3,785 matches
-
cu o săptămână înaintea votului, a găsit că cele patru formațiuni vor reuni 94% din voturi. Dacă rezultatele ultimelor două formațiuni au fost apropiate (PRM: 12,9% la urne și 13,2% în sondaj; UDMR: 6,2% și 5,9%), decalajul primelor a fost mai mare (PSD+PUR: 36,6% la urne, 41,8% în sondaj; D.A.: 31,3% și, respectiv, 33,1%). Aceste pierderi ce merg spre partidele foarte mici, privite la modul global, sunt practic inevitabile în condițiile existenței
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
figura (retorică sau poetică), li se compune peisajul caracteristic. Pagini Îngălbenite și chiar prăfuite sînt trecute prin filtrul unor „lecturi noi”. „Dimineața” este În cartea lui Eugen Simion Într-adevăr În primul rînd a poeților. Ora exegezei e mai tîrzie. Decalajul șochează la Început cititorul căruia criticul poate să-i pară prea „franțuzit” (Dimineața poeților urmează În chip firesc Jurnalul parizian) și care se pot Întreba dacă acești poeți Întemeietori ce nu sînt mari În sensul În care spunem că sînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu se ridică la un nivel suficient pentru includerea automată a copilului hipoacuzic, de exemplu, În școala normală, acesta nereușind să treacă peste limitele impuse de mediul obișnuit. Întrebarea care se pune este atunci: poate fi Înlăturat În Întregime handicapul, decalajul care separă dezvoltarea psihică a normalului de cea a deficientului? Iar răspunsul este: uneori da, alteori nu. Acest răspuns este dat deoarece, deși mediul este normal și cu certe valori educative, copilul cu CES nu poate beneficia de acțiunea lui
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu să pornim dinspre prezentul cel mai actual pentru a încheia printr-un decalaj de câteva decenii, o facem pur și simplu din rațiuni epistemologice. Textul oferit în concluzie este un fel de lecție de metodă, nu numai despre imbricările economicului și politicului, dar și despre modurile de fabricare a colectivităților servile care populează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
parte, îi incită pe cercetătorii obsedați de chestiunea unei conștiințe de clasă imposibil de surprins 18. Chestiuni similare se ivesc în legătură cu burgheziile formate pornind de la elitele intelectuale, care sunt analizate din unghiul conivenței cu capitalismul străin, definite oarecum negativ prin decalajul față de modelul istoric al Occidentului. Rezumând, interesul pentru economic, foarte pronunțat în această perioadă, se declină totuși în termenii unei articulări tradiționale (indigene) versus capitaliste (occidentale) care tinde să restrângă câmpurile de observație și de interpretare, mascând parțial dinamicile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și "culturile de întreprindere" sau de instituții (înalte școli, spitale etc.); modurile de ajustare la capitalism, "structurale" în Africa sau așa-zise de "tranziție" în țările postcomuniste (Rusia, estul Europei etc.) sau neocomuniste (China, Vietnam etc.). Să notăm în treacăt decalajul dintre conceptualizările actuale ale tranziției către piața triumfătoare și vechile perspective ale antropologiei economice asupra tranziției către capitalism. Acestea din urmă își luau ca obiect interogarea naturii capitalismului, a modurilor de expansiune și a contradicțiilor care ar fi putut conduce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din nou credibilitate. Reinterogarea noțiunii de piață se dovedește în această conjunctură o necesitate de prim ordin, cu atât mai mult cu cât accepțiunile economiste, pe de o parte, sociologice și antropologice, pe de alta, s-au manifestat întotdeauna în decalaj. Deconstruirea pieței ca paradigmă fondatoare a teoriei economice, pe care o operează în prezent economiștii, evidențiază simptomatic o tentativă de reinjectare a unor parametri diferiți pentru a gândi într-un mod mai potrivit realitatea economică. Introducerea recentă a tematicii încrederii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a rolurilor din care nu-i revin decât firimiturile folclorului și tradiției, pe care are sarcina să le stocheze. O scenă științifică incertă Această "uitare" poate ofensa, invocându-se existența unui decalaj între imaginea unei discipline, construită din exterior, și conținutul ei științific efectiv, în permanentă reînnoire. Într-adevăr, necesitatea de a surprinde actualul, prezentul, contemporanul, formulată succesiv de G. Balandier, G. Althabe și M. Augé, se prezintă acum ca o evidență
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
parentale, ocupațiile benevole etc.)125 este un fenomen care afectează diferit grupurile sociale și categoriile, în funcție de competențe, calificări, caracteristici sociale. El are loc într-un context de liberalizare parțială a legislației muncii și de prăbușire a sindicalismului, dar și de decalaj crescând între dreptul și evoluția formelor de subordonare în cadrul muncii 126. În sfârșit, precarizarea condițiilor de angajare impune indivizilor noi raporturi față de muncă și îi constrânge să urmărească păstrarea modurilor de subzistență în sfera drepturilor sociale și a alocațiilor publice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
