5,177 matches
-
deasupra ușei o lampă aprinsă cu inscripția "Astăzi spectacol"; într-o parte a ușei o tablă neagră pe care e lipit un afiș de teatru. în partea stângă, cam în avanscenă, stă sub o lampă aprinsă o bancă de piatră. Decorație de iarnă. Mai mulți domni vin dindărătul casei, din dreapta, și trec scena; acestora li urmează un ofițer cu un om în vorbă. ) {EminescuOpVIII 436} SCENA IX OFIȚERUL Par excellence! Parole d'honneur! De nebunie! Asta înseamnă a juca comedie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întreprindere o patriotică dorință de-a informa dramatica națională, se vede numai o speculație. Piesele sânt rău alese, sfîșiete și rău întocmite; iluzia scenei nu este observată; când jocul actorilor, de nu a tuturor, dar sigur a celor mai mulți, este prost, decorațiile, costumele măcar ar trebui să fie frumoase și analoge cu coprinsul pieselor. Dar aceasta este cu totul dimprotivă. De multe ori se-nfățoșează pe scenă în tot ridiculul lor cele mai mari anacronisme; costume, oameni despărțiți prin veacuri întregi se întîînesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ridică piatra și aruncă în el". Acest venin însă l-a semănat demagogia roșie. Ceea ce, în orice țară și după conștiința publică a oricărui popor, e absolut condamnabil, absolut rău, absolut înjosit, a fost la noi... recompensat, înaintat, împodobit cu decorații. Va să zică nu muncă-i trebuie românului, nu sobrietate, nu merit, nu inteligență pentru a se ridica și a face avere, ci trădare, vânzarea celui care te plătește pentru a-i păzi viața; specularea credulității publice; trezirea patimilor rele din sufletul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pușcărie sau la ocnă, tot unui C. A. Rosetti sau unei Caradale i s-ar vota pensie reversibilă, pentru c-ar fi scăpat țara de acel om. Glontele care a lovit în Barbu Catargiu trebuie să fi având pensie și decorație căci, din neam în neam, cei ce au vândut țările acestea, cei ce au trădat acest popor, aceia au fost destinși, aplaudați și populari. Da, națiunea este în toate atât de sus urcată! Atât de sus încît statura oamenilor scade
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt nu convingeri ci pretexte de-a parveni, acest popor, cel mai numeros și cel mai inteligent în Orient, e condamnat la o sigură pieire, precum e condamnat la mizerie. Dar se vor mai inventa încă zece, douăzeci de ani decorații pentru trădători și pornografi, dar se vor mai improviza demnități publice pentru nulități și pentru naturi catilinare, dar se vor mai vinde țărani în piață pentru a hrăni pe acești oameni, în sine vorbind, istoria românilor se încheie în secolul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
român trebuie specificat: cap, orice obiect care sună a gol. Eroism însemnează a fi de gardă la suveran, cu jurământ de două ori depus și a-l umfla noaptea ca pe un pui de găină din pat, dîndu-l peste graniță. Decorație, semn ce se conferă eroismului de mai sus, pentru a-l distinge de așa numiții oameni cinstiți. Desigur că și vorba onoare ar căpăta un senz analog. Aceste modificări ale înțelesului lexical al cuvintelor sunt neapărate, întîi pentru a oglindi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tinerimea inteligentă la ele, încît statul, care din parte 'și are asemenea o sumă de lucrări tecnice și speciale de îndeplinit, e prea ades în pericol de-a fi servit prost, pentru că plătește prost. În țările din Apus titlurile și decorațiile formează un surogat încă respectat pentru răsplătirea meritelor pe care statul nu e în stare a le recompensa bănește; onorile pe care el le gradează după însemnătatea serviciilor aduse țin locul unei sporiri îndestulătoare a salariilor și lucrul nu este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mână armata întreagă, în care azi deosebiții Pilați au cele mai mari roluri. Pentru a da asalt ultimelor rămășițe de independență a alegătorilor din colegiul I și II am văzut plouând pe capetele lor nevinovate sute și iar sute de decorații; depreciarea unui semn public de onoare i s-a părut d-lui I. Brătianu un preț foarte ieften când e vorba ca, prin ultima lovitură dată organizării noastre, să-și cumpere absolutismul său politic. Iar absolutismul său politic nu se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în favorul guvernului, el nu va mai găsi nici o piedică în cale pentru a admite în întregul lor stipulațiunile Tractatului de la Londra. Alegători din colegiul I și al Ii-lea! Știți care e meritul pentru care ați fost acoperiți cu decorații? Acel merit e să alegeți deputați cari să primească fără discuție cesiunea Dunării române în mâni străine. Precum trădarea de tron e înălțată și decorată, astăzi meritul de căpetenie pe care guvernul nostru [î]l răsplătește este trădarea de țară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o listă de funcționari, după ce s-au introdus în liste oameni cari n-au dreptul de a vota, după ce, în ajunul alegerilor, s-au făcut nenumărate schimburi în funcțiuni numai pentru a obține voturi în favorul guvernului, după ploaia de decorații, după bătăi și schingiuiri, după ce în toată țara secretul votului a fost o minciună și alegerile s-au făcut în condiții diametral opuse legilor în vigoare, încît cele mai multe sunt lovite de nulitate, după ce în sfârșit aceste alegeri n-au fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
