1,654 matches
-
reprezentările dramatizante, și abordări comprehensive. Această abordare contextuală este necesară și pentru a înțelege mai bine posibilitățile și limitele acțiunii, în special când este vorba de transferul unor programe care au funcționat în contexte precise. Capitolul V Combaterea violenței Dincolo de deliciile ursuze ale deconstrucției, vom propune în acest capitol câteva piste de acțiune. Există acum suficiente programe evaluate pentru un asemenea proiect... chiar dacă nu există rețete și cu atât mai puțin soluții miraculoase. Naivităților simpliste ale analizei le corespund prea adesea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din loc în drum spre tejgheaua din natura subșteiermarkului, unde tocmai se frige în sânge un cârnat însângerat, o pastă hulpavă din sânge, făină, ouă și rahat. Restul de sânge este ceea ce face renumele cârnatului însângerat. CÂNTĂREAȚA: Sângeretele e un deliciu. MECENA: Sângeretele trebuie să fie o hrană bună, că e aliment pregătit demult. IMPRESARUL: O hrană simplă este o hrană delicioasă pe teritoriul ei de soliditate. În fața hranei de sânge stă aroganța nebuniei lui De-Nici-Un-Fel-Rău. Lingerea sângelui este un fel
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decât făcuse Giovanni Boccaccio, ce se dovedise mai schematic și mai interesat de firul epic decât de reliefarea caracterelor în mod vădit, ne conturează o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ură decât iubire (acest tip de iubire va fi amplu ilustrat în Decameron, alături și de celelalte două.)”607 Episodul acesta al tinerilor reprezintă o lume închisă, un microcosmos îndepărtat în timp și spațiu de evenimentele din povestirea ramă, un deliciu pastoral, dar și spiritual. Donnele angelicate (Biancifiore, Fiammetta), deși excelează printr-un cumul de calități fizice, printr-o morală ireproșabilă, prin erudiție și inteligență, nu reușesc totuși să dobândească complexitate și, poate ceea ce este cel mai important pentru un personaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din creațiile populare hagiografice din Evul Mediu. 860 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 450. 861 Ibidem, p. 451. 862 Ibidem. 863 Ibidem, p. 452. 864 Ibidem. 865 Ibidem. 866 Ibidem. 231 Constanța fusese o misionară, care acceptase însă și deliciile căsniciei, chiar dacă au fost presărate cu prea multe evenimente nefericite. Cecilia, născută la Roma și căsătorită cu Valerian, dorește să nu-și întineze cu nimic castitatea, de aceea își convertește soțul la creștinism și-l determină să accepte un mariaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce populează universul boccaccesc sau pe cel chaucerian să poată decide asupra poziției pe care să o ocupe: fie alegând binele, puritatea și virtutea, așadar ceea ce generic am denumit sfera angelicului, fie optând pentru trăirea plenară a vieții, cu toate deliciile ei, chiar dacă se încalcă frecvent normele morale și se cade în profan, în concupiscență și trădare a inocenței, sfera maleficului. Portretizând decăderea unei societăți, atât Giovanni Boccaccio cât și Geoffrey Chaucer, încearcă să-și facă mai scuzabile personajele negative, să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în cele din urmă, instituie în familie respectarea unui calendar religios, care o privează pe tânăra soție de deliciile mariajului. Nevasta va fi răpită, spre marea ei bucurie, de piratul Paganino da Mare (numele personajului fiind semnificativ pentru virilitatea și lipsa sa de precepte morale) și refuză să se întoarcă la soțul legitim lipsit de apetit, preferându-l pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este de fapt un naiv credul, un visător pe care viața nu l-a îmbogățit cu nimic, ba din contră, bătrânețea devenind la el
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
presus/ Ca orișice.>> Iar Caton: <<Cum voiește,/ Așa să faci, căci dânsa poruncește.>>”884 Ianuarie nu conștientizează nici propria îmbătrânire, neputința fizică, dar nici absurditatea dorințelor sale, de a se căsători cu o tânără frumoasă, care să-i ofere toate deliciile vieții conjugale, să-l ferească de a mai cădea în păcatele carnale și pe care să o poată conduce și modela după bunul plac, el asociind vârsta fragedă cu lipsa defectelor, dar și a voinței, femeia tânără este, în viziunea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
241 medievală numită senex amans 898. Negustorul, naratorul acestui episod domestic, a suferit în căsnicie, de aici cinismul la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decât făcuse Giovanni Boccaccio, ce se dovedise mai schematic și mai interesat de firul epic decât de reliefarea caracterelor în mod vădit, ne conturează o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ură decât iubire (acest tip de iubire va fi amplu ilustrat în Decameron, alături și de celelalte două.)”607 Episodul acesta al tinerilor reprezintă o lume închisă, un microcosmos îndepărtat în timp și spațiu de evenimentele din povestirea ramă, un deliciu pastoral, dar și spiritual. Donnele angelicate (Biancifiore, Fiammetta), deși excelează printr-un cumul de calități fizice, printr-o morală ireproșabilă, prin erudiție și inteligență, nu reușesc totuși să dobândească complexitate și, poate ceea ce este cel mai important pentru un personaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din creațiile populare hagiografice din Evul Mediu. 860 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 450. 861 Ibidem, p. 451. 862 Ibidem. 863 Ibidem, p. 452. 864 Ibidem. 865 Ibidem. 866 Ibidem. 