13,916 matches
-
temniță grea pentru singura “vină” de a-și fi iubit țara. În fiecare lună mor sute de foști deținuti politici. În decembrie 2013 au murit 325, iar in ianuarie 2014, 400. În prezent mai trăiesc doar 3.000 de foști deținuți politici. Petiția poate fi semnată aici
Petiție pentru adoptarea unei legi dedicate foștilor deținuți politici by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/45897_a_47222]
-
lagărului. Comunitatea crește fără planuri „edilitare”: oamenii nu au primar, biserică sau școală, cum în genere nu au idee despre cît va dura izolarea. E un supliciu fără scadență previzibilă și fără motivație ideologică, de vreme ce nici unul nu are stigmat politic. Deținuții politici vor veni mai tîrziu, abia în 1954, dar pînă atunci așezarea crește după reguli primitive: troc în lipsa banilor și o elementară solidaritate în momente grele, chiar dacă discordia dintre vecini izbucnește din orice fleac: împrumutul a două cepe sau înfundarea
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
tocmai de aceea sar în ochi paginile în care se vaită de accedie, de spleen-ul care-i golește inima și îi sleiește elanul. Sunt pagini atipice la un armăsar pentru care viața e trap cotinuu printre femei, cuvinte și deținuți politici. Un amestec de Argetoianu și de I.D. Sîrbu - acesta e stilul lui Pandrea, dar mai cult decît al primului și mai subtil decît al celui de-al doilea.
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
cei vizați este fiul vrăjitoarei Mama Omida, Viorel Motoi, care este acuzat de șantaj. În cazul lui Motoi, Judecătoria Buftea a decis înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu. Potrivit noului Cod penal, arestul la domiciliu prevede supravegherea permanentă a deținutului, dar și a locuinței acestuia. Mai precis, un ofițer ar trebui să stea în preajma locuinței acestuia. Există încă îndoieli în ce privește punerea în aplicare a acestei măsuri, atât pentru cei care care se ocupă cu logistica, dar și pentru cei care
Codul penal are efecte: Primii arestați la domiciliu, dar fără brățări () [Corola-journal/Journalistic/46370_a_47695]
-
Research, prin urmare, prezenta un interes militar. Cei 24 de studenți de sex masculin care au fost aleși în urma unei selecții au fost încarcerați într-o falsă închisoare asumându-și o parte rolul de gardieni, iar ceilați pe cel de deținuți. Într-un timp neașteptat de scurt, experimentul a degenerat, gardienii și-au depășit atribuțiile și au abuzat de poziția de forță pe care o aveau, ajungând la a-și tortura psihologic colegii deveniți deținuți. Profesorul Zimbardo a fost acuzat că
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
chiar și așa el a fost oprit după . Acesta constituie deopotrivă cadrul și intriga filmului lui Oliver Hirschbiegel, însă diferențele sunt notabile și ele marchează o concluzie care se dorește nuanțată. Nu mai există omogenitatea inițială a experimentului, gardieni și deținuți provenind din același mediu, având aceeași vârstă și aproximativ aceeași educație precum studenții de la Stanford. Din grupul-țintă fac parte șoferi de taxi, un funcționar, un mic patron etc. oameni diverși ca ocupație, vârstă și educație. Printre ei se află și
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
joc a „jucătorului”. Numai că, dincolo de reguli, strategia profesorului Klaus Thon (Edgar Selge) este una manipulativă, aceea de a crea evenimente, de a urmări acumularea tensiunilor și descărcarea lor, până la urmă încălcarea regulii fiind un efect scontat. Și gardienii și deținuții - îi voi numi așa - sunt intervievați periodic și, esențial, au dreptul să se retragă oricând din joc. Filmul mi-a amintit de Dogville (2003) al lui Lars Von Triers și cu siguranță s-ar fi apropiat de minimalismul și acuratețea
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
său suport psihologic la un moment dat. La întrebările pe care și le punea probabil profesorul Zimbardo, organizatorul experimentului real, încearcă regizorul să ofere un răspuns. Care este acel declic în urma căruia se produce metamorfoza, adică gardianul devine gardian și deținutul devine deținut. Și, mai ales, care este acel punct fără întoarcere, acel prag psihologic care odată traversat schimbă definitiv natura relațiilor? Când apare violența? Trebuie spus că violența este deja conținută și constituie premisa secretă a experimentului. Ceea ce regizorul reușește
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
unei astfel de violențe. Elementul umilință devine esențial în tortura psihică: violarea intimității, marcarea descalificantă a unor caracteristici fizice în special, dar și de ordin sexual sau religios, reducerea la absurd a oricărui detaliu de ordin practic - spre exemplu, un deținut este obligat să bea lapte chiar dacă este alergic la aliment pentru că așa scrie în regulament. În cele din urmă, ceea ce urmărește experimentul este degradarea ființei umane și de o parte și de cealaltă a gratiilor. Odată ce violența a fost acceptată
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
parte și de cealaltă a gratiilor. Odată ce violența a fost acceptată, ea crește în progresie geometrică și toate interdicțiile dispar, iar experimentul se transformă într-un coșmar, unii dintre gardieni și chiar dintre asistenții proiectului sunt sechestrați și transformați în deținuți. De fiecare dată când se mai depășește un prag al violenței este formulată scuza-pretext că undeva, Profesorul, cel care ține locul lui Dumnezeu în poveste, a intuit evoluția evenimentelor și că a creat încă o diversiune pentru a analiza un
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