voastră de străini pripășiți în Romînia? ["ÎNCĂ UN CUVÎNT ȘI ÎNCHEIEM. "] 2264 Încă un cuvânt și încheiem. Fără îndoială - din toate reiese aceasta - că d. Boerescu, preocupat pururea de specule de bursă, de înființări de Credite Mobiliare, de forma diferitelor decorații, de persoana sa, vestită de la Convenția comercială încoace, nu e decât ceea ce-l arată a fi fizionomia sa confiscată, un viclean fără idei mari și organice, un oportunist, un negustor de espediente, un om incapabil poate de-o hotărâre energică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
război în Primul Război Mondial. "L'Homme cet inconnu" (1936) are ca obiect personalitatea chirurgului și afirmă: "Viața noastră este orientată spre profit, satisfacerea dorințelor și distracții. De asemenea, spre avantaj financiar și mai ales, spre satisfacția vanității: grad, titlu, decorații, poziții sociale, conspirații în contra unui dușman periculos. Sunt savanți care nu caută progresul științei, ci fotoliul la Academie. Sunt medici care în concursurile lor și chiar în îngrijirea bolnavilor au dat dovadă de o surprinzătoare decădere morală. Sub masca devotamentului
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
mod expres armonic cromatică. Dimpotrivă, pictura romană și cea elenistică vor căuta să redea strălucirea tonului și vor ști să potrivească raporturi care să intensifice această strălucire. Unele rosuri de Pompei îi fac și astăzi pe pictori să viseze. In decorația interioară medievală, cât și în pictura icoanelor și a panourilor, deși se obține o armonie de culori, ea nu are nimic luminat și, datorită influenței vitraliului, probabil nu se vede preocuparea de a se adăuga un ton local, o nuanță
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
metoda descrisă cântăreste 210g si a fost obținut în cinci săptămâni. Pe sticla de ceas se găseste un bloc mineral obținut prin unirea mai multor cristale, în cazul în care toate cristalele apărute în soluția suprasaturată sunt lăsate „să crească”. Decorații din dicromat de potasiu. Prepară la 700C o soluție saturată de K2Cr2O7. Las-o să se răcească. Cufundă în această soluție un obiect cu suprafață poroasă (un mic vas din ceramică nesmălțuită, scaieți, crenguțe uscate, etc.) Cristalizarea din soluții suprasaturate
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
trebuie datat de la sfârșitul veacului al XVIII-lea sau din primii ani ai veacului al XIX-lea“29. De asemenea, se mai pot observa câteva ferestre, dintre care unele au fost zidite în vremea unor reparații ulterioare. Întorcându-ne la decorația documentului ce adăpostește acest portret votiv, remarcăm decorul fastuos al invocației simbolice, care, prin prezența mâinii, ținând vrejul ramificat, trimite la sursa de inspirație - manuscrisele miniate în această vreme. Pe acest drum nu a fost greu să se găsească și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la Chișinău, cunoaște o carieră strălucitoare de prozator și dramaturg, cu cărți traduse în mai multe limbi și piese jucate în teatrele din URSS și din alte țări. Primește Premiul de Stat al RSS Moldovenești, Ordinul Lenin (1988) și alte decorații, devine Scriitor al Poporului. Este membru de onoare al Academiei Române (1990) și membru al Academiei de Știinte a Republicii Moldova (1992). Debutează cu schițe în periodicul „Țăranul sovietic” și editorial cu volumul La noi în sat (1953). Opera lui D. este
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Adevărul literar și artistic” (1920-1921). A făcut parte din comitetul de direcție al săptămânalului „La Roumanie” (Paris, 1918-1919, când a colaborat și la câteva periodice franceze), militând pentru strângerea relațiilor dintre cele două țări, activitate pentru care a primit o decorație românească și Legiunea de Onoare. În 1921 C. Mille înființează un nou ziar, „Lupta”, la care F. va fi director până în 1937 (când gazeta este suprimată). Aici servește interesele Partidului Național Țărănesc, ceea ce în 1929 i-a facilitat accesul în
