25,049 matches
-
mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între Dealul Mare și Podișul Bârladului și reprezintă ultimul sector al Culmii Siretului. Câmpia Moldovei este prezentă în județul Iași prin Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful acestei câmpii este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cuestele și procesele de versant. La fel de bine reprezentate în morfologia regiunii sunt luncile largi și terasele cu înălțimi până la 160-170 metri. Relieful în care se încadrează Municipiul Iași cuprinde o serie de coline domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare ce aparțin Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui larg amfiteatru natural. Spre nord se desfășoară dealurile: La Coșări-200 metri, Rediului - 200 metri, Șorogari
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
terasele cu înălțimi până la 160-170 metri. Relieful în care se încadrează Municipiul Iași cuprinde o serie de coline domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare ce aparțin Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui larg amfiteatru natural. Spre nord se desfășoară dealurile: La Coșări-200 metri, Rediului - 200 metri, Șorogari - 202 metri, Aroneanu - 218 metri, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare ce aparțin Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui larg amfiteatru natural. Spre nord se desfășoară dealurile: La Coșări-200 metri, Rediului - 200 metri, Șorogari - 202 metri, Aroneanu - 218 metri, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri, Galata - 185 metri, Cetățuia - 130 metri, Socola - 130 metri, Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri și Păun - 404
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui larg amfiteatru natural. Spre nord se desfășoară dealurile: La Coșări-200 metri, Rediului - 200 metri, Șorogari - 202 metri, Aroneanu - 218 metri, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri, Galata - 185 metri, Cetățuia - 130 metri, Socola - 130 metri, Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri și Păun - 404 metri. Râul Bahlui a creat prin eroziune o luncă și mai multe terase. Lunca are cea mai mică
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cât și de la V la E, în raport cu situarea în una sau alta din cele trei mari unități naturale, la contactul cărora se află: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc. În partea de nord-vest se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș la 200-250 metri în zona Giurgești - Coasta Măgurii, iar la nord de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de vegetație arborescentă, fapt care a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de vegetație arborescentă, fapt care a favorizat dezvoltarea proceselor geomorfologice. În lucrarea Dealul Mare - Hârlău (1937), Victor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de vegetație arborescentă, fapt care a favorizat dezvoltarea proceselor geomorfologice. În lucrarea Dealul Mare - Hârlău (1937), Victor Tufescu afirmă că satul Lespezi este așezat pe terasa de 20 metri altitudine relativă. Valea Siretului, care se desfășoară în cadrul comunei pe direcția generală N-NV—S-SE, se caracterizează prin asimetrie, cu versanți, pe stânga
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a carateristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna de anticiclonul continental eurasiatic, iar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la Podu Iloaiei, ajungând la 115,8 la Strunga. Cantitățile medii anuale de precipitații sunt cuprinse între 500 și 550 mm. În ariile în care se încadrează teritoriile analizate se înregistrează: 600 mm în vestul județului, 618 mm în sectorul Dealul Mare-Hârlău, 579,6 mm la stația Iași (perioada 1961-2009), 502,3 mm (medie plurianuală) la Târgu Frumos, 549,1 mm la stația Strunga (perioada 1981-2000), 536,7 mm la stația Cotnari (1981-2008), 565,8 mm la Podu Iloaiei (perioada 1981-2000
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
perioada 1981-2000) și 529 mm la Pașcani. Media plurianuală de la Târgu Frumos (502,3 mm) este mai redusă decât media precipitațiilor înregistrate la stațiile învecinate ca urmare a efectului de foehnizare produs prin circulația descendentă a aerului ce coboară dinspre dealurile din nord-vestul și vestul teritoriului spre Câmpia Moldovei. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, cu un singur maxim în luna iunie (88,7 litri / m 2) și un singur minim, în luna februarie (28,4 litri / m
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
