1,623 matches
-
lumină. Trimitem la interpretarea acestui poem în cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, pp. 184-187. 16 Mi-aștept amurgul, în vol. Poemele luminii. 17 Autoportret, în vol. Nebănuitele trepte. 18 Risipei se dedă florarul, ciclul Corăbii cu cenușă; Nu sunt singur, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 19 Facere ce exprimă "năzuința formativă" (nisus formativus) la modul ei stihial (elementarizant), tendința de a afla forma originară ce hrănește începutul și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
iar la beție simpla prezență a trejilor stingherește: o inebriere care nu tinde să se generalizeze e nesigură de sine, precară, hărțuită agasant de indiscreția privirilor lucide, încolțită de remușcări. Pe scurt, ea nu-i tihnește celui ce i se dedă, rămânând astfel doar un refugiu funciar expus. Civilizația e și ea un vârtej al minții indus în bună parte pe cale orală; oamenii care ne împărtășesc convingerile cele mai intime - licorile inductoare de mahmureala firescului - ne sporesc prin asta substanțial confortul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ce-l readuce mai devreme sau mai târziu în focarul energiilor dezlanțuite ale elementarului. El abordează astfel o spirală vertiginoasă a tenacității și puterii de distrugere, din care, simbolic vorbind, elementarul iese în pierdere (deficit de eficacitate). Jenat că se dedase unor asemenea rotiri deplasate ale gândirii tocmai în cortul pauper al nomazilor, vinovatul tuși ușor și-și propti, penitent, coatele pe genunchi, în semn de aplecare mai atentă asupra discuției în agonie; îl trezise simțul datoriei. Există un delir al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de deliciile risipirii și reculegerii prelungite repetitiv. Reculegerea e umbra regeneratoare a culegerii, ce se poate însă întinde inoportun până peste limitele regenerării, în penumbra bântuită de monștri a degenerării. Deprinși cu dese și surprinzătoare schimbări de conjunctură, nomazii se dedau repausului casnic doar furtiv și intermitent, gata oricând să ridice tabăra; dar tocmai această precaritate îi ajuta să aprecieze mai intens fragmentele încă fumegânde de tihnă de-abia smulse din focarul incandescent al devenirii. Își doreau ei sincer liniștea de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
savuroasă a unui moment privilegiat nu poate fi răvășită de nedorite intruziuni exterioare. Dacă majordomul său ar fi în stare să țină piept iureșului lumii o viață întreagă, divinitatea însăși ar bate umil la ușă să fie primită înăuntru. Abia dedându-se tabieturilor stăpânul locuinței descoperă plenar matricea culcușului primitor, ce-i face cu putință regăsirea de sine, în curba placentară a repetitivului - o temporalitate matern-răbdătoare, elastică și, mai mult decât atât, fiabilă în răbdarea ei. Venirea somnului atestă o minimă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
orfane? Practic, găzduirea cortului nu-ți oferă mai mult decât o iluzorie aparență de intimitate, în care totuși - nu-i mai puțin adevărat - se poate locui fără grijă dacă ești obișnuit. Întocmai ca un cal căruia, spre a se putea deda netulburat tracțiunii în mijlocul traficului rutier amenințător, i se încropește o lume relativ stabilă și suportabilă îndărătul ochelarilor săi negri de piele, ce ecranează adevărurile mai profunde și neliniștitoare ale perspectivei. Socotea că, pentru om ca făptură funciar locuibilă de către demoni
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor de conversație, nu reușise să le antreneze și gândirea în șerpuirile ei interminabile; de ce situația se schimba mai truculent și sfidător, de aceea mintea lor se crispa mai rigid într-o priză reflexă asupra ei. La antipod, arhitecții se dedau cu voluptate incertitudinii în lumea sensurilor tocmai pentru că, în afara ei, se găseau la adăpost destul de sigur; sistemul lor de diguri și baraje funcționa bine. Dar înăuntrul cortului pricepuseră limpede - și asta deja de ceva vreme - că întâlnirea nu avea cum
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tăcere spre a-și înăbuși zvâcnelile tâmplelor. Iar dacă-i simțea în glas o umbră de gelozie, își continua răbdător cercetările până ce dădea de rivala vorbitoarei - pasajul relevant din evanghelia pasională a omului vizat - la a cărei lectură distantă se deda neîntârziat. Era de părere că, în om, plenitudinea umple un gol labil, ascuns de o sumedenie de imagini înșelătoare, și că, pentru detectarea lui, înzestrarea cu un instinct de fântânar e absolut indispensabilă. Așa că, ajuns după multe ocolișuri la stâlpii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la fosilizare, e leagănul arhitecturii, declară Rudi, pătruns de importanța mesajului. De multe ori, cochetăria cu imposibilul în străfundul ei îi înmoaie acestuia inima-i de piatră; dar totu-i să dispui de spațiul în care să i te poți deda. Cufundat într-astfel de explorări, pretinsa urgență a ieșirii nu te mai găsește și-ajunge să se tocească până devine anacronică. − Întocmai, salută Rudi răspunsul. Cu înotătoarele lui gata să o rupă la fugă, coelacantul trebuie să-și fi zis