231 Constanța fusese o misionară, care acceptase însă și deliciile căsniciei, chiar dacă au fost presărate cu prea multe evenimente nefericite. Cecilia, născută la Roma și căsătorită cu Valerian, dorește să nu-și întineze cu nimic castitatea, de aceea își convertește soțul la creștinism și-l determină să accepte un mariaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ce populează universul boccaccesc sau pe cel chaucerian să poată decide asupra poziției pe care să o ocupe: fie alegând binele, puritatea și virtutea, așadar ceea ce generic am denumit sfera angelicului, fie optând pentru trăirea plenară a vieții, cu toate deliciile ei, chiar dacă se încalcă frecvent normele morale și se cade în profan, în concupiscență și trădare a inocenței, sfera maleficului. Portretizând decăderea unei societăți, atât Giovanni Boccaccio cât și Geoffrey Chaucer, încearcă să-și facă mai scuzabile personajele negative, să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în cele din urmă, instituie în familie respectarea unui calendar religios, care o privează pe tânăra soție de deliciile mariajului. Nevasta va fi răpită, spre marea ei bucurie, de piratul Paganino da Mare (numele personajului fiind semnificativ pentru virilitatea și lipsa sa de precepte morale) și refuză să se întoarcă la soțul legitim lipsit de apetit, preferându-l pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este de fapt un naiv credul, un visător pe care viața nu l-a îmbogățit cu nimic, ba din contră, bătrânețea devenind la el
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
presus/ Ca orișice.>> Iar Caton: <<Cum voiește,/ Așa să faci, căci dânsa poruncește.>>”884 Ianuarie nu conștientizează nici propria îmbătrânire, neputința fizică, dar nici absurditatea dorințelor sale, de a se căsători cu o tânără frumoasă, care să-i ofere toate deliciile vieții conjugale, să-l ferească de a mai cădea în păcatele carnale și pe care să o poată conduce și modela după bunul plac, el asociind vârsta fragedă cu lipsa defectelor, dar și a voinței, femeia tânără este, în viziunea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
241 medievală numită senex amans 898. Negustorul, naratorul acestui episod domestic, a suferit în căsnicie, de aici cinismul la adresa mariajului, amărăciunea tonului îl trădează. Pentru el, Ianuarie este un fel de rara avis, bărbatul căsătorit care se poate bucura de deliciile acestei instituții. Pare a ne transmite, ironic, ideea că nu toți bărbații însurați sunt nefericiți, unii sunt orbi, amărăciunea cinismului negustorului reliefează măsura nebuniei sale anterioare. Naratorul înfățișează cu atâta convingere motivele pentru care Ianuarie dorește să se căsătorească deoarece
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mersul pe bicicletă. La sosirea primei mașini, cea a lui Herr Direktor, țăranii repudiază vehiculul. Numai Anica, fata în casă a Delenilor, e sedusă de șoferul său, neamțul cu „calul dracului”. Autovehiculul e încă un lux și excursiile cu el - delicii. Poetul Ladima se bucură de ele în mașina lui Fred Vasilescu. Voiajul pe cale rutieră de la București la munte durează o zi întreagă și e prilej de gelozie pentru Ștefan Gheorghidiu. Nevastă-sa stă pe bancheta strâmtă lângă rivalul care beneficiază
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
post de profesor. Doamna Farfara citește de-a valma un număr mare de romane franțuzești fără a reține autorul, doar ca divertisment facil. Bonifaciu Hagienuș și Panait Suflețel sunt „putrefiați de cultură”, dar se rezumă la antichități. Ultimul citește cu deliciu Virgiliu. Primul cercetează străvechi ilustrații pornografice și o rețetă „ad excitandem” în latină. Copiii lui Hagienuș văd în cărțile tatălui doar potențiala valoare materială. Sunt neliniștiți că latinistul le-ar putea înstrăina, „dezmoștenindu-i”. Sultana, anticăreasă de mobilă, leagă luxos volume
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
plus, îi fixează limitele caracterologice din care acesta nu va găsi nici o posibilitate de evadare. Vedem deci "la lucru" o iscusită parodiere a stilului istoriografic, aluziile la măștile obiectivității de care mai toți istoricii uzează în scrierile lor făcând, apoi, deliciul cititorilor: "Însă, dacă îmi va fi pe plac să răspund, am să spun ce-mi va veni la gură. Cine a cerut vreodată martori sub jurământ de la un istoric?"145. Totuși, procedeul inovator al tematizării naratorului joacă un rol apropiat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
decât de faptele de vitejie: Renașterea îi prinsese în carte pe Rinaldo alergând după Baiardo; Orlando după Angelica, iar Brandimarte, după Orlando. Tipul de erou care a devenit, o dată cu trecerea timpului, o marcă a romanelor cavalerești face chiar și astăzi deliciul tuturor cititorilor. Agilulf, cavalerul ideal dar care "lipsește cu desăvârșire", "n-avea cum să știe ce-nseamnă să poți închide ochii, să-ți pierzi cunoștința, să te scufunzi într-un gol al propriilor tale ore (...). El nu, nu putea fi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Vasile Fet escu, și, nu numai de poezie. Ci o întreagă literatură educativ pedagogică și moralizatoare, de la eseuri ins pirate de la orele de clasă sau de la călătorii în mijloace de transport ale elevilor, până la cugetări, aforisme și poeme care fac deliciul interesaților. Nu i rând din „opera” lui Vasile Fetescu să n-o fi citit împreună înainte de a fi publicată. Băncile din Grădina Copou, din Parcul Voievozilor, sălile Bibliotecii „Mihai Eminescu din Iași, ne-au rămas martori. Și cum uitarea este
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]