2,957 matches
-
niște tentative singulare și timide în abordarea eseului politic. Numele pe care le putem invoca sunt puține și pot fi suspectate de infidelitate față de acest gen de scriere (Vladimir Beșleagă, Vitalie Ciobanu, Nicolae Negru, Andrei Țurcanu, Constantin Cheianu). Faptul acesta denotă slabul suport teoretic de care sunt marcați intelectualii basarabeni (din cauze bine cunoscute, în primul rând o instruire sumară, cenzurată), dar și - trebuie să recunoaștem - incapacitatea lor structurală de a aborda reflexiv și a acoperi integral o temă. De aici
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ce depășesc 70-80 de bătăi pe minut, se numesc tahicardii, iar scăderea sub 60 de bătăi pe minut se numește bradicardie. Apariția unei pulsații supranumerar, aritmică se numește extrasistolă și poate fi de origine atrială sau ventriculară, iar ultimul tip denotă o afectare gravă a inimii (EKG). Ceaiuri: Leonurus cardiaca (talpa gâștei). Infuzie, din 15 g plantă tocată la 200 g apă, din care se iau 3-5 linguri pe zi. Folium, flores et fructus crataegi (frunze, flori și fructe de păducel
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
era semnul lingvistic prin excelență) și poate da seamă de funcționarea oricărei practici semiotice (fie ea lingvistică sau nonlingvistică). De fapt orice discurs se structurează în raport cu referentul extern-real sau imaginar, abstract sau concret ("Cuvîntul semn va fi utilizat pentru a denota un obiect perceptibil sau numai imaginabil sau chiar neimaginabil într-un anume sens" C.S. Peirce, C.P. 2.230) și cu referentul intern (universul discursului, intertextul). Pentru Saussure, semnul lingvistic reunește un concept și o imagine acustică, un semnificat și un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe de altă parte rezidă în distincția reprezentare/vs/prezentare. Această opoziție a fost relevată de C. Morris (1938: 24-25) care vorbește de semne caracterizante (iconice și simbolice) și semne non caracterizante (semnele indiciale). Într-adevăr, indicele nu caracterizează ceea ce denotă și nu este similar obiectului denotat, el este realmente afectat de obiectul la care trimite (C.P. 2.248). Dacă semnele iconice și simbolice reprezintă analogic sau nu referentul, semnele indiciale implică prezența obiectului cu care se află într-o relație
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prezentate de Rose, de la Aristotel până la deconstructiviști, iau în calcul generarea unei definiții sub spectrul diferențelor față de noțiuni precum ironie, satiră, pastișă, travesti, burlesc, ridicol, umor etc., lucrarea sa, publicată într-o primă ediție în 1993, mizează pe o formulare denotând rafinament critic, dar și claritate. Rezumând, parodia ar fi rezultatul coexistenței codificate a două texte, pe care cititorul îl sesizează mulțumită efectului comic. Comicul poate să apară în funcție de voința auctorială (cultivând procedeele cunoscute) sau survine din simpla alăturare a realității
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
senatorilor ("în jurul gâtului, deja îngreuiat de îmbrăcăminte, își pusese un fular cu dungă lată [s.n.] și ciucuri care atârnau ici și acolo"167 dunga lată, de culoare roșie, se punea numai pe toga de ceremonii), este împopoțonat cu bijuterii ce denotă o accentuată lipsă de gust, dar care erau purtate numai de cavaleri ("în degetul cel mic al mâinii stângi purta un inel mare, puțin aurit și, la ultima încheietură a degetului următor, unul mai mic"), iar tabloul pe care îl
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acest ca și cum definitoriu induce înțelegerea textelor ficționale drept texte imaginative 44. Absolutizând criteriul ontologic, "segregaționiștii" consideră că discursul de ficțiune ar avea denotație nulă, pentru că nu desemnează referenți "reali" (aspect exprimat de G. Genette prin sintagmele "pseudo-referință" și "denotație fără denotat"), de vreme ce "textul de ficțiune nu conduce la nici o realitate extratextuală, fiecare împrumut pe care îl face (mereu) de la realitate [...] se transformă în element de ficțiune"45. I.A. Richards exprimase ideea că enunțurile literare sunt pseudo-propoziții cu funcție emotivă, "folosite
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un model narativ pe trei nivele, ce poate fi aplicat în analiza textelor factuale: référence/ histoire/ discours 58. Nivelul pe care îl au în comun istoriografia și naratologia este histoire. Conceptul de referință în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul prin care un romancier își transformă sursele (autobiografice, anecdotice sau chiar istorice) într-o creație
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
scoată cărnița de pasăre 333. Pe lângă imaginea lui Rusanov pe care o conține fragmentul citat, primim informații, implicit, și despre Efrem însuși. Disprețul pentru "vilegiaturistul ăla crescut în puf față palidă", cum îl numește Efrem pe Rusanov în altă parte, denotă o fire activă și puternică. Diminutivele folosite ironic în fragmentul anterior la adresa lui sugerează faptul că atitudinea respectivă, de grijă exagerată, este străină de Efrem. El călătorise mult, prin toată țara, iar față de oameni avusese întotdeauna o atitudine directă, fără ascunzișuri
