1,962 matches
-
lui este blestemata plăcere a unora de a vorbi și chiar de a scrie pe neștiute, ori luându-se după zvonuri sau după impresii neverificate. Dacă cei trei condeieri ar fi făcut, fiecare, un minimum efort documentar, citind cu atenție deșteaptă întregul "reportaj" de la "proces", publicat în Facla (nr. 31 din 4 august 1912, pp. 606-621), semnat "Rep.", și nu numai titlul, declarația lui Tudor Arghezi și sentința" și dacă cel puțin ar fi parcurs (acesta-i termenul mediu între a
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
pe la orele 2 m-am zbuciumat în dureri mari și fără rezultat. Doctorul decide, ca să-mi curme suferințele, că ar fi necesară o intervenție. Cu ajutorul altui medic și al unei ajutoare, sunt cloroformizată și nu mai simt nimic. Când mă deșteptai din narcoză văzui totul ca printr-o ceață, însă toți în jurul meu au fețe îngrijorate. A fost foarte greaintervenția, neobișnuit de grea și contrar prevederilor optimiste, rezultatul trist! Copilașul, un băiețel, trebuise să fie sacrificat, deoarece structura mea internă a
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
bucătărie speriați de-o rază bruscă de lumină. ș...ț Goliți de vlagă, bărbații providențiali își încheiară aglomerata și agitata zi trântindu-se acolo unde se aflau și cufundându-se într-un somn greu, bântuit de coșmaruri. Spre dimineață îi deșteptă țipătul jalnic al unui coleg mai tânăr, care se ridicase-n șezut și privea-n jur cu ochi rătăciți: ŤDoamne, ce-am făcut! Am futut Revoluția română!ť ŤTaci, bă, dracu!ť, îi aruncă altul. ŤAi visat!Acum culcă-te
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
se înscrie, evident, la Academia Julian și frecventează vreme de șapte ani atelierul lui Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A. Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit de studenți, Laurens îi va fi deșteptat lui Ressu interesul pentru compozițiile monumentale și pentru figurile puternice, decupate pregnant prin știința exactă a desenului academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu și unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
și apoi într-o tiradă a autorului: "De mii de ori am zis că e păcat să se pună românului tot numele de Ioane. Vezi că Ioane e văcariul, porcariul, argatul, tot potlogariul. Oare cum vei nobilita vița, cum vei deștepta emulațiunea? Dacă (...) nicicînd nu vei lua zbor către regiunile mai înalte poetice, în etern vei rămînea Onia!"
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
La meciul de hochei pe gheață dintre România și Ungaria, disputat vineri seară la Miercurea Ciuc „tricolorii” de origine maghiară au tăcut atunci când s-a intonat „Deșteaptă-te, române!”, dar au cântat Imnul Ungariei. Autor: Alexandra Dumitru Evenimentul vine la puțin timp după incidentul din 1 decembrie când hocheistul Florin Cosmin Marinescu a fost agresat verbal și fizic de colegii săi de etnie maghiară din lotul național
Maghiarii din echipa de hochei a României au intonat Imnul Ungariei () [Corola-journal/Journalistic/76319_a_77644]
-
puțin de poemul străbunului meu colateral, Mlaștinile din Glynn. în cele din urmă m-am întors la "Atlantic House". Am închiriat o cameră și am baricadat ușa cu întreaga mobilă, în afară de pat. După care, m-am culcat.. Când m-am deșteptat, le-am telefonat lui Margo și Joannei la "Rancho". Mi-au povestit că au trecut și ele printr-o noapte de groază. Au căzut de acord că Sânto trebuie convins să ne părăsească imediat. Margo și-a asumat misiunea de
Tennessee Williams - Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7113_a_8438]
-
Toate marile momente ale țării s-au întâmplat când românii au ieșit din casă și au hotărât pentru ei. Și Marea Unire, și independența, și Revoluția s-au întâmplat când s-a ieșit afară din casă. Azi am o urare «Deșteaptă-te române și vino la vot»”, a mai declarat liviu Dragnea, care a precizat că este prima oară când nu votează în Teleorman, însă are speranța că " Mâine va fi poate prima zi de libertate reală. Azi poate va fi
PDL a depus plângere penală împotriva lui Liviu Dragnea () [Corola-journal/Journalistic/43328_a_44653]
-