devine, la rândul său, sursă a unor relații conflictuale și a unor tensiuni continue și de mare intensitate; conflictul se permanentizează; • determină restrângerea și mai puternică a comunicării; • duce la anihilarea (totală) a unor persoane/grupuri sociale; • menține sau accentuează decalajul de putere existent; • afectează grav (și, uneori, definitiv) structurile sociale; • vulnerabilizează (grav) participanții sociali (indivizi și/sau grupuri) în relațiile lor reciproce/ interne sau externe; • scade coeziunea grupului pe termen lung (sau a organizației); • când devine scop în sine, conflictul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și liberalismul prevăd un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne în cadrul strategiilor principalelor state din sistemul internațional post-Război Rece. Potrivit descrierii realiste clasice, variația reflectă o autonomie relativă față de constrângerile structurale puternice. În modelul liberal, ea reflectă un "decalaj de internalizare" în timpul căruia instituțiile interne se adaptează la presiunile de socializare și internalizează schimbarea culturală. Potrivit acestei descrieri, variația internă este o reflectare directă a presiunilor de socializare și a dialecticii produse atunci când aceste presiuni interacționează cu coaliții întipărite
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
compatibilă cu coexistența, probabil pentru o perioadă nelimitată de timp, a unei diversități de strategii ale statelor importante. În modelul liberal, dinamica socializării generată de ordinea internațională liberală încorporează un grad de variație culturală și instituțională internă din cauza existenței unui decalaj de internalizare. Totuși, pe măsură ce sistemul se dezvoltă, acesta ar putea genera presiuni tot mai mari asupra principalelor puteri, pentru a adopta preferințe strategice "liberale". Printre acestea se numără participarea într-un sistem pașnic al unui concert diplomatic și acceptarea unei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în două secțiuni. A treia secțiune cercetează existența unor dovezi ale variației culturale și instituționale interne în cadrul marilor strategii ale principalelor puteri. Aceasta ar putea prezenta anomalii atât pentru predicțiile neorealiste, cât și pentru cele instituționaliste, și ar indica un "decalaj de internalizare", de tipul celui anticipat de teoria liberală. Astfel, chiar dacă statele urmăresc strategii non-liberale, în această etapă analiza rămâne perfect compatibilă cu o descriere liberală a dinamicii socializării din sistemul internațional. În această secțiune ne folosim de cercetările empirice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
despre un regionalism emergent, sub conducerea Japoniei. Hall presupune că japonezii s-au aflat în mare parte în spatele propunerii Malaeziei, evitând o ofensă la adresa Americii și "lăsându-i pe alții să vorbească". Autorul consideră că aceasta face parte din manevra "decalajului cultural" a Japoniei, având scopul de a-și promova imaginea de lider asiatic (Hall, 1994, p. 22). Politicile japoneze de susținere a drepturilor omului în Asia oferă alte dovezi ale acestui tip de manevră. Arase arată că "un tipar al
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
guvernele asiatice de presiunile occidentale apare atunci când sunt analizate reacțiile japoneze la ... violența îndreptată împotriva civililor neînarmați, de către regimurile est-asiatice" (Arase, 1993, p. 945). În ansamblu, deși nu există dovezi clare ale implicării Japoniei în propunerea EAEG sau ale "manevrei decalajului cultural" cu scopul obținerii hegemoniei regionale, acestea rămân posibilități distincte. Astfel, strategiile economice ale Japoniei în Asia de Est ar putea fi interpretate în sens favorabil predicțiilor neorealiste. În general, există tendințe semnificative care susțin o evaluare neorealistă a strategiilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în 1995, acceptarea unui CTBT de nivel zero i-a înghețat capacitățile nucleare. Comentatorii explică acceptarea de către China a CTBT prin referire la faptul că acesta prevede "câștiguri de securitate ... într-o interzicere a testelor care descurajează proliferarea nucleară, îngheață decalajul dintre China și India în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, și blochează lărgirea decalajului dintre Rusia și SUA" (Garrett și Glaser, 1995, p. 76; vezi și Mak, 1998, p. 106). Stimulentele Chinei de a îngheța acest decalaj s-au mărit foarte mult
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