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
el nu ajunge totuși în fruntea ierarhiei. Vanitatea lui încerca, probabil, să se mângâie cu semnele a numeroase onoruri și recunoașteri publice și oficiale. Deocamdată gustă din deliciile puterii ca guvernator al insulei Samos. Pentru bunele servicii e răsplătit cu decorații și distins cu titlul de prinț (sau bei) de Samos (1854). În țară însă, unde se întoarce în noiembrie 1858, devenise impopular. I se contestă dreptul de a alege și a fi ales și, ca să-și redobândească drepturile politice, susține
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
din nemțește. După studii de pictură la Viena, poate și la Roma, L. vine în Craiova ca profesor de desen și caligrafie la Școala Centrală (aici îl are elev pe Theodor Aman, viitorul pictor). Realizează portrete ale boierilor localnici și decorația bisericii Madona Dudu. Face parte din cercul de literați din jurul lui Ioan Maiorescu, preocupați de ridicarea culturală a orașului. În 1837, sprijinit de Petrache Poenaru, cu care se înrudea prin soția sa, Victoria Otetelișanu, înființează, „pentru cultura limbii române”, o
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
Strada, Chișinău, 1976; Struguri de foc, Chișinău, 1976; Descântece de dragoste, Chișinău, 1977; Din podgoria mea, Chișinău, 1978; Câte sunt pe lumea asta, Chișinău, 1979; Patosul potrivirii, Chișinău, 1980; Amiaza lucrurilor, Chișinău, 1982; Cu viața de-o ființă, Chișinău, 1982; Decorațiile bunelului, Chișinău, 1982; Nasul Babei-Cloanța, Chișinău, 1982; Pădure, verde pădure, Chișinău, 1982; Mereu ucenic, Chișinău, 1984; Plină cu minuni ograda..., Chișinău, 1984; Ce-avem mai scump, Chișinău, 1985; Să fim sănătoși, Chișinău, 1986; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1987; Stări
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
în copilărie. La izbucnirea războiului, ca singur fecior al familiei, rămâne acasă. Se angajează voluntar dintr-o reacție de orgoliu masculin, vrând să-și demonstreze curajul în ochii logodnicei sale, care admira uniformele ulanilor. Pe front se comportă exemplar, capătă decorații, e omul „datoriei”. Membru al tribunalului militar, nu are nici o reținere să osândească orice abatere de la obligațiile ostășești, chiar cu sentința capitală. Prima scenă din carte este în întregul ei o metaforă cu reverberații ce sporesc în timp: Apostol Bologa
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Pasionat cercetător de arhive, B. a mai publicat o serie de volume strict documentare referitoare la evoluția orașului în care a trăit și cu care ajunsese să se identifice. Întreaga sa activitate a fost răsplătită cu mai multe medalii și decorații. SCRIERI: Din scrierile lui Nicolai A. Bogdan, Iași, 1879; Iuga sau Berbecii la păscut, Iași, 1881; Cuibul fericirei, Iași, 1884; Bogdan I sau Întemeietorul Moldovei, Oradea, 1890; Frunze verzi, Iași, 1892; Ciceron, Iași, 1892; Traian și Dochia, Iași, 1892; Izvorul
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
fără pereche printre mănăstirile din această țară”), pe care Neagoe Basarab a ridicat-o între 1512 și 1517, pe locul unei mari vechi biserici a lui Vlad Dracul, din piatră profilată ce se supune, pe fațade, celor două registre cu decorații orientale (caucaziene și islamice, „de certă factură caucaziană și selgiucidă trecute prin filiera stanbuliotă”9); a fost gândită și ca lăcaș închinat slavei lui Dumnezeu (Adormirea Maicii Domnului este și aici hramul, care se înscrie în evlavia românească arătată Sfintei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nespus de mult să strălucească și inventează de-a dreptul: s-a urcat la ceruri, și-a dat drumul, a zburat ca un înger deasupra orașului, a aterizat la punct fix și, la urmă, a căpătat un brevet sau o decorație. În Antimetafizica (1985) dă cărțile pe față fără să se căiască prea mult. Autorul declară acum că nevoia de biografie s-a transformat în biografie. „Mi s-a transformat”, adică este pe cale sau chiar a devenit deja biografie. El confirmă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
prefecturii e însărcinat să le organizeze primirea. Dar în preziua sosirii o anonimă îl înștiințează că soția îl înșală. Buimăcit, nu mai vrea să facă nimic și își dă demisia, revenind însă asupra hotărârii de îndată ce prefectul îi promite avansare și decorații (Un ambasador ne vizitează județul!). Unele anecdote au tâlcuri mai substanțiale. Primind de la ministrul de Externe o listă de studenți propuși pentru burse în străinătate, ministrul Educației, neatent la ce i se spune, crede că tabelul i se restituie în
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]