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la rândul său, prin discursul interior, concentrat pe frica și îngrijorarea sa provocate de operația de amputare a piciorului bolnav. La reacția de protest a Asei în ce privește această operație, Dioma nu formulează o replică directă, ci un discurs interior, ceea ce denotă neîncredere în el însuși, cauzată de lipsa experienței de viață, specifică tinereții. El preia, cu naivitate, clișee din replica anterioară a Asei "viața-i dată pentru fericire". Însă această preluare nu este marcată prin ghilimele, pentru că Dioma deja a asimilat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
publica, fiind implicați în buna desfășurare a rolului lor social. Pentru Origene, înstrăinarea creștinilor față de Imperiu consta în detașarea de activitățile strict pământești, din dorința preocupării pentru cele cerești, care educă omul spre Dumnezeu. Ideea prezentă deja în Ad Diognetum, denotă o nouă concepție despre individ: în timp ce statul păgân folosea omul numai pentru sine, creștinismul era orientat pentru om și pentru mântuirea sa. Refuzul serviciului militar de către creștini este ilustrat în Contra Celsum, VIII, 73. La îndemnul adresat lor de către filozoful păgân
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
renunțe la atitudinea sa. Nu a avut vreo influență încurajatoare nici măcar aflarea veștii că unii creștini prestau serviciul militar chiar și în garda imperială, dându-i de înțeles că se putea rezolva chestiunea în mod amiabil. Răspunsul neutral al recrutului denotă o conștiință rafinată, cu o ținută responsabilă specifică unui creștin autentic și un respect edificator față de opiniile altora, este urmat de cel al tatălui său, Fabius Victor, care se adresează asemănător proconsulului care îi cerea sfătuirea fiului. Considerând contextul în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rolul său pe viitor era „de pază a unei tradiții” ca „singura care poate scăpa țara” și „să nu se puie în conflict cu Antonescu” până când „nu va fi cel mai tare”. Această relatare și interpretare personală din jurnalul său denotă că, fie și în final, Carol II încă își mai făcea iluzii, de vreme ce Decretul-lege nr. 3 064 semnat în aceiași zi de Ion Antonescu stabilise succesiunea la tronul României în persoana „Măriei Sale Marele Voievod Mihai de Alba”, care devenea „Mihai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
evident după 21 septembrie 1940, odată cu instalarea celor 45 de prefecți din rândul Mișcării, când caracterul legionar al regimului s-a accentuat. Doar un singur prefect era din rândul militarilor. De remarcat că prezența unor tehnicieni la conducerea departamentelor economice denotă neîncrederea atât a generalului Ion Antonescu, cât și a Berlinului, în capacitatea cadrelor de la vârful Mișcării Legionare de a conduce viața economică a țării. „Cămășile verzi” și-au manifestat interesul în acapararea acestor posturi cu speranța nemărturisită a căpătuielii, iar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
În spiritul acelor care au contribuit la schimbarea politică, alegerea era între regimul nazist și o șansă rezonabilă de libertate (subl. ns.)”. Recunoașterea lui Grigore Niculescu-Buzești, coroborată cu declarațiile știute ale lui Maniu din septembrie-decembrie 1944 și nenumărate alte documente, denotă în ce grad complotiștii de la 23 august 1944 au ratat obiectivul vizat prin destituirea lui Antonescu, care a constituit însăși rațiunea acțiunii lor, și anume - în termenii dulci ai epistolarului - „șansa rezonabilă de libertate”. Este categoric că, mizând pe șansă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
unor îndrumări date asupra tehnicilor de rezolvare. 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe sau interne ale învățării Numeroasele strategii, modele de învățare constructivistă în raport cu contextul extern în care se realizează și sintetizate anterior (Joița, 2006, pp. 172-192), denotă nu numai că educații pot fi formați pentru și prin știință, promovând experiențe de învățare prin căutare, interpretare proprie, dar sunt necesare oportunități, situații, contexte anume organizate. Ilustrăm chiar cu modele, metode care integrează condiții externe și interne ale învățării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