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
strâmtoarea vag definită ce-l reținea. Își dădu seama că e mai mult martorul unui monolog interior al femeii decât interlocutorul ei; fu admis brusc în intimitatea actului autoerotic al unei înțelegeri care-l respinsese cândva, și care acum se deda delectabilei puneri a lucrurilor în ordine pe bâjbâite, fără o știință prealabilă. Ca odinioară sub cupola circului din copilărie, își simți pielea cotrobăită de umbletul anonim al multor mâini, ce-l frământau întrebător cu așteptările lor, gata să și-l
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prezice zadarnic venirea unui "Prinț" care va putea rezolva situația, dezbinarea triumfa. Simbolul decăderii italiene îl reprezintă intrarea armatei imperiale în Roma, în 1527. Venită să lupte împotriva lui Clement al VII-lea, aliată a lui François I, aceasta se dedă timp de o săptămînă la jefuirea bisericilor, mănăstirilor și palatelor. Locuitorii sînt masacrați iar capela Sixtină transformată în grajd pentru cai. În ochii întregii Italii, jefuirea Romei apare ca o dovadă a furiei divine împotriva fastuoasei Rome și a concesiilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Italică, evreii s-au răspândit în zonele centrale și apusene ale Europei. După creștinarea europenilor, capii bisericilor au inițiat persecuții și prigoane împotriva evreilor, intenționând să-i constrângă pe această cale să accepte botezul. Participanții la diverse cruciade s-au dedat la masacre în rândul comunităților evreiești aflate în calea cruciaților spre Ierusalim. Monarhi creștini cu intenția de a-și însuși averile evreilor i-au expulzat pe aceștia din țările în care comunitățile evreiești ființaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
lucie în care trăiau numeroase familii italiene. Copilăria lui Benito s-a petrecut la adăpostul grijilor legate de muncă și de foame. E un băiat bătăios, certăreț, care-și disputa cu înverșunare partea lui din micile furtișaguri la care se dedau copiii tuturor satelor în vagabondajele lor. Mama, pe care Benito a iubit-o cu duioșie, a avut grijă să-i asigure o învățătură temeinică. A studiat la colegiul Salesienilor din Faenza, unde disciplina era strictă, iar tratamentul diferit al elevilor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
altă primejdie. Ești o domnișoară, dar nu ții seama de asta și te porți ca o școlăriță aiurită!" Purtarea ei, crede Catherine, era "urâtă, foarte urâtă". Trebuia așadar să găsească alte subterfugii, alte vicleșuguri care să-i permită să se dedea jocului seducției rămânând totodată invizibilă, să se expună și în același timp să se eschiveze. În mod intuitiv, Catherine recurge la vasta sa paletă de priviri și surâsuri. Face apel la acele neînsemnate și prețioase semne distinctive, de complicitate, la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
François Coppée și Maurice Barrès au transformat-o într-o sfântă. A devenit, dacă nu o sfântă, cel puțin "o tânără neprihănită, o artistă până-n vârful unghiilor, feministă până într-acel punct dincolo de care ar fi devenit de prost-gust și dedându-se cu cumpătare beției de cuvinte și iubirilor imposibile"38. Legenda ei a fost construită și în același timp falsificată. Anul 2000 a fost primul an în care, grație Cercului de Prieteni ai Mariei Bashkirtseff, jurnalul său a fost publicat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tinerelor fete, atât de superficial, le făcea pe acestea să se asemene acelor femei din popor față de care nu simțeau decât dispreț. Acelor "incendiatoare" faimoase și hulite care dăduseră foc Parisului în ultimele zile ale Comunei. Acele femei care se dedau, după cum observă doctorul Forel, în cabarete sau chiar pe stradă, hârjonelilor, ocheadelor și atingerilor grosolane cu bărbații. Când bărbații din tagma muncitorească se cherchelesc, arată medicul, ospătărițele își distrează clienții obișnuiți lăsându-se atinse și ciupite de aceștia. În zilele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scena, în vârful picioarelor, parcă. În fundal, trăncănesc și "cotcodăcesc" o sumedenie de "destrăbălate nerușinate", care vorbesc cu bărbații care le însoțesc "ca la tavernă", rostind cuvinte "grosolane", "obscene", "vulgare". Însoțindu-și vorbele cu gesturi, aceste femei care flirtează se dedau unor "atingeri pe care nici măcar nu-și dau osteneala să le ascundă", unor "valsuri-dezmierdări" lascive. Uneori, le vezi chiar încălecând, pe sub masă, pe genunchii partenerului... Dacă unele dintre aceste "destrăbălate nerușinate" nu caută decât să se distreze, altele flirtează pentru