circulația persoanelor și mărfurilor între Valea Siretului și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și Câmpia Moldovei), o lungime de circa 30 kilometri Ăîntre Dealul Mare al Hârlăului și Podișul Central Moldovenesc) și prezintă o formă tipică de “șa” care adună căi de comunicație de mare importanță, unind astfel spații geografice îndepărtate. Până în a doua jumătate a secolului XIX, prin “Poarta Tg.Frumos” se îndreptau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mai rapide între capitala Moldovei și alte orașe situate pe magistrala de pe Culoarul Siretului sau în apropiere. După Constantin C. Giurescu, numele așezării este strâns legat de zona geografică foarte frumoasă în care a apărut, fiind înconjurat de păduri și dealuri acoperite cu flori, fînețe și vii. Treptat, arealul pădurilor s-a restrâns și doar numele târgului mai amintește de mediul natural plăcut de altădată. În folclorul local ipotezele legate de originea numelui vorbesc de frumusețea unor doamne (“o hangiță frumoasă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de modernizare și urbanizare a așezării care a făcut ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa în agricultură, în vreme ce
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la 12 decembrie 1879 printr-un “prescript verbal” de Costache Corjescu, delegatul administrației domeniilor statului, prin care se amplasează vatra satului și moșia comunei Focuri pe fosta moșie a odăii “Praguri” ce aparținea comunei Belcești. Toponimul de “Praguri” derivă de la dealurile care cad “în trepte” spre Iazul Bulbucani (G. I. Lahovari- „Marele dicționar geografic”). Comuna nou înființată a fost numită Focuri, în amintirea sistemului de apărare împotriva invaziilor tătărăști, sistem reprezentat prin movile pe care se aprindeau focuri, anunțând astfel populația
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
2003 cu hramul “Sf. Ilie” și este folosită numai iarna. A doua biserică, sfințită în 1984 cu hramul “Sf. Nicolae”, este folosită în sezonul cald. Comuna Lespezi situată în N-V-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pădurilor din împrejurimi. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F., rușii-lipoveni s-au stabilit în Bălușești după anul 1740 venind din alte localități rusolipovenești din Moldova. Despre satul lipovenesc Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa pomenește și geograful Victor Tufescu în lucrarea “Dealul Mare-Hârlău”. În prezent comuna Todirești curpinde trei sate: Todireștireședință, Stroești și Băiceni. 2. Analiza geografică a populației 2.1. Evoluția numerică a populației ruso-lipovenești În interpretarea datelor demografice referitoare la staroveri trebuie sa ținem cont de faptul că de-a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
elemente trebuie să aparțină atât temei ce urmează a fi învățată, cât și celor parcurse anterior, pentru a fi recunoscute de elevi în scopul consolidării reprezentărilor și noțiunilor studiate. Obiectivele urmărite au în vedere: reactualizarea informațiilor despre formele de relief (dealuri, lunci); reactualizarea cunoștințelor despre elementele componente ale unui bazin hidrografic (izvor, cursul râului, afluent, confluență, gură de vărsare); realizarea de măsurători simple privind râul Bahlueț (adâncime, lațime, viteză de scurgere); argumentarea importanței apelor curgătoare. În etapa de documentare vor fi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
niciodată pe insul care era să fie în discuție. Declar că de azi înainte voi scrie numai despre oameni pentru a căror existență poate garanta chiar și paznicul de la Alimentara. Dixi! CA ÎN TREN... Profesor-navetist, savurez zilnic frumusețea sălbatică a dealurilor din Podișul central al Moldovei în tovărășia bunului meu prieten, profesor de matematică, Titus R. Cum nu știm să împletim pulovere, fulare și alte accesorii atât de necesare în iernile noastre siberiene, mai cu seamă când mergi zilnic la serviciu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Pandelică! ULTIMA VÂNĂTOARE Nimeni nu știe cât de tânăr sau cât de bătrân este: viețuitor singuratic, adăpostindu-se prin râpi și hâgiuri, grohotișuri împestrițate de mărăcini, ori strecurându-se neauzit și nevăzut prin desișul de cătină și păducel din crucea dealului. Peri înspicați, argintați de roua strălucitoare a nopții, apar dimineața ca niște semne ale neliniștii, în jurul găurilor, portițelor pe care și le-a deschis singur, mereu adulmecând după pradă, măturând cu coada stufoasă propriile urme, poate spre a le șterge
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]