nucleare. Comentatorii explică acceptarea de către China a CTBT prin referire la faptul că acesta prevede "câștiguri de securitate ... într-o interzicere a testelor care descurajează proliferarea nucleară, îngheață decalajul dintre China și India în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, și blochează lărgirea decalajului dintre Rusia și SUA" (Garrett și Glaser, 1995, p. 76; vezi și Mak, 1998, p. 106). Stimulentele Chinei de a îngheța acest decalaj s-au mărit foarte mult pentru că ea și-a derulat propriul test nuclear în mai 1995, și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care descurajează proliferarea nucleară, îngheață decalajul dintre China și India în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, și blochează lărgirea decalajului dintre Rusia și SUA" (Garrett și Glaser, 1995, p. 76; vezi și Mak, 1998, p. 106). Stimulentele Chinei de a îngheța acest decalaj s-au mărit foarte mult pentru că ea și-a derulat propriul test nuclear în mai 1995, și, într-adevăr, a încetinit procesul CTBT pentru a-și putea duce la bun sfârșit programul de modernizare nucleară (Roy, 1998b, p. 151). Totuși
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, aderarea la CTBT îi cere Chinei și să riște proliferarea nucleară în Asia de Sud, fapt care a și avut loc recent. Conform teoriei neorealiste, Carpenter sugerează că orice încercare de a bloca India în CTBT a impulsionat India să elimine decalajul dintre capacitățile sale nucleare și cele chineze (Carpenter, 1998, pp. 2-3). Așadar, aderarea Chinei la Tratat este notabilă dintr-o perspectivă instituționalistă, mai ales dacă îi respectă prevederile în continuare, în lumina ultimelor evoluții (Gill, 2001, p. 261). În cele
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
va exista un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne în strategiile urmărite de principalele puteri. În modelul alinierii, acesta reflectă slăbiciunea presiunilor sistemice care încurajează balansarea, în timp ce în modelul liberal se consideră că gradul de variație indică un decalaj de internalizare, în timpul căruia statele sunt expuse la presiuni sistemice care le încurajează să adopte schimbarea culturală. Astfel, examinarea atentă a viabilității pe termen lung a ajustărilor de politică externă ale unor state importante în perioada tranziției de la Războiul Rece
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
au urmărit strategii ce reflectă un set distinct de preferințe strategice. Aceste preferințe ies din sferele de comportament anticipate de modelul neorealist sau de modelul instituționalist. În timp ce prezintă anomalii pentru cadrele existente, acest tipar poate fi înțeles ca reflectând un "decalaj de internalizare", de tipul celui prezis de teoria liberală. Preferințele exprimate de statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de stat 1989-1999 Stat Preferințe strategice Analist (analiști) Germania Instituționaliste reflexive Anderson și Goodman Japonia Realiste
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ai domeniului, autorul recunoaște importanța anchetelor de victimizare, pentru a fi în măsură să înțelegem importanța și evoluția violenței în școală. De altfel, cifrele prezentate de Éric Debarbieux, rezultate din propriile studii de victimizare realizate împreună cu Catherine Blaya, sunt elocvente. Decalajul între ceea ce spun elevii și ceea ce raportează administrațiile școlare este evident. Definirea violenței nu este o sarcină ușoară. Autorul propune limitarea la utilizarea unei definiții largi care permite identificarea violenței în cotidian (microviolențe), și nu doar a evenimentelor excesive sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
afle ce conține raportul meu. Apoi mă duc la sediul parizian al canalului de informații LCI. Emisiunea e programată pentru ora 21 și sunt prevenit că e vorba de o falsă transmisie în direct. Între înregistrare și difuzare e un decalaj de câteva minute. Telespectatorul nu știe asta, dar așa e mai comod pentru stăpânirea "efectului Clavel", după numele scriitorului francez care s-a ridicat și a plecat în mijlocul unei adevărate transmisiuni în direct, cu faimoasele cuvinte: "Domnilor Cenzori, vă salut
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
independente, deci va fi, inevitabil, destul de tehnic. Și critic. Capitolul II Cuantificarea violenței: pentru o critică a cifrelor administrative Statisticile publice referitoare la violența în mediul școlar sunt inexistente în majoritatea țărilor. Iar când există, sunt adesea lacunare și inconstante. Decalajul între aceste măsurători și realitatea descrisă de anchetele științifice va face obiectul acestui capitol, întru gloria independenței științifice! Sensibilitatea opiniei publice față de violența tinerilor este exacerbată de tragicele fapte diverse care pun în senă "relatări" (Brownstein, 2000) despre o violență
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
naționale și de fluctuațiile politicilor publice. Indiferent de interesul acestor anchete, vom arăta mai întâi caracterul lor insuficient pentru o cunoaștere subtilă a frecvenței fenomenului. Comparația între aceste statistici și anchetele despre victimele din mediul școlar arată, într-adevăr, un decalaj spectaculos. Mai departe, contabilizarea violenței în școală trebuie să țină cont nu numai de frecvența fenomenului, ci și de caracterul lui repetitiv, violența în școală constând mai mult în microvictimizări asociate decât în evenimente majore, ceea ce nu înseamnă că nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]