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
remușcare. Își pune planul în aplicare ca un robot, fără să simtă vreodată nici cea mai mică emoție. Acestei caricaturi a seducătoarei, rece și manipulatoare, îi corespunde o caricatură a cuceritorului de profesie. În toate romanele epocii, bărbații care se dedau jocului flirtului sunt înfățișați fie ca niște victime, înrobiți de femei dominatoare, fie ca niște ticăloși complet stăpâni pe situație. Julien de Suberceaux, semi-amantul lui Maud de Rouvre, este însuși prototipul bărbatului emasculat. Pe lângă faptul că refuză să se culce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Tânăra încheie un târg sordid cu un bancher evreu care îi trezește repulsia: îi va deveni metresă, iar el o va întreține. Astfel, Maud, care avusese aspirații atât de înalte, ajunge pe treapta cea mai de jos a ierarhiei sociale, dedându-se unei forme mascate de prostituție. Iar Marcel Prévost conchide: "prostituția... Ei îi cad pradă, sub un chip sau altul, toate semi-virginele la un moment de răscruce al vieții lor. Înainte sau după căsătorie, drept răzbunare pentru cea care a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ar fi compensat aceste îndrăzneli vestimentare și profesionale printr-o conduită ireproșabilă pe plan personal. Însă și prin acest fapt este ea scandaloasă Monique Lerbier "gândește și se poartă ca un bărbat". Dacă ziua și-o dedică muncii, noaptea se dedă destrăbălării. În localurile unde se dansează, tânăra femeie se lasă în voia unui "vârtej amețitor". Este una dintre "miile de siluete, care, ca în transă, pe scârțâielile orchestrei, sub luminile orbitoare care se revarsă la miezul nopții, se bâțâie într-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îmbrățișare strânsă, ca a unei mantii, iar cilindrul violent o străpunse adânc, împingând tot mai puternic din spate..". "Mădular în formă de cazma", "bocănit de copite", "miros de fum"... Sofia visează că se împreunează cu diavolul. În vis, ea se dedă unei liturghii satanice, unui sabat blasfemator, unei profanări a lăcașului de cult. Toate dorințele, toate angoasele sale se învălmășesc în acest vis într-un dans satanic. El evocă suferința din lagărele de concentrare, martiriul oamenilor transformați în schelete, în simple
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în urmă la Paris. Cum era de așteptat, cele trei prietene se pun pe flirturi, mai mult sau mai puțin îndrăznețe. În timp ce Bab vizitează, de mână cu al său "boyfriend", "golfulețe și grote pitorești", cele două prietene ale sale se dedau unor "kiss-parties dezlănțuite în mașină", care sunt la un pas de a se termina prost. În urma acestui incident, cele trei cupluri se destramă, însă "cele trei grații", cum se vor supranumi ele însele, își găsesc curând un alt cavaler. De
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mă strângea tare la piept". În mai multe rânduri, remarcase chiar Bab, "erau doar două cupluri care dansau Thibaud/ Babeth, Zoé/ André. Se întorsese lumea cu susul în jos!" De data aceasta, Bab era încântată de situație, încântată să se dedea acestui "joc crud". "N-am cuvinte să spun cât eram de fericită să flirtez cu Thibaud, mărturisește ea. Măcar de data asta Zoé a aflat cam cum te simți când îți vezi prietena cea mai bună flirtând cu "boyfriend"-ul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai dificil de ținut sub control. Iată motivul pentru care tinerele sunt cel mai adesea suficient de prudente pentru a rămâne împreună. Este cazul celor două prietene ale lui Bab, Jacqueline și Colette, atunci când, în vacanța petrecută în Anglia, se dedau unor "kiss-parties dezlănțuite" cu "doi parizieni" destul de "mitocani" pe bancheta unei mașini. Cele două tinere nu se desolidarizează. Ele practică ceea ce în țările anglo-saxone se numește double-date, întâlnirea dublă, care limitează teoretic riscul ca lucrurile să degenereze. Din nefericire, cele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
marginal, aproape rușinat. Gașca de amici, de prietene nu se mai mărginește, așa cum se întâmpla cu treizeci de ani în urmă, la a supraveghea și a încuraja flirturile. Acum ea exercită o presiune puternică asupra celor care refuză să se dedea acestui joc amoros. În mai mare măsură chiar decât adulții, tinerii se simt obligați să se pună la diapazon. În decurs de o sută de ani, se operase așadar o răsturnare completă a valorilor. În vreme ce în perioada Belle Époque flirtul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]