha roșe e lune a dondolo / e ali
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de la pasul Prislop, În răsărit, pe o distanță de 150 km, până la Teceu, În apus, cu localități denumite În secolul al XIV-lea „villae valachorum”. Coloniștii unguri și germani, aduși În zonă, au Întemeiat patru colonii, evident nu pe pământ deșert, ci Întrun mediu populat, preexistent, organizat În cnezate și voievodate. Autoritatea ungară s-a impus treptat, prin numirea mai Întâi a unui comite peste cele două voievodate românești, recunoscându-le și nu substituindu- se lor. Pe la 1365 voievodul Balc a
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
în cultura bizantină: philosophia ancilla theologiae În Biblie, termenul filosofie apare o singură dată, în Epistola către Coloseni a Sf. Apostol Pavel (2, 8): "Luați aminte ca nu cumva cineva să facă din voi o pradă prin filosofie și prin deșarta înșelăciune din predania omenească, după stihiile lumii și nu după Hristos"19. Preocupat să distingă creștinismul ca religie de diferitele gnoze și sisteme filosofice bazate pe acestea, Pavel dă, de fapt, tonul unei atitudini ostile față de o imensă tradiție antică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bune gospodine și a-i crește pe copii). Dacă sunt astfel crescute, ne arată Sfântul Ioan Gură de Aur, se mântuiesc nu numai ele, ci și bărbații și copiii...căci dacă rădăcina e bună sunt bune și semințele” Despre gloria deșartă și cum trebuie să crească părinții pe copii, 2001, p. 70). Facem apoi referire la elocința Sfântului Vasile cel Mare, care se adresează sensibilității umane, atât în linie morală, cât și pe linia credinței. Ceea ce vizează el este latura socio-comportamentală
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Iluminarea are drept corespondent biblic rugul ce ardea fără să se mistuie, și marchează începutul vieții duhovnicești, atât prin cunoașterea propriei păcătoșenii, cât și prin sesizarea bunurilor duhovnicești către care sufletul este îndemnat. Norul din deșert exprimă îndepărtarea de lucrurile deșarte omenești în vederea apropierii de bunurile dumnezeiești, această etapă fiind caracterizată, în apogeul ei, de contemplație (θεωρία) ca primă etapă spre nepătimire (ἀπάθεια)<footnote Ierom. Dr. Agapie Corbu, Sfânta Scriptură și tâlcuirea ei în opera Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura Teofania
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Zaccaria și pe Fenena să se prosterneze în fața lui, un trăznet cade asupra lui și îi doboară coroană de pe cap lăsăndu-l fără judecată; Abigaille recuperează coroană (S'appressan gl'istanti d'un'ira fatale). Actul III (Profeția) Le fiere dei deșerți avranno în Babilonia la loro stanza insieme coi gufi, e l'upupe vi dimoreranno. Jeremiah LI Tabloul 1. Grădinile suspendate ale Babilonului. În grădinile suspendate ale Babilonului, Marele Sacerdot și populația o aclamă pe Abigaille în calitate de stăpânitoare. Marele Sacerdot o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de unul singur, dar acum el se lasă practic la îndemâna oprobriului public dacă acceptă autolustrarea și se spovedește în plen. Cum ar fi ca posibilii parlamentari foști colaboratori și Securității (în varii chipuri și cu diferite nuanțe) să se autolustreze? Deșartă iluzie, așa cum spuneam deja: ne aflăm în pură utopie. Ce mai este apoi de observat: neîncrederea, suspiciunea (doar pe jumătate justificată) organizațiilor civice care vor să se asigure de integritatea morală a unor instituții și comisii axate tocmai pe radiografia
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
lumină”, ale lui Alexandru Busuioceanu, transpuse din spaniolă în română, continuând cu poeme ale lui Shakespeare în Pătimașul pelerin (1966), cu versurile tălmăcite din Federico García Lorca (Bocet pentru Ignacio Sánchez Mejías) și Antonio Machado, din T. S. Eliot (Pământ deșert), din Boris Pasternak (Hamlet), până la Paradisul lui Dante. La acestea se adaugă antologia Mai aproape de îngeri (1986), cuprinzând cântece sacre și însemnări, confesiuni și mărturii mistice în proză, ilustrative și pentru unele aspecte ale liricii religioase creștine din Occident, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
dintre statele vecine, multe din ele soluționate prin decizii ale Curții de Arbitraj de la Haga. Trasarea acestor frontiere a fost favorizată și de condițiile cadrului natural, fiind frontiere jalonate pe spațiile marilor platouri deșertice puțin populate din regiunile specificate - Sahara, deșertul sirian, Rub-al-Khali. Din acest motiv, ponderea frontierelor deșertice de platou, desenate pe hartă de la birou, este cea mai ridicată pe ansamblul spațiului politico geografic arabofon (54,1% - 36.185 km.), fiind majoritară în economia frontalieră a majorității statelor arabofone, cu excepția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Regelui, iar, finalmente, arestarea Antoneștilor! i) Care era deosebirea în privința soluțiilor între cele două tabere - complotiști și guvernanți? Una enormă, și anume: Regele și echipa sa apreciau că era suficient să se anunțe arestarea Antoneștilor și întoarcerea armelor, pentru ca - iluzie deșartă - Aliații să se fi grăbit să ofere României armistițiul, și încă în cele mai bune condiții. Or, se cunoaște prea bine, nu avea să fie așa. N-a fost admis nici un armistițiu, iar presa internațională („Times”, „New York Times” ș.a.) de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
atâta priveghere de o noapte întreagă, dar fericită că Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea și i-a ocrotit pe toți ai ei, într-adevăr Dumnezeu cu ziduri de apărare ne-a înconjurat”. Și... tânărul de lume nouă, înfumurat de învățături deșarte și necredincios până acum, deveni un alt om, sărută cu lacrimi mâna bătrânei sale bunici, îngenunche în locul ei și... din cuget smerit se rugă lui Dumnezeu, pentru întâia oară. 15. Ispita (Să nu furi) „Doamne, nu mă lăsa să mă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cuvântul? De câte ori ai mințit? De câte ori ai invidiat pe altul? Nu-mi este în obicei, dar desigur că am făcut și din acestea câteodată. Dar pe cei nevoiași i-ai ajutat? Asta foarte rar am făcut-o. Dar mândrie, clevetire, vorbă deșartă? Mai rar, dar și acestea am făcut. De îmbătat, niciodată? Ba da, dar numai de câteva ori. Jurământul nu ți l-ai călcat niciodată? De vreo trei ori nu l-am îndeplinit. La cârciumă te duci? Destul de des. Dar la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Și păcatul se naște așa, ne spune Marcu Ascetul, că diavolul ispitește pe om printr-o momeală care nu-l forțează și îi arată începutul păcatului, iar omul intră în vorbă cu el din pricina iubirii de plăcere și a slavei deșarte. Căci deși prin judecată nu voiește, dar cu lucrarea se îndulcește și îl primește”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, cap. 224, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 277
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
prin înfățișările materiei, de dinapoi, când ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
este călcarea legii.“ (I Ioan 3, 4). Păcatul este răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și a ordinii preconizate de El. Din scrierile isihaste aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, apoi din cauza relelor săvârșite după botez, trândăvie, slavă deșartă, poftă, plăcere, laude, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
la felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt gânduri ale
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt gânduri ale răutății, am ajunge la trei: iubirea de arginți, iubirea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]