a analiza un nou stadiu al experimentului. În realitate, timpul evenimentelor în interior se dilată ca și fiecare acțiune redimensionată până la abnorm, iar absența de o zi a Profesorului proiectează în delir total experimentul, cu gardienii transformați în torționari și deținuții într-un fel de plastilină umană, un spectacol deopotrivă grotesc și atroce. Ca și experimentul real, au fost necesare doar șase zile ca totul să degenereze, iar un conștiincios funcționar, un cetățean exemplar după toate rigorile societății actuale să devină
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
și, fără să se grăbească, să vâre mâna în burtă, să-și înfășoare mațele pe degete și să le tragă afară, centimetru cu centimetru - rămânând calm, politicos, bine crescut", scria despre Constantin Istrate, Paul Goma. Octavian Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, a fost și el închis la Gherla când penitenciarul era condus de Istrate. Se petrecea exact acum 55 de ani, în februarie. (...)Te loveau cu ciocanul din lemn la tălpi, de obicei se dădeau cinci până la zece
Constantin Istrate, al cincilea nume din lotul torționarilor identificați de IICCMER by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/46720_a_48045]
-
Curte de Casație și Justiție a dispus începerea urmăririi penale față de lt.-col. (r) Alexandru Vișinescu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de genocid, constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat, a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal. Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
Constantin Istrate, al cincilea nume din lotul torționarilor identificați de IICCMER by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/46720_a_48045]
-
față de Ioan Ficior sub aspectul săvârșirii infracțiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcțiilor de comandant și locțiitor de comandant deținute în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva categoriei deținuților politici aflați în Colonia de muncă Periprava. Pe 16 ianuarie a.c., IICCMER a făcut public rezultatul investigațiilor în cazul lt.-maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013 și suspectat de comiterea unor crime și abuzuri politice în perioada în
Constantin Istrate, al cincilea nume din lotul torționarilor identificați de IICCMER by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/46720_a_48045]
-
mai tare. Din păcate, ferească Dumnezeu, domniei sale îi poate paraliza mîna dreaptă în orice moment, dacă nu este lăsat să se opereze cît mai repede. Este incredibil cum acest om poate să fie așa de hăituit. Cei care decid soarta deținuților chiar nu vad că Gigi Becali are grave probleme de sănătate? În joc este viața lui”. Mai mult, surse din anturajul lui omului de afaceri au dezvăluit că acesta, în cursul zilei de duminică, a avut probleme cu mâna dreaptă
Veste cutremurătoare despre starea de sănătate a lui Gigi Becali () [Corola-journal/Journalistic/46781_a_48106]
-
cincilea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime și abuzuri în perioada comunismului, consideră că o parte din acuzațiile ce i se aduc sunt "înscenări", iar informația potrivit căreia l-ar fi bătut pe un deținut cu ciocanul este falsă, întrucât a fost nevoit să folosească "un levier". Declarații surprinzătoare, pentru Digi24, ale lui Constantin Istrate, fost adjunct al comandantului penitenciarului din Gherla și ulterior primar al Gherlei, pe care IICCMER l-a anunțat ca fiind
Torționarul Constantin Istrate, despre cum l-a bătut pe Octavian Bjoza by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/45470_a_46795]
-
Istrate, fost adjunct al comandantului penitenciarului din Gherla și ulterior primar al Gherlei, pe care IICCMER l-a anunțat ca fiind cel de-al cincilea torționar din închisorile comuniste. Întrebat cum privește toate acuzațiile care i se aduc din partea foștilor deținuți de la Gherla, Constantin Istrate a mărturisit: „O parte dintre ele sunt adevărate, în cea mai mare parte sunt înscenări". El a povestit cum a ajuns locțiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla. „În primul rând, eram foarte tânăr eu și s-
Torționarul Constantin Istrate, despre cum l-a bătut pe Octavian Bjoza by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/45470_a_46795]
-
eu lucrarea, i-am făcut-o eu și i-am zis să o copieze pe a mea", a povestit Istrate. În schimb, fostul locțiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla, susține că nu este corectă acuzația actualului președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici, Octavian Bjoza, fost deținut politic la Gherla, potrivit căruia a fost bătut cu ciocanul la tălpi. „Dar nu cu ciocanu, că am folosit ciocanul, ci am folosit un levier... Nu aveam ciomege, era interzis în pușcărie orice formă de
Torționarul Constantin Istrate, despre cum l-a bătut pe Octavian Bjoza by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/45470_a_46795]
-
Covrig Roxana Proiectul legislativ cu privire la drepturile cuvenite victimelor comunismului e blocat în Parlament, în urma unei hotărâri a CCR. Președintele Asociației foștilor deținuți politici, Octav Bjoza, a solicitat Ministerului Justiției informații despre avizul pe care instituția condusă de Robert Cazanciuc l-a înaintat Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, scrie Lumea Justiției. În răspunsul ministerului se arată că despăgubirile acordate prin Decretul-lege nr. 118
Stupefiant: O decizie CCR ia banii deținuților politici by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/45635_a_46960]
-
măcar ceva. Dacă ne referim doar la aspectul bănesc, indemnizația medie lunară a unui revoluționar aflat în plata este de 1550 lei, multe dintre ele având valori cuprinse între 3.000 și 5.000 lei pe lună, în timp ce a unui deținut politic sau deportat este numai 440 lei”. Ministerul Muncii a precizat că avizul trimis la Comisia Juridică a Camerei Deputaților este "secret de serviciu", fiind informații clasificate.
