8,674 matches
-
începe să se plimbe, oprindu-se mereu lîngă ferestre, să potrivească mai bine pernuțele izolatoare. "Și totuși, cîtă trăire în fata asta, parcă lua foc, ardea!, cu fiecare vorbă, încălzea în juru-i numai cu privirea, iar gesturile ei..., atît de delicate, de feminine... O mie de Marii, cu tot jarul de sub zgură, cu toată înfățișarea lor de statuie... Nu, nu-mi vor oferi, toate la un loc, ce mi-a oferit Cristina. Cristina, care a fost a mea, mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
țineți încuiat, nu de alta, dar se fac controale... Ieșit din birou, cu obrazul gata să-i crape de roșu ce-i, Mihai coboară încet cele douăsprezece etaje, uitînd de lift, derutat de comportarea acelei femei "frumoasă, știe să fie delicată chiar și-n ironie, dar nu-i de nasul meu; la prima încercare de-a o curta, mă repede că nu mă văd. E bine să rămîn la vînzătoarele mele... Cred că-s măgar! Cristina nu merită să mă gîndesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fără prea multă tragere de inimă, sprijinit cu burta în colțul biroului de la care lipsește tehniciana însărcinată cu evidența montajului. Da, vă rog! se aude într-un tîrziu vocea unei femei cu o frumoasă inflexiune, din care se ghicește conturul delicat al buzelor, ceea ce-l face pe Mihai, așezat într-un scaun, să scape un "o-le" admirativ. Doamna Marcu? întreabă Vlad fîstîcindu-se, continuîndu-și întrebarea cu un "ă" penibil pînă ce Mihai, oarecum amuzat, îi șoptește: Dă-i întîlnire, prostule!" Vlad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
scap de orice gînd venind la tine, săvîrșind acel act "prezidat de nebunie", cum susține Erasmus, căci la asta te vei fi gîndit probabil, uitînd părerea lui Tudor Vianu că arta spiritualizează sentimentul erotic iar raporturile dintre sexe devin mai delicate. Vezi, nu-i chiar atît de ușor să înțelegi că poți trăi și frumos, la coordonatele superioare ale spiritului... De-aceea mi-a părut rău aseară că te-am vizitat, iar acum mi-e teamă de prezența ta, care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mod obscur. Era sigură că ceea ce simțea pentru acest trup alb, subțire și colțuros, cu toate alunițele maronii care îl acopereau, era dragoste. Și iubea și părul de culoarea nisipului, pieptănat în stilul anilor ’20, cu moțul arcuit peste sprâncenele delicate. Carol reacționa și la îndemânarea lui Dan. Ca mulți alți oameni cu orientare artistică, Dan era priceput la lucrul manual și făcea chestii amuzante din hârtie și carton. Invitația la nunta lor fusese o sculptură din hârtie. Odată deschisă invitația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Heal’s. Mama lui Carol n-a fost chiar atât de dezamăgită. Știa că fiica ei îi seamănă, se comportă bine sub influența celor de același fel, dar este leneșă și lipsită de convingeri ferme. Dat fiind că era și delicată, și drăguță în modul acela comun, provincial și tipic englezesc, era mai bine pentru Carol că se măritase de tânără și că urma să fie supusă unei influențe stabilizatoare. Carol avea nouăsprezece ani când se căsătorise cu Dan. Dan avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Îi părea rău după cerealele Alpen pe care le vărsase. Colțurile gurii deveniseră acum adevărate șanțuri, tocmai potrivite pentru șuvoiul sărat cu gust de müsli. Fără a fi impresionată, Carol nu era cu totul nepăsătoare. Își acoperi mai bine umerii delicați cu halatul de baie, observând că meteorologul de la TV-AM, un omuleț șters, care lipsise de pe micul ecran în ultimele două luni, apărea acum la BBC Breakfast Time, îmbrăcat în costum. Dan bolborosea ceva formând numărul mamei sale. Apoi mormăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bucătărie, cu un ness și o țigară, tocmai îi spunea lui Carol: — E foarte tânăr, dar, dacă i s-a luat, Carol dragă, ăsta poate fi un moment de răscruce pentru el. Dave 2 se aplecă peste masă și apucă delicat, între degetul mare și arătătorul mâinii sale uriașe și presărate cu pistrui, brațul delicat al lui Carol. Era unul dintre gesturile sale caracteristice și, ca de obicei, a fost însoțit de o coborâre a vocii lui cu accent de West
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
