1,309 matches
-
pahare, dar și-n gene, Evantaie, carte, arte; Vine chiar cu moșul Ene. E-n caiete, vene, sare, Pene, cercuri, calendare, Munte, stele, cer și are Loc și în abecedare. De e mic sau de e mare, E isteț și defilează Cu o față zâmbitoare Și mereu ne-mbrățișează. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,E’’ apare în cuvinte. Câți de ,,e’’ pe-aici se joacă? Ce fetiță cu fundiță! Farfuria-i stă în față, Are-n
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
am vorbit când ne-am văzut rândul trecut... — Da, Îmi amintesc. Margaret Îl privi În ochi, dar numai pentru o clipă. — și?... — și ce? — Păi, a ezitat el. Trebuie să știm ce... crezi. Nu i-a răspuns. La intrarea hotelului defilau limuzinele. Zgo motul neîncetat al motoarelor și gazul de eșapament i-au făcut greață, iar fluierele ușierilor Îi țiuiau În urechi și i sporeau Începutul de migrenă. Voia să plece acasă. El rămăsese tăcut și o privea. Margaret Își zise
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și insomnia ei neobosită . . . Fixa așa, nopți după nopți, lichidul galben în paharele mereu umplute!. Cine știe ce capriciu al alcoolului sau ce trădare a somnului îi necinstise odată artificiul orgiilor sterpe. . . Mi-o închipuisem mai pală încă, cu o cingătoare invizibilă, defilând zveltă până la urmă, modelele cele mai noi în fața clientelei grăsune. . . și vreo lună lipsise de la post, bolnavă. Așa îmi închipuiam că s-a zămislit ciudatul idolatru. . . Apoi transpuneam: vedeam o nemțoicuță cu o cămașe de mătase galbenă sub halatul 45
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
oare, acolo, în acel nedefinit al simțirei, nu numai mulțimea senzațiilor prezente, dar încă în depozite uriașe, amintirea vie a tuturor senzațiilor petrecute, care se puteau uneori reîntoarce cu impresia precisă de adineaori? Mini, privind cu melancolie averea imobiliară, care defila de-a lungul bulevardului pe două rânduri, subt ochii ei de locatară instabilă, se consola la ideea palatului aceluia pe care îl purta în ea. Cum gândurile au densitate, i se păru că e mai greoaie acum din pricina acelui conținut
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dezbrăcată în chinurile cerului. Îmi repetam că nu am decât 34 de ani și am încercat să-mi abandonez zorile pentru a distruge mutrele vinovaților ce mi-au rănit spovedaniile din cele mai sincere umbre... Ca un regat al urletului defilau acești nenorociți ce mi-au strangulat trupul. Uitarea ar fi vrut să mă închidă-n zidurile unei cetăți milenare, dar foamea de cuvinte mă supraveghea cu atâta interes încât nu mai aveam nici o putere de-a încerca să evadez din
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
se întorceau de la pășune răspîndind în jur un miros de lapte crud. Cîte o cornută mai zvăpăiată se zborșea la el de cum îl întîlnea, fluturînd din cap și pufnind ca o locomotivă. Virgil însă trecea printre ele ca și cum ar fi defilat. Nici nu concepea că ar putea exista vreun rău care să-l atingă. Ajungînd la marginea satului, se așeză pe o piatră și privi mai multă vreme dungile de sînge ale amurgului. De acolo putea vedea bine și tractorul, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Chiar și plecarea fetei dovedea că ea nu reprezenta a doua mișcare din vreun plan fantastic, început prin atacul împotriva memoriei sale. Era ușurat că n-o mai are pe cap. O figură falimentară se detașă dintre chipurile care îi defilau prin față. Teresa Clark, purtând două pungi de hârtie maronie, îl striga. ― Am cumpărat ceva pentru micul dejun. M-am gîndit că ți-ar place mai mult să mâncăm, aici, la iarbă verde, printre furnici, decât să intrăm într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
își zise: În mod sigur, cineva mă va urmări. Thorson nu poate să mă lase așa, s-o întind și să dispar." Fu singurul care urcă în autobuzul care opri în capul străzii. Prin geamul din spate al mașinii, privea defilând în sens invers pavajul cenușiu. Cam la două blocuri mai în urmă, rula în același sens o limuzină neagră sau bleumarin ― nu era sigur de culoare; oftă când o văzu cotind pe o stradă laterală și dispărând. O altă mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cu materialele la sediul partidului de cartier. Apoi ne comunică să fim pregătiți pentru a merge cu caravana electorală în județ. Stănică îl asigură că vom fi la datorie. Mergând spre cartier, ne anunță următoarea mișcare, cu ce partid vom defila. Îl asigurăm că vom fi unde trebuie. - Măi Stănică, dar dacă ne recunoaște șefulețul de astăzi în grupul partidului rival, ce facem?... - Nu-ți fie teamă, omule! Ne deghizăm de fiecare dată. Eu îmi schimb culoarea la barbă, iau altă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Tabacu, eram parcă alt om. M-am apucat de lucru în mod serios. Din păcate Gladkov se credea sergent major și voia să facă căprărie cu noi. Mai ales cu Steluța. Îi imputa, spre exemplu, că n-a vrut să defileze, doar ea și clasa ei, la 10 mai. C-o fi, c-o păți, până la urmă a defilat întreaga școală prin fața inspecției. De aici, de la altele, reclamațiile directorului curgeau în valuri către Revizoratul școlar Ismail și Inspectoratul școlar general Galați