Stupefiant: O decizie CCR ia banii deținuților politici by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/45635_a_46960]
-
lasă cu un „calm depresiv”? E ceva în aluatul ficțional al textelor de creație care exclude inhibiția de protecție: drama pe viu, fără zorzoane stilistice, întocmai ca în relatările din dosarele CNSAS. O remarcă specială se cuvine diagnosticelor pe care deținuții le primeau înaintea morții, după un scenariu știut: pînă în clipa agoniei toți erau sănătoși tun, nici un control medical nedepistînd măcar o răceală, pentru ca apoi, în momentul în care intrau în stadiu terminal, să li se descopere o pletoră de
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
mâna Parchetului. Este vorba despre Florian Cormoș, de la Cernavoda, care este considerat vinovat pentru uciderea a peste 100 de oameni. Torționarul Cormoș își duce bătrâneațea liniștit. Jurnaliștii l-a intervievat și chiar dacă inițial nu a recunoscut că îi maltrata pe deținuți, ulterior a dat totul în vileag. Acesta nu are nicio remușcare pentru tratamentul inuman la care i-a supus pe deținuții politici. Susține că ancheta din timpul regimului comunist, în urma căreia a fost condamnat la moarte, a fost o înscenare
Cormoș, călăul comunist: Le-am mai dat câte o palmă. Nu i-am omorât () [Corola-journal/Journalistic/45813_a_47138]
-
Cormoș își duce bătrâneațea liniștit. Jurnaliștii l-a intervievat și chiar dacă inițial nu a recunoscut că îi maltrata pe deținuți, ulterior a dat totul în vileag. Acesta nu are nicio remușcare pentru tratamentul inuman la care i-a supus pe deținuții politici. Susține că ancheta din timpul regimului comunist, în urma căreia a fost condamnat la moarte, a fost o înscenare. Cât privește bătăile crunte administrate deținuților, Cormoș un raspuns incredibil: Că am dat o palmă la deținuți, da' i-am omorât
Cormoș, călăul comunist: Le-am mai dat câte o palmă. Nu i-am omorât () [Corola-journal/Journalistic/45813_a_47138]
-
vileag. Acesta nu are nicio remușcare pentru tratamentul inuman la care i-a supus pe deținuții politici. Susține că ancheta din timpul regimului comunist, în urma căreia a fost condamnat la moarte, a fost o înscenare. Cât privește bătăile crunte administrate deținuților, Cormoș un raspuns incredibil: Că am dat o palmă la deținuți, da' i-am omorât?”, scrie Gândul.info. IICCMER a depus o plângere penală împotriva lui Florian Cormoș, insă anchetarea lui va fi una dificilă. Asta asta din cauza faptului că
Cormoș, călăul comunist: Le-am mai dat câte o palmă. Nu i-am omorât () [Corola-journal/Journalistic/45813_a_47138]
-
i-a supus pe deținuții politici. Susține că ancheta din timpul regimului comunist, în urma căreia a fost condamnat la moarte, a fost o înscenare. Cât privește bătăile crunte administrate deținuților, Cormoș un raspuns incredibil: Că am dat o palmă la deținuți, da' i-am omorât?”, scrie Gândul.info. IICCMER a depus o plângere penală împotriva lui Florian Cormoș, insă anchetarea lui va fi una dificilă. Asta asta din cauza faptului că el a fost deja condamnat pentru faptele sale de către comuniști. Din
Cormoș, călăul comunist: Le-am mai dat câte o palmă. Nu i-am omorât () [Corola-journal/Journalistic/45813_a_47138]