Concordia, la publicațiile de la Pesta, "Aurora română, "Umoristul. Foaie glumeață, transformată în "Gura satului. Toate aceste titluri, înscrise în drumurile sale de creator al culturii românești, nu pot fi numite neținând seama de revistele scrise de mână, din perioada școlară, "Deșteaptă-te române ( 1856) și "Aurora ( 1860). Ca toate celelalte, și acestea marchează începutul de drum al entuziastului Iosif Vulcan. Ele sunt rezultat al alcătuirii interioare a omului, dovedit în timp că știe să vibreze la încercări și îndatoriri, și că
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
de Traian". Mișcarea pare a fi una gândită dinainte de organizatori care au ales să fredoneze primele două strofe, dar la a doua nu au mai cântat și partea care îl conținea pe Traian. Astfel, a fost intonata integral prima strofa - "Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte/ În care te-adânciră barbarii de tirani!/ Acum ori niciodată croiește-ți altă soarta, / La care sa se-nchine și cruzii tăi dușmani!”. Din a doua strofa au fost intonate doar primele două
La mitingul USL s-a cântat imnul fără Traian () [Corola-journal/Journalistic/44474_a_45799]
-
subiect s-a așternut conspirația tăcerii, complicii acoperindu-se unul pe altul și invocînd aceleași motive pe care le auzim și azi: că eticheta științifică nu recomandă tulburarea apelor trecutului, că verdictul a fost dat și nu e momentul să deșteptăm animozități tardive. Așa se face că de numele medicului se leagă amintirea unei proscrieri și dorința unei apostazii. Iar apostazia sună astfel: memoria ostracizaților din categoria lui Paulescu - a căror imagine trebuie ștearsă de cei care întrețin actualul panoptic ideologic
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
Acest faute de mieux metafizic e blestemul filozofiei: nu putem vorbi de Dumnezeu decît repetînd întruna că nu știm nimic despre el. Gîndul că toate modurile prin care vrem să înțelegem ființa divină sînt idoli nu poate să nu ne deștepte imboldul de a ne dispensa de ele. Căci dacă fiecare doctrină e o tentativă nereușită de sesizare a Domnului, atunci s-o lăsăm în plata lui. Numai că, dacă ne lepădăm de ele, cădem iarăși în golul de la început: regăsim
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
amestec de naivitate și înțelepciune facețioasă”, conducând la „o viziune a lumii pe dos, înțeleasă à la lettre, cu vorbire anapoda”. Cu frenezia lor contaminantă îl modifică și pe atât de seriosul erou al basmului: în prezența lor, el își deșteaptă brusc fantezia, devine mai spiritual, mai degajat în purtări. Între „namile”, Ochilă, cel care „vede toate și pe toți, altfel de cum vede lumea ceealaltă”, pare a fi un supraviețuitor din specia ciclopilor, căruia i se arată toate răsturnate, cu un
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
piața cea mare, aprindeau torțe și facle, și cu muzica în frunte începeau a lor colindă sărbătorească, oprindu-se dinaintea unei modeste căscioare albe în fața Seminarului. Acolo ei intonau toți laolaltă, cu entuziasmul juvenil, cântece naționale, precum Marșul lui Iancu, Deșteaptă-te, române! al lui Andrei Mureșanu, Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim a lui George Sion, și toate aceste cântări patriotice le întrerumpeau cu strigătul: Să trăiască! La o așa neobișnuită mișcare nocturnă, în pașnicul orășel, o
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
a început deodată lumină ta, ca o flacăra călăuzitoare. Cum aș putea face un pas mai departe în viața de mîine și de poimîine, fără această lumină? Mă înconjoară numai bezne și numai abisuri. Știam din ce lume m-am deșteptat. Dar cît de înfricoșător și de atroce mi-ar fi să mă întorc mîine!". În cele din urmă apare argumentul forțe al "ocrotirii" mutuale împotriva "lumii rele": Ne-a apropiat pe unul de altul nu numai o dorință, ci ceva
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
dezvoltat tema în al doilea număr din Caietele Mihai Eminescu publicat de regretatul Marin Bucur în 1973. Doar două episoade ale poemului nu descriu civilizații: Dacia, care se dovedește a fi un tărîm paradisiac, civilizație în potență ce se va deștepta la sunete de corn, și Miazănoaptea. Miazănoaptea este regiunea "ruinelor de gheață", soția milenară a "bătrînului rege Nord"; soții "petrec triști" în zile de iarnă în locuri unde bat "vînturi reci", printre unde ce-au "amorțit"; inima Nordului "e ger
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Constantin Țoiu „Mulți am fost și mulți sîntem și mulți te așteaptă Lumea din primenele nu se mai deșteaptă Orice ieste muritoriu cu vremea se petrece Trece vremea și pre ai săi toți îi părăsește Cei ce acum petrecem, pomenim alții Trecuți: de noi cu vremea vor pomeni alții..." Miron Costin scria aceste versuri în Viața lumii - contemporan cu