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sergent major și voia să facă căprărie cu noi. Mai ales cu Steluța. Îi imputa, spre exemplu, că n-a vrut să defileze, doar ea și clasa ei, la 10 mai. C-o fi, c-o păți, până la urmă a defilat întreaga școală prin fața inspecției. De aici, de la altele, reclamațiile directorului curgeau în valuri către Revizoratul școlar Ismail și Inspectoratul școlar general Galați, reclamațiile având și aprobarea primarului Demirov. Nu se cerea altceva decât să fiu dat afară din învățământ. Într-
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
află acum doctorul Andrei și oficiantul sanitar Busuioc. La școala din Câșlița veniseră cadre noi: Dănăilă Ion, învățător, Elena Brânzescu, educatoare. Învățătorul Moraru Afanase fusese deportat cu toată familia. Dobru revenise la direcția școlii. Umbla îmbrăcat militar, cu mănuși albe, defilând pe ulițele satului în disprețul majorității. S-a impus și a reușit să preia președenția Cooperativei de consum dar și comanda subcentrului militar. Dar nici lumea nu-i croită după mintea, orgoliul și obrăznicia cuiva. Comanda subcentrului premilitar a fost
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de bikini. Nu aveai cum să nu fii atras de ele. Să fi fost de lemn și tot ai fi Încercat să le tragi din mers o palmă peste rotunjimi. Simțurile lui Noimann nu erau cu totul adormite. Privind cum defilează În fața lui aceste forme, palmele sale se ridicau aproape cu de la sine putere. Cu un scurt plici, podul palmei se lipea de emisfere. Urma, bineînțeles, un chicotit, care nu avea cum să nu te Încânte. Formelor strălucitoare li se adăugau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ținuse un discurs În piața publică. Apoi totul se amesteca de-a valma. O bucată din pelicula memoriei se developase de la sine putere sau, mai bine zis, fusese afectată de consumul de alcool... Urmau niște scene destul de șterse, În care defilau un fel de umbre Îmbrăcate În rochii și costume și În care apăreau doi cai albi, o brișcă, o mulțime de coroane, un acordeon și o vioară. Era posibil ca, la Întoarcerea acasă, Noimann să fi năimit și nișe lăutari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cât e ziua de lungă, își numără banii și vorbește la telefon. Singura piesă de mobilier e un scaun de birou, pătat, jegos. Lângă pereții de sticlă prin care se vede tot orașul zace o saltea. Pe ecranul unui computer defilează fără încetare prețurile acțiunilor de la bursă. Lenny se apropie de voi două cu halatul desfăcut, poartă pe dedesubt boxeri boțiți cu dungi și șosete albe care i s-au îngălbenit pe tălpi. Lenny întinde mâinile către fața lui Angelique și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
vagabondaj, sămânța revoluțiilor viitoare, relua accentele Marseillesei și culmina cu imnul tineretului republican de pe atunci: " Nous entrerons dans la carrière Quand nos ainés n'y seront plus; . . . . . . . . . . . . . . . Nous aurons le sublime orgueil De les venger ou de les suivre." Bătrânii defilau apoi pe dinaintea tricolorului, îi sărutau aplecați faldurile, ca să urce apoi în celulele lor înghețate unde Galois relua, de-a lungul ceasurilor de insomnie, firul întrerupt al meditațiilor lui matematice. La 16 martie 1832 Galois e pus în libertate, pe garanția