tânăr, dar, dacă i s-a luat, Carol dragă, ăsta poate fi un moment de răscruce pentru el. Dave 2 se aplecă peste masă și apucă delicat, între degetul mare și arătătorul mâinii sale uriașe și presărate cu pistrui, brațul delicat al lui Carol. Era unul dintre gesturile sale caracteristice și, ca de obicei, a fost însoțit de o coborâre a vocii lui cu accent de West Country, care devenise mai spiritualizată și mai intensă. — Arăți sleită, drăguță, spuse el. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nume... Nu mă feresc să zic cioroi sau negrotei ori să descriu cum un armăsar din ăsta futăcios își vâră scula lui purpurie, mare cât toate zilele, în gaura căscată și sângerândă a curului unei biete fătuci albe, frumoasă și delicată ca o floare. O floricică abia trecută de vârsta primei comuniuni, cu jupoanele mirosind a levănțică. Doamne, cât mi-e de silă de așa ceva! Doamne! Îmi dădeam seama că greața cu care lupta era, de data aceasta, reală. — Așa că de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ea nimic mecanic, nimic artificial. Mai degrabă eclozase, ca o floare care se deschide într-un documentar filmat cu încetinitorul; toate părțile creșteau deodată, în deplină armonie. Se desfăcuse și se lungea la soare. Se sculase în toată splendoarea-i delicată, iar pielea care îl acoperea se întinsese, devenind catifelată. La vederea capului pulsând, cu o picătură de lichid seminal în ochiul întredeschis din vârf, Carol simți cum o cuprinde un val de exaltare. Își încleștă mâinile în jurul feselor și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
E incredibil de chipeș, trăsăturile îi sunt deosebit de fine. O ia pe Carol de mână și o duce spre un divan acoperit cu cele mai fine țesături persane. Acolo se dezbracă și o dezbracă și pe ea, trecându-și mâinile delicate peste corpul ei catifelat, insistând asupra penisului, a clitorisului, a sfârcurilor și a vaginului. Carol se masturba deja serios. Cu o mână împingea înainte și înapoi pielea penisului, iar pe cealaltă și-o vârâse în vagin. Divanul din fantezia ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cum capul dur mi se lovește de palat în timp ce tubul gros pulsează între buzele mele și limba mea gustă interiorul moale al profesorului. Poate că avea alura unui bărbat, dar îi simțeai trupul ca unul de femeie. Spatele îi era delicat și lipsit de rigiditatea specifică musculaturii masculine, chiar și în momentele de erecție. Iar răsuflarea - în clipa în care mă ridicase din genunchi, îndepărtându-mă de poala lui și se plecase în față pentru a mă săruta - avea aroma de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
că sunt absurde. Și totuși, la nici douăzeci de iarzi de serviciu, mintea lui contempla imaginea unei fofoloance tinere și calde. O fofoloancă prin care încă nu ieșise capul unui bebeluș. O fofoloancă parfumată, cufundată în albituri brodate cu modele delicate. Încadrată de un abdomen plat, de șolduri suple, de marginea unui portjartier și de ciorapi închiși la culoare. — Oooh, gemu fără să vrea Margoulies și pătrunse prin ușile batante ce dădeau spre holul de primire de la Centrul de Sănătate Grove
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Margoulies nu reușea deloc să se concentreze asupra răspunsului, de altfel incoerent, al lui Bull, pentru că era prea ocupat să studieze chestia. Lansase întrebarea doar din reflex, ca pe o uzanță medicală. Margoulies își folosise buricele degetelor pentru a depărta delicat labiile exterioare ale vaginului. Și cele de la interior se desfăcuseră puțin. Mucoasa era de un roz sidefiu și umed, iar clitorisul se ițea obraznic de sub pielea de la capătul orificiului. Margoulies se apropie și aprinse mica lanternă de care se folosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mult decât suficiente în anii de muncă și niciodată, absolut niciodată nu făcuse greșeala de a le confunda cu suratele cu care avea de-a face în timpul liber. Iar asta nu făcea excepție. Situația era cum nu se poate mai delicată. Numai că vaginul lui Bull chiar era drăgălaș. O cutiuță drăguță. Uite-atât avea labiile, uite-atât. Rozaliul perlat de la interiorul vaginului se topea treptat în alb, întâlnind pielea pistruiată de pe piciorul lui Bull, uite-așa. Labiile nu erau prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ceea ce scria Margoulies l-ar fi făcut pe Bull să pună la îndoială sănătatea sa mintală. Stiloul Papermate reușea să înfrumusețeze caligrafia îngustă a lui Margoulies. „Pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă, pizdă...“, scrisese acesta. Iar ochii căprui, delicați, priveau pierduți la nuanța ultramarină a unei reproduceri după Monet, amplasată neinspirat pe peretele de deasupra mesei de consultație. — Ar fi mai bine să bandajăm rana asta a ta, sau arsura, sau ce-o fi ea, nu crezi? Margoulies își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sau arsura, sau ce-o fi ea, nu crezi? Margoulies își revenise și se foia în jurul biroului, adunând fașe, leucoplast, tampoane sterile, foarfece și o sticluță cu apă distilată. Bull se simțea din ce în ce mai bine în timp ce degetele experte ale medicului palpau delicat zona din jurul vaginului. Margoulies nu prea știa ce face. Voia să acopere vaginul, astfel încât Bull să nu-și dea seama ce era. Îl stropise cu apă distilată, astfel ca Bull să aibă impresia că dezinfectează rana. Apoi aplicase un strat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