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
știe cum! - prin confortabile fotolii directoriale, dispun discreționar de acest vast teritoriu ce ar trebui să le fie sfînt, - căci este de neînlocuit în identificarea profilului sufletesc și a nevoilor unui întreg popor. Mai tot ce s-ar cuveni să deștepte rezonanțe majore, în cugetul ascultătorilor, e subreptice deturnat spre divertisment îndoielnic și spre păgubitoare diversiune. De la Dragoș Șeuleanu la Maria Țoghină și acum la actuala gestiune, dezastruos arbitrară, a lui Ovidiu Miculescu și Oltea Șerban-Pârâu, s-a încuibat în Radio
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
în alte cazuri beneficiind de variantele juxtalineare, în română sau rusă, ale autorului (poreclit, respectuos, de confrații mai tineri: NAPOLeons BONAbriedis). APOLLO ÎN URBE Apollo intră în urbe dinspre răsărit însoțit de imnuri nemaiauzite precum strălucirea unui nor de tămâie deșteptând în juru-i năvalnică admirație suave jinduiri și molcumă tristețe emoționate peste măsură gravidele s-au încleștat de cotul soților au roșit apins până și matroanele iar fecioarelor părea să le sară inima din piept și doar bărbații pe chipurile mahmure
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
cuvinte: "blocatarul e, prin definiție, un locatar blocat." Asistăm, prin urmare, la punerea în scenă, cu spectaculoase efecte de montaj, a unei Românii "încremenite în proiect", ca "teleromâna în atele." De aici nevoia de anevoioasă urnire la urne, pentru referendum: "Deșteaptă-te din somnul duminical, române/ Și vîră-n fanta urnei cuvîntul unic da..." Pînă atunci, toată lumea răspunde la orice cu no comment sau, chiar pe limba celor care nu (prea) cuvîntă, " How do you do? Hau, hau!" Descumpănitor pentru un cititor
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
Hotel Victoria Română/ ca-n atîtea alte dăți// stăm, de o parte și privim totul/ cu îngăduință/ pînă cînd unul întreabă candid/ bre dar aceia nu sîntem noi?/ morala/ deșteaptă-te rămîne cea mai potrivită/ pentru un veșnic somn ușor" (deșteaptă-te rămîne). în aceeași direcție în răspăr cu retorica patriotardă, întîlnim și alte stihuri ce probează o continuitate a anomaliei, în circumstanțele înavuțirilor fără scrupul și ale demagogiei politicianismului: "patria-i o vacă mai mare/ numai bună pentru mașinile perfecționate
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote>. Din biblioteca lui Ucenescu au intrat și se păstrează în patrimoniul mănăstirii șase manuscrise și cinci tipărituri
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
lui rotund și pufos. Când somnul îmi era atât de dulce, încât nici alintul lui nu mă convingea să deschid ochii, găsea rapid o soluție. Tiptiltiptil, îmi înfigea o gheruță în locurile pe care le dibuia mai repede. Înțepătura mă deștepta cu o repeziciune uimitoare, dar, oricât aș fi vrut - ce-i drept, nici nu-mi prea doream -, n-aș fi putut nici măcar să-i arunc o vorbă răutăcioasă. Mulțumit că și-a atins scopul, pornea apoi să se zbenguie în jurul
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
nici omul mic de grijile mărețe dau bună dimineața - prea departe sunt zorile pe care le așteaptă cei care niciodată nu au parte de fericirea stinsă într-o șoaptă - cu gândul la bucatele din carte zic seara bună - foamea se deșteaptă... *** tot vorbind de poezie se face târziu, în suflet e mult loc pentru mai bine: de cauți o rimă la ceva - vino la mine, cuvinte am avut de când mă știu dar nu mă întreba nimic de focul care s-a
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
observă că "nivelul adevărat la care se desfășoară acțiunea nu este niciodată al faptelor brute, ci întotdeauna acela, superior, al vieții în conștiință. Amprenta acestui tipar intelectual apăsat ( Tiefdruck) se regăsește, inconfundabilă, în toată literatura lui C. Țoiu. Plăcerea spunerii "deștepte, atît în sensul treziei, al veghii, al lucidității în exces, cît și în cel al ingeniozității ( o astuzia culturală de mare clasă) este sporită de harul receptării. Conștiința, "urechea imensă prin care trec întîmplări, păcate, crime sau remușcări, vești bune
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]