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în vinilin, „să-ți fie rușine...”, am scris o poezie patriotică, „Sunt fiu de vultur”, a apărut în Cutezătorii, am mers cu capacul de butelie să-l pună Gură pe lanț, lângă celelalte, am dormit pe țol lângă foc, am defilat în chiloți roșii pe stadion și-am leșinat că era prea cald și-am căzut de pe carul alegoric, era un glob care se deschidea ca o floare și de-acolo ieșeau baloane și noi trebuia să ne ținem de mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sudul orașului și peisajul care se Întindea Între 77th Street și Bowery era numai bun pentru ochii mei Încețoșați de oboseala dată de decalajul orar, de consumul de cocaină și de somnifere. Era murdar, Întortocheat, dezlânat. Aveam impresia că văd defilând prin fața mea, fără legătură una cu alta, imagini din toate cele patru colțuri ale lumii transmise În direct de un releu de televiziune prin satelit. Scene de război și revolte populare, revigorări economice și sărbători religioase, recolte de fructe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Început să-mi plesnească una după alta, Într-un ritm tot mai accelerat, iar circulația sângelui mi s-a oprit. O perdea neagră mi se așternuse peste ochi și sub ea clipeau imaginile luminoase a unor flashbackuri. Prin fața ochilor mei defilau nu crâmpeie din viața mea, așa cum am auzit că se Întâmplă adesea, ci imagini cu Keiko Kataoka care poza Întocmai ca un manechin de modă. Tocmai mă gândeam că nu o văzusem niciodată dezbrăcată pe Keiko Kataoka, că am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
diferența Între corpul meu, spătarul scaunului pe care eram așezat, masca de oxigen care mi se așezase pe față sau degetele altcuiva. Cu toate acestea Îmi rămăsese un strop de luciditate care-mi permitea să conștientizez frânturile de imagini care defilau din nou, clipind intermitent. Nu eram Însă În stare să localizez nici sursa acestor imagini, nici cu ce parte a trupului le receptam. În mod straniu, crâmpeiele acelea de imagini alcătuiau un scenariu, și Încă unul grandios. Vedeam o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Prins în capcana din pustiul gerurilor cu viscole veșnice și nesfârșite, cu întuneric și lumină prin zări cuprinse de oceane, încercuit și singur, cedând continuu spărgătorului atomic. Scrâșnetele mă înfioară croind alt drum inutil printre ghețuri. Gânduri sfărâmate defilează prin fața noastră: poate cândva m-am întâlnit cu tine și-am mers ținându-ne de mâini, pân-am simțit adierea rafalelor de ceață ireal de frumoase în succesiuni de imagini marcate cu lumini de stronțiu camuflate... Încă mai am puterea
Prins. Capcana by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83916_a_85241]
-
distribuire masivă de pliante galbene, albastre, verzi, roșii, albe, se ajunsese chiar să se vorbească despre convocarea unei manifestații uriașe la care să participe miile de oameni de toate vârstele și condițiile care se aflau În starea de moarte suspendată, defilând pe principalele bulevarde ale capitalei pe tărgi, În cărucioare Împinse manual, În ambulanțe sau În spatele fiilor mai robuști, cu o pancardă uriașă În fruntea cortegiului, care să spună, sacrificând nu mai puțin decât patru virgule pentru eficiența distihului, Noi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
a unora cucernice. Poate tocmai din pricina asta, spre surprinderea generală, sodomia, de ceva vreme, se tot Întindea: admisă de legi, mediatizată; pe bulevarde, tot mai des, carnaval după carnaval cu gay și lesbiene. Cele două sexe, ajunse incompatibile În pat, defilau, extaziate, urcate pe care alegorice, Într-o adevărată comuniune acum, minunînd privitorii. O personalitate gay, de pildă, față de o alta hetero, avea la unele posturi de televiziune nu neapărat prim planul, ci ațintit asupra sa un reflector În plus, care
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Împotriva prostituției, atîta vreme cît nu era impusă. Sau impozitată, chiar dacă era scocotită cea mai veche profesie din lume. Nici Împotriva homosexualilor nu avea ceva, dacă așa se născuseră, dar asta nu Însemna că, tot mai des, aceștia trebuiau să defileze pe bulevarde, În parade lascive, provocatoare; puteau să-și consume sentimentele intim, dacă așa Îi clădise natura. În schimb, nu avea nici o Înțelegere față de homosexualitatea dobîndită, ar fi putut lesne să aibă și el, din curiozitate, o asemenea relație, dar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fictive, sau mai curând din mințile acelora care o citesc - din ale voastre, cei care o citiți acum -, de ce să nu exist ca un suflet veșnic și veșnic îndurerat? De ce?“ Bietul de el nu se putea odihni. Sub ochi îi defilau întinderile pustii ale Castiliei, ba stejărișuri, ba păduri de pini, contempla crestele ninse ale munților și, privind îndărăt, în spate, învăluite în neguri, figurile însoțitorilor și însoțitoarelor vieții sale, se simțea târât spre moarte. Ajunse acasă, sună la poartă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]