teorie și practică focalizate) la o paradigmă pur pedagogică, • asupra stabilității și extinderii explicațiilor sau interpretărilor datorită dinamicii fenomenelor, • asupra posibilității limitării la reflecții (ca etapă pregătitoare a cercetării propriu-zise) privind fenomenele studiate iar nu formularea de concluzii certe (ceea ce denotă relativism), • asupra trecerii de la subiectiv la obiectiv, de la idiografic (particular, fapt, caz, situație) la nomotetic (general, normativ). Constatăm că abordările în favoarea cercetării de tip pozitivist încă cedează cu dificultate în fața necesității de a găsi specificul științific al cercetării pedagogice, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dar nici să fie criptică dintr-o economie exagerată, deoarece s-ar putea ca destinatarul să nu înțeleagă mesajul. Nu se trimit niciodată scrisori anonime. Cu toate că unele voci susțin că sunt utile, este necesar să renunțăm la acest obicei care denotă o lipsă totală de caracter. Nu începem toate alineatele cu „eu”. Vom amâna pe cât posibil să trimitem o scrisoare de amenințare sau injurioasă, în ideea că vom renunța sau că vom adopta un ton pe care nu-l vom regreta
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
coordonata principală a vieții cuiva. 6. Valorile explicite sunt enunțate spontan de către apărătorii valorilor sau sunt enunțate ca răspuns la un chestionar de anchetă. Valorile implicite sunt observabile prin semne exterioare, după cum o plăcuță cu inscripția "proprietate privată intrarea interzisă" denotă atașamentul proprietarului pentru casa sa, un pumn ridicat semnalează o valoare politică, iar intonarea entuziastă a imnului național ne duce cu gândul la patriotism. Valorile latente nu se manifestă în cursul normal al vieții, dar în circumstanțe excepționale pot fi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sau de social penetrabil prin metode ad hoc. Științele speculative, ca logica sau matematica, explorează funcționarea gândirii pentru a-i găsi legile și acele aspecte ale realului printre care se numără cantitatea și ordinea. A descoperi realul așa cum este el denotă ambiția obiectivității. Fiecare dintre aceste ramuri ale științei încearcă să elaboreze un limbaj universal care să permită savanților să comunice. Știința produsă trebuie să fie "testabilă", verificabilă de către oricine. Ea este acceptată atunci când e demonstrată, adică se demonstrează că aceasta
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acest lucru pentru a face imposibilă orice dezbatere despre autonomie sau secesiunea unei regiuni. Atunci când dezbaterea este orală, tonalitatea vocii contribuie semnificativ la sublinierea severității unei judecăți sau la atenuarea incidenței unei opinii. Cuvintele pronunțate cu voce tare sau apăsat denotă o convingere de nezdruncinat. Ni s-a adus la cunoștință cazul unui avocat, care a scris pe marginea textului pledoariei sale: "Argument slab, a se striga!" Rezolvarea Într-o confruntare de idei, se poate spera că cel mai bun va
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și are mai multe modalități de construcție. Diversele variante au în spate de fapt teoria weberiană a raționalizării societăților. Pe această bază, Inglehart 17 (1997) propune ca valoarea sa să fie dată de diferența dintre suma a doi indicatori ce denota spiritul "protestantismului" (perseverența și cumpătarea) și suma a doi indicatori ce denotă preferința pentru tradițional (religiozitatea și obediența). Schwartz (1992) de exemplu construiește doi indici, unul al conformismului și unul al independenței, care, în modelul pe care-l avansează, apar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de fapt teoria weberiană a raționalizării societăților. Pe această bază, Inglehart 17 (1997) propune ca valoarea sa să fie dată de diferența dintre suma a doi indicatori ce denota spiritul "protestantismului" (perseverența și cumpătarea) și suma a doi indicatori ce denotă preferința pentru tradițional (religiozitatea și obediența). Schwartz (1992) de exemplu construiește doi indici, unul al conformismului și unul al independenței, care, în modelul pe care-l avansează, apar la polii opuși ai unei axe. Conformismul este un indice aditiv construit
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dinainte prevăzute de tipul DA/NU/ și deschise). Analizând rezultatelor chestionarului aplicat subiecților se constată că: 1. Prima întrebare a solicitat subiecților să aprecieze dacă practicarea gimnasticii aerobice este benefică pentru sănătate și modelarea morfoplastiei corporale. Răspunsurile, în totalitate afirmative, denotă faptul că persoanele anchetate sunt conștiente de necesitatea practicării gimnasticii aerobice deși în nu toate practică gimnastica aerobică organizat, altele chiar deloc. 2. Prin răspunsurile la a doua întrebare sunt puse în evidență părerile privind alte influențe ale gimnasticii aerobice
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
grup pentru a se reculege. Respectul este o parte inerentă a clasei Montessori. Educatorul Montessori preda respectul prin acțiunile lui. El observa copiii din clasa; le respectă nevoile și creează o atmosferă bazată pe aceste nevoi. Vocea și acțiunile sale denotă respect—respect pentru copil, adult, mediu și lume. 6. Adultul pregătit Rolul adultului În clasa Montessori este să ghideze copilul spre Învățătură. Cand educatorul Își formează aptitudinile de observare, nevoile individuale ale copilului devin clare. Mediul este apoi pregătit să
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]