numai rutina, este elementul-cheie pentru o minciună adulterină de succes. Noaptea de dinainte fusese o excepție, deci un germene al îndoielii - indiferent cât de legitimă ar fi fost scuza invocată de Alan în numeroase alte contexte - fusese sădit în pieptul delicat al lui Naomi. În cele două ore de pierdere a contactului - de rupere de Nava-Mamă - Alan intrase în zona crepusculară. Naomi plecase înaintea lui. O împinsese pe Cecile în cărucior pe strada curată, cu vile în stil victorian, în drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și Pagoda de lemn din ținutul Yingxian, Shanxi. Arhitectura chineză este expresia artistică adâncă a istoriei și culturii. Influențată de gândirea confucianistă, aceasta are două caracteristici principale perfecțiunea și armonia. Iar grădinile chinezești, conform principiilor taoiste, tind spre un echilibru delicat între elementele naturale și cele artificiale. Alan Watts, autorul occidental cel mai aproape de spiritul taoismului spune în lucrarea sa Tao, calea ca o curgere de apă: "Diverși filosofi chinezi, scriind probabil în secolele V-IV î.e.n., au expus o sumă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sexual, înnăscut sau dobândit, conotații morale sau valorice. Pot exista homosexuali care să aibă ceva mai multă grijă de un copil decât heterosexualii care îl fac și pe urmă îl aruncă la ghenă. Pot exista homosexuali mult mai atenți și delicați față de o femeie decât bruta care îi e soț. Probabil cel mai luminos creier al umanității din toate timpurile a fost cel al homosexualului Leonardo da Vinci. Are C.V. Tudor curajul bucal să spună și despre el „Dumnezeu să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
noi, puteau țâșni polimeri. Țăcănitu’ aranja vasele pe rafturi, ne înarma pe toți cu bolovani pregătiți într-o sacoșă cadrilată, urla ca un războinic pornit la atac, țintea și ne îndemna să țintim cu precizie, tirul era nimicitor, obiectele alea delicate se făceau țăndări, fără să geamă, fără să țipe, împroșcând cioburi, nu polimeri. Părinții Țăcănitului tocmai divorțaseră, iar taică-su plecase la mare cu o cercetătoare creață, aflată la început de drum. 3. când multe, multe chipuri sunt aplecate asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
am pus-o lîngă Frumoasele mele. Din cînd În cînd, se Întîmpla ca ultimul film, Înainte de apoteoza de la miezul nopții, să fie unul cu Ginger Rogers. Ginger, cea Împodobită cu bijuterii și aparent imponderabilă, Într-o rochie vaporoasă și prinzînd delicat din zbor mîna Întinsă a lui Astaire, suspendată Într-un arabesque penché, dispărea brusc, Învăluită Într-un nor de noapte, asemeni lui Euridice. Iar eu, cuibărit În Întunericul presărat de tuse și foială ce o Înghițise, Îmi imaginam că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
adormit chiar acolo, În Balcon. Am visat că dansam cu Norman. Eram Îmbrăcat Într-una dintre rochiile vaporoase de mătase ale lui Ginger Rogers, iar el purta la rever trandafirul galben de la mine. În timp ce dansam, Îmi dădea să mănînc, băgîndu-mi delicat În gură cîte o bobiță de Normans, cîte una la fiecare accent muzical. Inițial a fost plăcut, Însă apoi, cînd nu voia să se oprească nici măcar după ce am Început să mă sufoc, ba din contra, continua să mă Îndoape cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
putut s-o fac. În ciuda faptului că Îmi purtam masca plin de curaj, aceasta se fisura de fiecare dată și cîteodată nu mă puteam abține să nu-i ronțăi marginile. CÎnd mă apuca, Îmi plăcea să fac caca În locuri delicate, pe farfuria lui Jerry sau pe perna lui. El nu se supăra deloc, Însă mesajul meu nu ajungea deloc la el - În loc să mă facă dobitoc mic și spurcat, pentru el rămîneam același Firmin cumsecade de altădată, care se Întîmpla s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]